ICCJ. Decizia nr. 90/2012. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 90/2012
Dosar nr.5800/111/2010
Şedinţa publică din 12 ianuarie 2012
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la data de 13 iulie 2010 pe rolul Tribunalului Bihor, reclamantul B.M. a contestat Hotărârea nr. 15259 din 08 iunie 2010 a Casei Judeţene de Pensii Bihor prin care i s-a respins cererea de recunoaştere a calităţii de beneficiar al OG nr. 105/2009 aprobată şi completată prin Legea nr. 189/2000.
În motivarea acţiunii reclamantul a arătat că s-a născut în data de 26 iunie 1943 în comuna Jebel, jud. Timiş, unde părinţii săi au fost refugiaţi din anul 1940.
Naşterea a fost înregistrată în Registrul stării civile în data de 28 iunie 1943, fiind eliberat certificatul de naştere.
Părinţii săi au revenit în satul Mihai Bravu, jud. Bihor, de unde au fost expulzaţi în anul 1945.
Prin Sentinţa nr. 1378/LM din 17 noiembrie 2010, Tribunalul Bihor a admis excepţia de necompetenţă materială invocată de pârâta Casa Judeţeană de Pensii Bihor şi a declinat soluţionarea contestaţiei în favoarea Curţii de Apel Oradea, secţia de contencios administrativ.
Prin întâmpinarea înregistrată la Curtea de Apel Oradea la data de 26 ianuarie 2011, pârâta a solicitat respingerea acţiunii.
Prin sentinţa nr. 57/CA/2011, Curtea de Apel Oradea, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal a admis contestaţia formulată de reclamantul B.M., a anulat Hotărârea nr. 15259 din 08 iunie 2010 emisă de pârâtă şi a obligat pârâta să recunoască reclamantului calitatea de beneficiar al dispoziţiilor prevăzute de Legea nr. 189/2000, pentru perioada 26 iunie 1943 - 06 martie 1945.
Pentru a pronunţa această hotărâre, Curtea a reţinut în esenţă următoarele:
Prin hotărârea contestată a fost respinsă cererea formulată de reclamant, întrucât acesta nu era născut la data strămutării părinţilor acestuia.
Curtea a reţinut că din înscrisurile de la dosar rezultă faptul că în Registrul de evidenţă a refugiaţilor din Ardeal din anul 1941 figurează B.P. din localitatea Mihai Bravu, cu soţia E. şi copiii V., P., B., S., iar reclamantul s-a născut la data de 26 iunie 1943 în localitatea Jebel, jud. Timiş, din părinţii B.P. şi E. iar pe fraţii acestuia, născuţi la momentul expulzării, îi chema B., S., V., I. şi P.
A mai reţinut Curtea că reclamantul a făcut dovada că s-a născut în perioada în care părinţii săi erau expulzaţi şi prin urmare este îndreptăţit să beneficieze de prevederile OG nr. 105/1999, fiind şi el persoană expulzată în perioada 26 iunie 1943 - 06 martie 1945.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâta Casa Judeţeană de Pensii Bihor, criticând-o pentru nelegalitate, arătând că instanţa de fond a interpretat în mod greşit dispoziţiile legale şi probatoriul administrat în cauză.
Recursul este nefondat.
Examinând sentinţa atacată în raport cu actele şi lucrările dosarului, cu criticile formulate de recurentă, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 3041 C. proc. civ., Curtea constată că recursul este nefondat, după cum se va arăta în continuare.
Potrivit art. 1 lit. c) din OG nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, cu modificările şi completările ulterioare, de prevederile acestui act normativ beneficiază persoana, cetăţean român, care, în perioada sus menţionată, a avut de suferit persecuţii etnice, în sensul că a fost refugiată, expulzată sau strămutată în altă localitate.
Din conţinutul textului de lege menţionat, rezultă că drepturile compensatorii se acordă tuturor celor care, din motive etnice, au suferit persecuţii în perioada precizată, fără a se face distincţie între persoanele care au fost efectiv strămutate ori expulzate în altă localitate şi cele care au fost nevoite să trăiască în refugiu. Aşadar, legiuitorul a urmărit ca de aceste drepturi să se bucure toate persoanele, cetăţeni români, care au avut de suferit consecinţele persecuţiilor exercitate din motive etnice, în această categorie intrând, în mod implicit, şi copiii născuţi în perioada refugiului, aceştia împărtăşind aceeaşi situaţie cu cea a părinţilor refugiaţi, al căror statut l-au dobândit.
În cauză, este de necontestat şi rezultă din dovezile administrate că reclamantul s-a născut în perioada refugiului părinţilor săi B.P. şi B.E. care au fost refugiaţi din motive etnice în perioada septembrie 1940 - martie 1945 din localitatea Mihai Bravu, jud. Bihor, în localitatea Jebel, jud. Timiş.
Fiind născut în perioada de refugiu, la data de 26 iunie 1943, reclamantul a împărtăşit situaţia părinţilor refugiaţi, suportând consecinţele morale şi materiale ale refugiului care, începând cu data naşterii sale, s-au răsfrânt şi asupra sa, situaţie faţă de care, în mod corect a procedat instanţa de fond obligând-o pe pârâtă să-i recunoască reclamantului calitatea de beneficiar al prevederilor Legii nr. 189/2000, şi, în consecinţă, să-i acorde acesteia drepturile ce i se cuvin.
Pentru considerentele arătate, recursul va fi respins ca nefondat, menţinându-se sentinţa criticată, ca fiind temeinică şi legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Bihor împotriva sentinţei nr. 57/CA/2011 din 25 februarie 2011 a Curţii de Apel Oradea, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 12 ianuarie 2012.
Irevocabilă.
Procesat de GGC - N
| ← ICCJ. Decizia nr. 9/2012. Contencios. Cetăţenie. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 936/2012. Contencios → |
|---|
