ICCJ. Decizia nr. 841/2012. Contencios
| Comentarii |
|
1. Prima instanță
a) cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată inițial pe rolul Tribunalului Prahova sub nr. 2214/105/2010, reclamantul R.G. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu handicap pentru Adulți, anularea actului administrativ - Decizia de încadrare în grad de handicap nr. 2464 din 18 martie 2010, înregistrat sub nr. 118239 din 08 aprilie 2010, emisă de Comisia superioară de evaluare a personalelor cu handicap pentru adulți și obligarea pârâtei la plata retroactiv a pensiei de handicap, începând cu data de 13 octombrie 2009 și până în prezent.
în motivarea cererii, reclamantul a arătat că la data de 08 aprilie 2010 pârâta i-a comunicat actul administrativ înregistrat sub nr. 118239, prin care s-a dispus în mod superficial încadrarea reclamantului în gradul de handicap mediu - cod handicap 3, fără ca acesta să fi fost chemat personal pentru verificarea handicapului, situație în care reclamantul susține că i-au fost prejudiciate grav interesele și drepturile recunoscute de lege, prin aceea de a nu i se recunoaște gradul grav de handicap, având o deficiență de auz care datează din copilăria sa.
Mai arată reclamantul că ulterior primirii actului administrativ, în termen de 30 de zile, a sesizat autoritatea emitentă, dar pârâta nu a înțeles să răspundă petiției.
b) întâmpinarea formulată în cauză
Prin întâmpinare, pârâtul Ministerul Muncii Familiei și Protecției Sociale București, a invocat excepția necompetenței materiale a Tribunalului Prahova, în baza art. 10 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 554/2004, deoarece Ministerul Muncii Familiei și Protecției Sociale București este organ de specialitate al administrației publice centrale, conform H.G nr. 11/2009, ceea ce atrage competența Curții de apel, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii întrucât gradul de handicap s-a stabilit pe baza actelor medicale prezentate de reclamant și a dispozițiilor legale incidente în cauză, respectiv art. 85 alin. (3) și (5) din Legea nr. 448/2006, a criteriilor prevăzute de Ordinul comun nr. 762 din 31 august 2007 al M.M.F.E.S., a Ordinului nr. 1992 din 19 noiembrie 2007 al MSP și a dispozițiilor din Ordinul nr. 1134/C/2000 al Ministerului Justiției.
c) sentința și considerentele Tribunalului Prahova
Prin Sentința nr. 503 din 24 noiembrie 2010, Tribunalul Prahova, secția comercială și de contencios II, a admis excepția necompetenței materiale a tribunalului și a declinat competența de soluționare a cauzei.
Pentru a pronunța această sentință tribunalul a reținut că potrivit art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, în același sens fiind și prevederile art. 3 pct. 1 C. proc. civ. și cum emitentul deciziei de încadrare în grad de handicap nr. 2464 din 18 martie 2010 comunicată cu Adresa nr. 118239 din 08 aprilie 2010, este o autoritate centrală a cărei competență se exercită la nivel național, litigiul este de competența în primă instanță a Curții de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
d) sentința și considerentele Curții de apel
Prin Sentința nr. 118 din 6 aprilie 2011 a Curții de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal a fost admisă acțiunea formulată de reclamantul R.G. în contradictoriu cu pârâta Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți și a anulat Decizia de încadrare în grad de handicap nr. 2464 din 18 martie 2010 a Comisiei Superioare de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți București și a obligat pârâta să reevalueze starea de sănătate a reclamantului și să emită o nouă decizie, având în vedere actele noi depuse la dosar.
Pentru a pronunța această sentință Curtea de apel a reținut că din actele medicale noi depuse rezultă că reclamantul suferă de mai multe boli, printre care hipoacuzie severă din copilărie, acte medicale care nu au fost avute în vedere de către Comisia superioară și nici de Comisia de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți din cadrul Consiliului Județean Prahova, atunci când s-a stabilit gradul de handicap de care suferă reclamantul.
2. Instanța de recurs
împotriva acestei sentințe a declarat recurs Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți prin Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale.
a) Motivele de recurs
în motivele de recurs s-a arătat că actele medicale noi depuse de reclamantă nu au relevanță în raport de actele a căror anulare s-a solicitat, fiind ulterioare și nici sub aspectul conținutului medical.
b) Analiza motivelor de recurs
înalta Curte, examinând motivele de recurs, acțiunea, actele cauzei și legislația aplicabilă, reține:
Prin Certificatul nr. 11165 din 13 octombrie 2009 s-a stabilit că reclamantul se încadrează în grad de handicap mediu.
împotriva acestui certificat reclamantul a formulat contestație la Comisia superioară de evaluare a persoanelor cu handicap pentru adulți, care prin Decizia nr. 2464 din 18 martie 2010 a menținut gradul de handicap mediu, în raport de diagnosticul stabilit și criteriile medico-psiho-sociale aprobate prin Ordinul nr. 762/2005.
Prima instanță a apreciat că se impune anularea Deciziei nr. 2464 din 18 martie 2010 și reevaluarea reclamantului în raport de referatul medical din 20 martie 2010, biletul de ieșire din spital și foaia de observație din perioada 2 februarie 2011 - 11 februarie 2011, referatul medical din 29 martie 2011.
înalta Curte precizează că instanța de contencios administrativ învestită cu soluționarea unei acțiuni în anularea deciziei de încadrare în grad de handicap se pronunță asupra legalității și temeiniciei deciziei, în funcție de actele și starea de sănătate existente la data eliberării actului.
Actele medicale depuse de reclamant sunt ulterioare certificatului și deciziei, astfel că ele nu puteau fi avute în vedere la data emiterii acestora.
Actele noi depuse ar putea conduce la o nouă evaluare, dar nu afectează temeinicia și legalitatea certificatului și a deciziei, care au fost emise anterior.
Soluția instanței de fond de a anula Decizia nr. 2464/2010 este greșită, potrivit motivelor ce s-au expus mai sus.
d) Soluția instanței de recurs
Având în vedere considerentele acestei decizii, în baza art. 312 C. proc. civ., recursul s-a admis, s-a modificat sentința primei instanțe și s-a respins acțiunea.
| ← ICCJ. Decizia nr. 833/2012. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 834/2012. Contencios → |
|---|
