ICCJ. Decizia nr. 5263/2012. Contencios. Litigiu privind funcţionarii publici (Legea Nr.188/1999). Suspendare executare act administrativ. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr. 5263/2012

Dosar nr. 1187/39/2011

Şedinţa publică de la 11 decembrie 2012

Asupra recursului de faţă:

Din analiza actelor şi lucrărilor dosarului:

1. Circumstanţele cauzei.

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Suceava, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal sub nr. 1187/39/2011, la data de 13 decembrie 2011 şi ulterior completată, reclamantul S.V., în contradictoriu cu pârâtele A.N.A.F. şi A.N.V., a solicitat să se dispună: anularea Ordinului nr. 8724/2011 emis de A.N.V. Bucureşti; reintegrarea în funcţia publică de execuţie de inspector vamal, grad profesional principal în cadrul Biroului Vamal Siret din cadrul Direcţiei Regionale pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Iaşi; plata despăgubirilor reprezentând drepturi salariale şi a celorlalte drepturi de care ar fi beneficiat începând cu data eliberării din funcţie şi până la reintegrarea efectivă, actualizată cu rata inflaţiei şi suspendarea aplicării ordinului cu menţinerea în funcţia publică de execuţie deţinută anterior emiterii acestuia, până la soluţionarea fondului cauzei; constatarea nulităţii de drept a examenului organizat în perioada 18-19 iulie 2011 organizat de pârâta A.N.V. şi anularea parţială a acestuia în ceea ce-l priveşte pe reclamant.

Prin întâmpinare, pârâta Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Iaşi, a solicitat respingerea acţiunii reclamantului.

Prin sentinţa nr. 53 din 15 februarie 2012, Curtea de Apel Suceava, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis cererea de suspendare şi a suspendat executarea efectelor Ordinului nr. 8724/2011 emis de A.N.V. Bucureşti, până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a cauzei. A respins cererea de suspendare în contradictoriu cu A.N.A.F.

2. Hotărârea instanţei de fond.

Prin sentinţa nr. 94 din 14 martie 2012, Curtea de Apel Suceava, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea în contencios administrativ având ca obiect „litigiu privind funcţionarii publici”, formulată de reclamantul S.V., în contradictoriu cu pârâtele A.N.V. Bucureşti şi a anulat Ordinul nr. 8724/2011 emis de A.N.V. Bucureşti.

A dispus reîncadrarea reclamantului în funcţia publică deţinută anterior anulării acestuia şi a obligat pârâta A.N.V. să plătească reclamantului despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate şi recalculate şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat începând cu 1 octombrie 2011 şi până la data reintegrării efective.

A respins acţiunea formulată în contradictoriu cu A.N.A.F. Bucureşti, ca urmare a lipsei calităţii procesuale pasive a acesteia.

Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut următoarele considerente:

Prin Ordinul nr. 8724/2011 s-a dispus încetarea raportului de serviciu al reclamantului prin eliberarea din funcţia publică teritorială de execuţie de inspector vamal grad profesional principal, gradaţia 3, clasa de salarizare 46 la Biroul Vamal Siret din cadrul Direcţiei Regionale pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Iaşi. Temeiul legal al ordinului l-au constituit H.G. nr. 110/2009, Legea nr. 188/1999, Ordinele preşedintelui A.N.A.F. nr. 2406/2011 şi nr. 2407/2011.

Curtea a reţinut că Ordinele A.N.A.F. nr. 2406/2011 şi nr. 2407/2011 emise de A.N.V. au un caracter normativ, prin acestea reglementându-se structura organizatorică şi statele de funcţii, potrivit art. 4 pct. 24 din H.G. nr. 110/2009.

A apreciat Curtea că un grad mai redus de generalitate nu transformă un act administrativ normativ într-un act administrativ individual. O extensiune teritorială, temporală şi personală mai redusă nu conferă unui act administrativ un caracter individual iar împrejurarea că ordinele privesc doar organizarea A.N.V. şi angajaţii acesteia, nu le transformă în acte administrative individuale.

Caracterul esenţial al actelor administrative normative e acela al „reglementării” secundum legem, altfel spus, actele administrative normative sunt norme de organizare şi executare a normelor primare din lege sau din hotărâri ale Guvernului, prezentând caracteristicile acestora: generalitate, impersonalitate, abstracţiune. Caracterul mai extins sau mai redus al acestor caracteristici pune în discuţie actul administrativ normativ doar sub aspectul cuprinderii şi al sferei sale de aplicare, fără a-l transforma însă într-un act administrativ individual.

În speţă, Ordinele nr. 2406/2011 şi nr. 2407/2011, nu sunt altceva decât o etapă intermediară a procesului juridic normativ. Din aceste ordine derivă doar indirect drepturi subiective individuale, fapt ce le confirmă caracterul normativ întrucât din actele administrative individuale derivă direct drepturi şi obligaţii personale.

În raport cu această împrejurare, Curtea a apreciat că nepublicarea Ordinelor A.N.A.F. nr. 2406/2011 şi nr. 2407/2011 în Monitorul Oficial al României atrage sancţiunea inexistenţei şi pe cale de consecinţă a inopozabilităţii aplicându-se prin analogie dispoziţiile art. 100 alin. (1) şi art. 108 alin. (4) din Constituţia României.

Totodată, Curtea a invocat jurisprudenţa C.E.D.O. (cauza Petra împotriva României din 23 septembrie 1998).

Cum sancţiunea inexistenţei atrage inopozabilitatea, efectele juridice ale Ordinelor nr. 2406/2011 şi nr. 2407/2011 nu îi pot fi opuse reclamantului.

Curtea a concluzionat că ţinând cont de faptul că Ordinul atacat nr. 8724/2011 are ca temei Ordinele nr. 2406/2011 şi nr. 2407/2011, iar acestea nu îi sunt opozabile reclamantului datorită sancţiunii inexistenţei, ordinul atacat este lovit de sancţiunea nulităţii, fiind emis în baza unor acte normative afectate de vicii de legalitate capitale.

Curtea a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei A.N.A.F., faţă de cererea vizând anularea Ordinului nr. 8724/2011 emis de A.N.V.

3. Recursul declarat în cauză.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta A.N.V., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

Recurenta a susţinut că sentinţa civilă recurată este lipsită de temei legal, fiind dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii, în condiţiile în care Ordinele Preşedintelui A.N.A.F. nr. 2406/2011 şi nr. 2407/2011 nu reprezintă acte cu caracter normativ, întrucât acestea nu au o aplicabilitate generală şi nu se adresează erga omnes, ci se adresează unui număr restrâns şi bine definit de subiecţi, care au luat la cunoştinţă de dispoziţiile acestora, dată fiind afişarea acestora atât pe site-ul A.N.A.F. cât şi pe site-ul A.N.V. dar şi la sediul A.N.V.

De asemenea, s-a susţinut că: Ordinele nr. 2406/2011, nr. 2407/2011 şi nr. 2619/2011 emise de preşedintele A.N.A.F. nu sunt supuse regimului de publicare în Monitorul Oficial al României, conform art. 11 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 24/2000, privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată; a existat un proces de reorganizare al autorităţii publice pârâte, fiind redus numărul de posturi de la 4586 la maxim 3159, conform art. 7 alin. (5) din H.G. nr. 110/2009 privind organizarea şi funcţionarea A.N.V., modificată şi completată prin H.G. nr. 565/2011, nefiind vorba de ocuparea unei funcţii publice prin una din modalităţile prevăzute de Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

S-a mai arătat că nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 56 şi art. 57 alin. (2) din legea menţionată şi nici cele ale H.G. nr. 611/2008; procesul de reorganizare a A.N.V. s-a desfăşurat cu avizul A.N.F.P., aşa cum rezultă din adresele din 29 iunie 2011 şi din 4 iulie 2011, adrese care, de altfel, au fost invocate în preambulul ordinelor contestate şi că nu-i incumba obligaţia de a publica anunţul privind examenul de testare profesională în M. Of. al României cu 30 de zile înainte de data susţinerii acestuia şi nici de a respecta dispoziţiile H.G. nr. 611/2008, în ceea ce priveşte stabilirea bibliografiei, constituirea comisiilor de examen, desfăşurarea probelor.

Drept urmare, prin Ordinul preşedintelui A.N.A.F. nr. 2589/2011 s-a aprobat bibliografia pentru examenul de testare profesională din perioada 18-29 iulie 2011, pentru funcţionarii publici şi personalul contractual din structura A.N.V. ale căror funcţii au fost supuse reorganizării, cărora li s-a oferit posibilitatea de a opta în scris pentru funcţii publice vacante, de conducere sau execuţie corespunzătoare, în termenul comunicat în preaviz.

Recurenta a arătat că subiectele la proba scrisă s-au elaborat de comisia de examen cu 3 ore înaintea examenului, cu respectarea bibliografiei aprobate, candidaţii nemulţumiţi având posibilitatea formulării unei contestaţii, interviul desfăşurându-se conform art. 23-art. 29 din Regulamentul anexa nr. 11 la Ordinul preşedintelui A.N.A.F. nr. 2407/2011, candidaţii admişi la cele două probe fiind numiţi în funcţiile publice conform punctajelor obţinute, în ordine descrescătoare şi în limita posturilor vacante, potrivit art. 32 din Regulament.

S-a concluzionat că punctajul obţinut de intimatul-reclamant a fost mai mic decât cel obţinut de ceilalţi funcţionari publici care au optat pentru aceeaşi funcţie publică vacantă, în cadrul Biroului Vamal Siret, astfel că în mod corect s-a dispus, prin ordinul contestat eliberarea reclamantului din funcţia publică deţinută.

4. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Înalta Curte, analizând actele şi lucrările dosarului, în raport cu criticile formulate şi dispoziţiile legale aplicabile, constată că recursul este fondat, pentru considerentele ce urmează a fi expuse:

Prin Ordinul nr. 8724/2011 emis de vicepreşedintele A.N.A.F., s-a dispus încetarea raportului de serviciu al reclamantului prin eliberarea din funcţia publică teritorială de execuţie de inspector vamal grad profesional principal, gradaţia 3, clasa de salarizare 46 la Biroul Vamal Siret din cadrul Direcţiei Regionale pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Iaşi, în temeiul art. 97 lit. c) şi art. 99 alin. (1) lit. b), alin. (3), alin. (5) din Legea nr. 188/1999, republicată (r2), cu modificările şi completările ulterioare.

Ordinul nr. 8724/2011 a fost emis în temeiul H.G. nr. 110/2009 privind organizarea şi funcţionarea A.N.V., cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a Ordinului nr. 2406/2011 şi Ordinului nr. 2407/2011 emise de preşedintele A.N.A.F. şi, având în vedere opţiunea intimatului-reclamant pentru ocuparea funcţiei publice de execuţie de inspector vamal, grad profesional principal la Biroul Vamal Siret din cadrul Direcţiei Regionale pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Iaşi.

Sunt neîntemeiate criticile privind nulitatea Ordinului nr. 2406/ 2011 şi Ordinului nr. 2407/2011 care nu au fost publicate în Monitorul Oficial pentru motivul că ar fi acte administrative cu caracter normativ.

Ordinul nr. 2406/2010 pentru aprobarea structurilor organizatorice ale aparatului central şi teritorial al A.N.V., organigrama, cu alte cuvinte, cât şi Ordinul nr. 2407/2011 pentru aprobarea statului de funcţii al A.N.V. şi structurilor subordonate reprezintă acte administrative cu caracter individual, fiind date pentru punerea în aplicare a măsurilor de organizare din H.G. nr. 110/2009, aşa cum a fost modificată şi completată prin H.G. nr. 565/2011.

Astfel fiind, nu a existat obligaţia legală de publicare a celor două ordine în Monitorul Oficial al României, Partea I, aşa cum, fără temei, a susţinut recurentul-reclamant.

Înalta Curte constată că operaţiunea de reducere a posturilor la Direcţiei Regionale pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Iaşi şi de organizare a concursului pentru ocuparea postului pentru care a optat intimatul-reclamant, a fost efectuată cu respectarea dispoziţiilor legale aplicabile.

Astfel, prin H.G. nr. 505/2011, de modificare şi completare a H.G. nr. 110/2009, numărul de posturi în cadrul A.N.V. a fost redus de la 4586 la 3159, ceea ce probează că reorganizarea a fost reală, iar reducerea numărului de posturi a fost efectivă.

În ceea ce priveşte necesitatea organizării examenului, rezultă că pentru postul vizat de opţiunea intimatului reclamant au existat şi alte opţiuni manifestate, devenind incidente prevederile art. 100 alin. (3) din Legea nr. 188/1999, care reglementează posibilitatea organizării unui examen de departajare la care intimatul reclamant s-a poziţionat pe un loc inferior celui declarat câştigător.

Prin urmare, având în vedere rezultatele finale ale examenului de testare profesională, în mod corect vicepreşedintele A.N.A.F. a emis Ordinul nr. 8724/2011, prin care, începând cu data de 7 octombrie 2011, reclamantului i-au încetat raporturile de muncă prin eliberarea din funcţia publică.

În concluzie, criticile recurentei pârâte sunt întemeiate, urmând ca, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte să admită recursul declarat împotriva sentinţei nr. 94 din 14 martie 2012 a Curţii de Apel Suceava şi să respingă acţiunea reclamantului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Iaşi în numele şi pentru A.N.V. împotriva sentinţei nr. 94 din 14 martie 2012 a Curţii de Apel Suceava, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.

Modifică sentinţa atacată în sensul că respinge acţiunea reclamantului S.V., ca neîntemeiată.

Irevocabilă.

Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 11 decembrie 2012.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 5263/2012. Contencios. Litigiu privind funcţionarii publici (Legea Nr.188/1999). Suspendare executare act administrativ. Recurs