ICCJ. Decizia nr. 3255/2013. Contencios. Excepţie nelegalitate act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3255/2013
Dosar nr. 237/36/2012
Şedinţa de la 13 martie 2013
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Constanţa la data de 1 august 2011 sub numărul 19942/212/2011, reclamantul Ministerul Apărării Naţionale, în contradictoriu cu pârâţii Comuna Corbu prin Primar, R.V., V.F. şi V.I.V., O.P.C. şi O.M., S.M. şi S.V., a solicitat constatarea nulităţii absolute a contractelor de schimb încheiate între Comuna Corbu şi R.V., autentificate sub nr. AA, BB şi CC din 5 februarie 2009 la B.N.P. F.V., cu privire la trei suprafeţe de teren situate în extravilanul localităţii Corbu, precum şi a contractelor de vânzare încheiate ulterior de R.V. cu ceilalţi pârâţi.
La data de 21 decembrie 2011, în temeiul art. 4 din Legea nr. 554/2004, pârâta Comuna Corbu, prin Primar, a invocat excepţia de nelegalitate a H.G. nr. 1705/2006, iar prin Încheierea din 8 februarie 2012, Judecătoria Constanţa a sesizat secţia de contencios administrativ a Curţii de Apel Constanţa în vederea soluţionării acestei excepţii în conformitate cu dispoziţiile art. 4 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.
Învestită cu soluţionarea cauzei în respectarea dispoziţiilor art. 85 C. proc. civ. completate cu cele ale art. 4 alin. (2) şi art. 13 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, a fost citat emitentul actului administrativ criticat, respectiv Guvernul României.
În motivarea excepţiei de nelegalitate parţială a H.G. nr. 1705/2006 cu privire la inventarierea în domeniul public al terenului în litigiu, petenta Comuna Corbu, prin Primar, a susţinut că există o strânsă legătură între fondul pricinii şi excepţia de nelegalitate invocată cu privire la actul administrativ menţionat şi consideră că sunt motive susceptibile să influenţeze soluţionarea fondului cauzei deduse judecăţii.
Ministerul Apărării Naţionale, prin concluzii scrise, a solicitat respingerea excepţiei de nelegalitate a H.G. nr. 1705/2006, apreciind că nu există legătură între fondul pricinii şi excepţia de nelegalitate invocată, întrucât:
La termenul de judecată din data de 6 iunie 2012, Curtea a invocat, din oficiu, excepţia inadmisibilităţii excepţiei de nelegalitate a actului administrativ H.G. nr. 1705/2006 - faţă de existenţa pe rolul Curţii de Apel Constanţa a Dosarului nr. 1190/36/2011, ce are ca obiect anularea aceluiaşi act administrativ şi se poartă între aceleaşi părţi, iar în temeiul art. 137 alin. (1) C. proc. civ., analizând cu prioritate excepţia inadmisibilităţii, prin Încheierea de şedinţă din data de 4 iulie 2012 a fost admisă excepţia inadmisibilităţii şi, în consecinţă, respinsă excepţia de nelegalitate - invocată de către petenta Comuna Corbu, prin Primar, ca inadmisibilă.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a apreciat că, atât excepţia de nelegalitate, cât şi acţiunea în anulare poartă între aceleaşi părţi şi pentru aceeaşi cauză, iar finalitatea celor două procese este aceeaşi pentru părţi, astfel că în considerarea principiului "electa una via", partea nu poate avea la dispoziţie, în acelaşi timp, mai multe căi procesuale pentru realizarea aceleiaşi pretenţii.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâta Comuna Corbu, prin Primar, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Mai înainte însă de a examina motivele de recurs, Curtea constată că recursul este tardiv declarat.
Potrivit dispoziţiilor art. 4 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, în materia excepţiei de nelegalitate, termenul de recurs este de 5 zile de la comunicarea hotărârii.
Termenul de 5 zile stabilit prin textul legal menţionat se calculează potrivit dispoziţiilor procedurale cuprinse în art. 101 alin. (1) C. proc. civ., care arată că "termenele se înţeleg pe zile libere, neintrând în socoteală nici ziua când a început, nici ziua când s-a sfârşit termenul".
Pe de altă parte, alin. (5) al aceluiaşi articol stabileşte că "termenul care se sfârşeşte într-o zi de sărbătoare legală, sau când serviciul este suspendat, se va prelungi până la sfârşitul primei zile de lucru următoare".
Din actele dosarului rezultă că sentinţa atacată i-a fost comunicată recurentei-pârâte Comuna Corbu, prin Primar, la data de 31 iulie 2012, conform dovezii aflate dosarul de fond, recursul fiind declarat la data de 16 august 2012.
Calculând termenul de 5 zile prevăzut de art. 4 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, modificată, potrivit regulilor stabilite prin dispoziţiile art. 101 alin. (1) şi (5) C. proc. civ., pe zile libere, rezultă că intervalul de timp în care reclamanta avea dreptul să declare recurs era cuprins între 16 august 2012 şi 23 august 2012, inclusiv.
Cum data de 16 august, ca zi de declarare a recursului, astfel cum rezultă din actele dosarului, a depăşit termenul de 5 zile impus de lege, rezultă că recursul este tardiv.
Pe de altă parte, Înalta Curte reţine şi că aspectul indicării în sentinţa atacată a termenului de "15 zile de la comunicare", ca fiind cel de declarare a recursului, nu poate atrage exonerarea părţii de la sancţiunea decăderii din dreptul de exercitare a căii de atac, potrivit dispoziţiilor art. 103 alin. (1) C. proc. civ. Şi aceasta, deoarece, termenul de "5 zile de la comunicarea hotărârii" este dat de lege, stabilirea lui nefiind lăsată la aprecierea judecătorului, iar principiul "nemo censetur ignorare legem" este pe deplin aplicabil situaţiei expuse anterior.
În aceste condiţii, faţă de cele arătate, Înalta Curte constată că recursul declarat împotriva Sentinţei civile nr. 360/CA din 11 iulie 2012 este tardiv formulat şi, în temeiul dispoziţiilor art. 103 alin. (1) şi ale art. 312 alin. (1) C. proc. civ., îl va respinge ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de pârâta Comuna Corbu, prin Primar, împotriva Sentinţei civile nr. 360/CA din 11 iulie 2012 a Curţii de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca fiind tardiv formulat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 13 martie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3241/2013. Contencios. Litigii Curtea de... | ICCJ. Decizia nr. 3278/2013. Contencios. Anulare act de control... → |
|---|
