ICCJ. Decizia nr. 3558/2013. Contencios
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3558/2013
Dosar nr. 59/121/2011/a1*
Şedinţa publică de la 22 martie 2013
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalul Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal, reclamantul S.L. "E.", în calitate de reprezentant al reclamantelor C.A., D.M., G.M., P.P. şi I.E., chemat în judecată pe pârâtele Grupul Şcolar Industrial Tecuci, Şcoala Gimnazială Galaţi, Colegiul Tehnic de Alimentaţie şi Turism Galaţi, Şcoala Gimnazială Vânători, Grup Şcolar Bereşti, Inspectoratul Şcolar Judeţean Galaţi, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi Ministerul Finanţelor Publice, solicitând ca prin hotărârea ce se va da să fie obligate pârâtele să le plătească membrilor de sindicat diferenţa de drepturi neacordate de 100 euro, privind ajutorul pentru achiziţionarea de cărţi şi programe pe suport electronic necesar îmbunătăţirii calităţii didactice, drepturi prevăzute de Legea nr. 315/2006;
La data de 25 august 2011, reclamantul a invocat excepţia de nelegalitate a dispoziţiilor art. 3 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 315/2006 aprobate prin H.G. nr. 453/2007.
În motivarea excepţiei, reclamantul a susţinut că prin textul de lege mai sus arătat, se prevede că cererea de acordare a banilor de carte pentru anul 2007 se va depune până la data de 1 noiembrie a anului anterior, ceea ce duce la anularea dreptului pentru anul 2007.
A mai susţinut reclamantul că art. 3 din H.G. nr. 453/2007 creează o discriminare faţă de cadrele didactice care din varii motive nu pot depune cererea până la 1 noiembrie, iar o hotărâre de guvern nu poate fi mai presus de Legea nr. 315/2007.
Învestită cu soluţionarea excepţiei de nelegalitate, Curtea de Apel Galaţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin Sentinţa nr. 348 din 8 noiembrie 2011 a respins ca nefondată excepţia de nelegalitate a prevederilor art. 3 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 315/2006 aprobate prin H.G. nr. 453/2007 invocată de S.L. "E." Galaţi.
Pentru a pronunţa această soluţie, curtea de apel a reţinut că la data de 31 august 2010 a fost publicată în M. Of. Legea nr. 118/2010, care la art. 15 lit. k) prevede că se abrogă dispoziţiile Legii nr. 315/2006, astfel că implicit au fost abrogate şi Normele metodologice de aplicare a legii anterior citate.
În aceste condiţii, curtea de apel a apreciat că excepţia de nelegalitate este nefondată, întrucât se referă la o lege abrogată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul S.L. E. Galaţi, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, susţinând, în esenţă, critici care se subsumează motivului de recurs prevăzut la art. 304 pct. 9 C. proc. civ., potrivit căruia o hotărâre poate fi recurată când a fost pronunţată fără temei legal, ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii.
Prin Decizia nr. 1333 din 13 martie 2012, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul declarat de S.L. Educaţia Galaţi împotriva Sentinţei nr. 348 din 8 noiembrie 2011 a Curţii de Apel Galaţi, a casat sentinţa atacată şi a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
Înalta Curte a constatat că sentinţa recurată este dată cu aplicarea şi interpretarea greşită a dispoziţiilor art. 4 din Legea nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul că, judecătorul fondului trebuia să verifice şi să analizeze condiţiile de legalitate ale art. 3 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 315/2006 aprobate prin H.G. nr. 453/2007, raportat la prevederile Legii nr. 315/2006, în vigoare la data emiterii actului administrativ arătat, pentru perioada în care acesta a produs efecte juridice, deci până la momentul abrogării Legii nr. 315/2006.
S-a mai reţinut că prin soluţia recurată şi considerentele sale, prima instanţă în mod nelegal nu a examinat fondul excepţiei de nelegalitate, deşi formal, a respins excepţia ca nefondată, neanalizând legalitatea actului administrativ pentru perioada lui de valabilitate.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Galaţi sub nr. 59/121/2011/a1.
Prin Sentinţa nr. 396 din 21 septembrie 2012, Curtea de Apel Galaţi a admis excepţia de nelegalitate a prevederilor art. 3 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 315/2006 aprobate prin H.G. nr. 453/2007 invocată de S.L. "E." Galaţi şi a constatat nelegalitatea prevederilor art. 3 din Anexa nr. 1 la H.G. nr. 453/2007 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii nr. 315/2006 privind stimularea achiziţionării de cărţi sau de programe educaţionale pe suport electronic, necesar îmbunătăţirii activităţii didactice în învăţământul preuniversitar.
Instanţa a constatat că sunt nelegale dispoziţiile cuprinse în art. 3 din H.G. nr. 453/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 315/2006 privind stimularea achiziţionării de cărţi sau de programe educaţionale pe suport electronic, necesare îmbunătăţirii calităţii activităţii didactice în învăţământul preuniversitar.
S-a apreciat că prevederile invocate ca fiind nelegale reprezintă o veritabilă adăugare la lege, în condiţiile în care prevederile art. 2 din Legea nr. 315/2006 prevăd expres că ajutorul financiar prevăzut la art. 1 se acordă anual, la solicitarea cadrelor didactice şi reprezintă echivalentul în lei a 100 euro, calculat la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României la data plăţii.
A reţinut instanţa de fond că introducerea în cadrul dispoziţiilor din Norme a termenului imperativ, până la care pot fi depuse cereri pentru acordarea stimulentelor, limitează sfera persoanelor îndreptăţite la beneficiul acestora doar la cei care s-au conformat conduitei prescrise în Norme.
Instanţa a concluzionat că, în acest caz, depunerea respectivelor cereri în afara termenelor ar fi posibilă prin prisma prevederilor art. 2 din Legea nr. 315/2006.
Pe de altă parte, a reţinut instanţa că prin introducerea termenului limită de 1 noiembrie al anului următor, se înlătură aplicabilitatea prevederilor art. 3 din Decretul nr. 167/1958, act normativ aplicabil raportului juridic dedus judecăţii, care are o forţă juridică superioară H.G. nr. 453/2007. Curtea a constatat o reală discriminare între categoria persoanelor îndreptăţite să beneficieze de prevederile Legii nr. 315/2006, care au depus cerere pentru acordarea stimulentelor, cu respectare termenului impus de art. 3 din H.G. nr. 453/2007 şi categoria celor care nu au formulat cereri în interiorul termenului.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâţii Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi Guvernul României.
În motivarea cererilor de recurs, întemeiate pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 şi art. 3041 C. proc. civ. s-au arătat în esenţă următoarele:
- Se arată că excepţia de nelegalitate prevăzută de art. 4 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 este admisibilă numai dacă priveşte un act administrativ unilateral cu caracter individual şi nu un act administrativ normativ aşa cum este H.G. nr. 453/2007.
- Instanţa de fond a stabilit în mod eronat că stabilirea unei date limită a cererilor pentru sprijinul financiar, întrucât pentru asigurarea acestui sprijin sunt angrenaţi mai mulţi factori. Stabilirea cuantumului până la care se depuneau cererile pentru acordarea ajutorului s-a făcut pentru a se şti în timp util care este necesarul de fonduri în vederea unei fundamentări corecte a bugetului de stat.
- S-a mai arătat că la elaborarea actului au fost respectate dispoziţiile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă, proiectul actului administrativ contestat a fost avizat de Consiliul Legislativ.
De asemenea, se precizează că prevederile art. 3 din H.G. nr. 453/2007 nu fac altceva decât să pună în executare prevederile generale ale Legii nr. 315/2006, nefiind întemeiată constatarea instanţei de fond potrivit căreia ele ar adăuga la lege.
Analizând cererile de recurs, motivele invocate, normele legale incidente şi în conformitate cu prevederile art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că acestea sunt fondate pentru considerentele ce vor fi prezentate în cele ce urmează:
- În ceea ce priveşte excepţia inadmisibilităţii excepţiei de nelegalitate a prevederilor art. 3 din H.G. nr. 453/2007 se constată că este nefondată şi va fi înlăturat acest motiv de recurs.
Aşa cum este şi jurisprudenţa constantă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - art. 4 alin. (1) se aplică în egală măsură şi actele administrative unilaterale individuale cât şi celor cu caracter normativ, acest lucru se desprinde din alin. (2) al art. 4 din Legea nr. 554/2004 precum şi din prevederile art. 11 alin. (4) din Legea nr. 554/2004 - care arată că actele administrative normative pot fi atacate oricând şi deci cu atât mai mult pe calea excepţiei de nelegalitate.
Prevederile art. 3 din H.G. nr. 453/2007 privind stimularea achiziţionării de cărţi sau de programe educaţionale pe suport electronic, necesare îmbunătăţirii calităţii activităţii didactice în învăţământul preuniversitar arată că:
(1) Ajutorul financiar se acordă anual pe bază de cerere formulată de beneficiar şi înregistrată până la data de 1 noiembrie pentru anul următor la unitatea de învăţământ la care beneficiarul exercită funcţia de bază, iar plăţile se efectuează începând cu luna ianuarie din anul următor.
(2) Pentru anul 2007, cererile se înregistrează la unitatea de învăţământ la care beneficiarii exercită funcţia de bază, până la data de 30 iunie 2007, iar ajutorul se acordă după 45 de zile de la data înregistrării cererii.
Se reţine că în mod greşit instanţa de fond a apreciat că dispoziţiile sus citate adaugă la lege, considerând termenul de depunere a cererii până la data de 1 noiembrie pentru anul următor, ca fiind nerezonabil, astfel că, s-ar întâlni numeroase situaţii particulare ce ar împiedica un cadru didactic să depună cererea şi astfel ar fi împiedicate să obţină drepturile băneşti acordate conform art. 1 şi 2 din Legea nr. 315 /2006.
- Înalta Curte constată că prin H.G. nr. 453/2007 au fost aprobate Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 315/2006 privind stimularea achiziţionării de cărţi sau programe educaţionale pe suport electronic, necesare îmbunătăţirii calităţii didactice a învăţământului preuniversitar.
Nu se poate susţine că prin stabilirea unui termen pentru solicitarea ajutorului de către beneficiar, în vederea punerii în executare, în concret a legii, s-ar adăuga la lege.
Motivele invocate drept situaţii particulare ce ar împiedica depunerea cererilor de ajutor financiar - (concediu fără plată, concediu pentru creşterea copilului) încheierea contractului de muncă după data de 1 noiembrie a anului în curs) sunt subiective şi nerezonabile - cei care sunt destinatarii legii, cadrele didactice trebuie să dea dovadă de diligenţă şi de bună-credinţă, aceste situaţii se pot ivi pe tot parcursul anului.
- Constată Înalta Curte de asemenea că stabilind cadrul legal pentru punerea în executare a legii în baza căreia a fost adoptată, art. 3 din H.G. nr. 453/2007 este în consens cu scopul normelor metodologice de a facilita aplicarea legii, de a identifica instituţiile şi organele cărora le revin diferitele atribuţii din lege, de a determina un circuit practic al documentelor, de la formularea cererii şi până la soluţionarea acesteia.
- Este întemeiată susţinerea potrivit căreia stabilirea momentului până la care se puteau depune cererile pentru acordarea ajutorului s-a făcut pentru a se şti în timp util care este necesarul de fonduri în vederea unei fundamentări a bugetului de stat, având în vedere că sumele necesare plăţii ajutorului financiar se asigură în limita creditelor bugetare aprobate.
Faţă de cele reţinute mai sus, apreciind că nu subzistă motivele de nelegalitate invocate de reclamant şi că normele vizate de excepţia de nelegalitate nu adaugă la lege, în consecinţă, în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. şi în conformitate cu art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va admite recursurile, va modifica în parte sentinţa atacată în sensul că va respinge excepţia de nelegalitate ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursurile declarate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi Guvernul României împotriva Sentinţei nr. 396 din 21 septembrie 2012 a Curţii de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Modifică, în parte, sentinţa atacată în sensul că respinge excepţia de nelegalitate a prevederilor art. 3 din Anexa nr. 1 la H.G nr. 453/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 315/2006, ca neîntemeiată.
Menţine celelalte dispoziţiile ale sentinţei atacate.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 22 martie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3557/2013. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 3567/2013. Contencios. Anulare act... → |
|---|
