ICCJ. Decizia nr. 3557/2013. Contencios. Anulare act administrativ. Revizuire - Recurs
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3557/2013
Dosar nr. 5719/1/2012
Şedinţa publică de la 21 martie 2013
Asupra cererii de revizuire de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Decizia nr. 4870 din 20 octombrie 2011, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a admis recursul declarat de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale împotriva Sentinţei civile nr. 1588 din 30 martie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, a casat sentinţa recurată şi a respins ca neîntemeiată acţiunea formulată de reclamanta V.M.Z.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că în mod greşit instanţa de fond a stabilit că autoritatea pârâtă nu a făcut dovada întrunirii în speţă a elementelor răspunderii materiale, respectiv a faptei ilicite şi a vinovăţiei reclamantei în săvârşirea faptelor calificate de autoritatea de control drept contravenţii şi sancţionate ca atare prin procesele-verbale.
S-a reţinut de către instanţa de recurs că în cauză nu au fost îndeplinite nici condiţiile privind suspendarea actului administrativ.
Astfel, reţine instanţa de recurs, instanţa de fond s-a rezumat în a aprecia faptul că suma împrumutată reclamantei este reţinută din salariu, ceea ce e de natură să îi reducă veniturile lunare şi să îi afecteze situaţia financiară a familiei, fără însă a oferi elemente care să permită determinarea în concret atât a prejudiciului pe care îl va suferi prin executarea imediată a actului, cât şi a caracterului vătămător şi irevocabil a prejudiciului produs prin executare.
Împotriva acestei decizii, în temeiul art. 322 pct. 5 şi urm. C. proc. civ., recurenta-reclamantă V.M.Z. a formulat cererea de revizuire de faţă.
Revizuenta a susţinut următoarele critici:
Revizuenta arată că prin decizia civilă a cărei revizuire se solicită, instanţa de recurs a admis recursul, a casat sentinţa atacată şi a respins acţiunea ca neîntemeiată.
Pe situaţia de fapt se arată că nu a fost depus dosarul privind actele care au stat la baza organizării licitaţiei de tipizate şi care a făcut obiectul controlului autorităţii care a aplicat sancţiunile ce au stat la baza emiterii ordinului atacat.
Se apreciază de revizuentă că această situaţie se încadrează în ipoteza prevăzută de art. 322 pct. 5 C. proc. civ., înscrisul invocat fiind nou şi a fost reţinut de partea potrivnică.
Se solicită ataşarea Dosarului nr. 9180/2/2009.
La dosar intimatul-pârât a formulat întâmpinare în care solicită respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă.
Analizând cererea de revizuire, întemeiată pe dispoziţiile art. 322 pct. 5 C. proc. civ., Curtea va aprecia, pentru următoarele considerente, că cererea de revizuire, deşi admisibilă, este nefondată, în cauză nefiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 322 pct. 5 C. proc. civ.
Decizia nr. 4870 din 20 octombrie 2011 a cărei revizuire se solicită este o hotărâre pronunţată de instanţa de recurs care evocă fondul deoarece prin această hotărâre a fost admis recursul declarat de pârâtul-intimat Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi pe fond a fost respinsă ca neîntemeiată acţiunea reclamantei-revizuente, acţiunea având ca obiect anularea Ordinului nr. 1563 din 16 septembrie 2009, prin care s-a constituit un debit în sumă de 45.000 RON în sarcina sa şi a altor persoane nominalizate în Anexă.
Cererea de revizuire este nefondată deoarece în cauză revizuenta nu a depus acte în sensul dispoziţiilor art. 322 pct. 5 C. proc. civ., acte hotărâtoare care ar fi determinat o altă soluţie decât cea de admitere a recursului dispusă prin Decizia nr. 4870 din 20 octombrie 2011.
Actele la care face referire revizuenta, privind dosarul organizării licitaţiei de tipizate, nu au fost depuse la dosar şi nu reprezintă acte noi în sensul dispoziţiilor art. 322 pct. 5 C. proc. civ., neavând legătură directă cu legalitatea Ordinului nr. 1563 din 16 septembrie 2009.
Revizuentei îi incumbă sarcina depunerii actelor şi a probării, după caz, a poziţiei obstrucţioniste a părţii adverse, care nu i-a permis să intre în posesia înscrisului pe durata soluţionării procesului, sau existenţa unei împrejurări ivite mai presus de voinţa revizuentei.
În cauză nu există probate aceste aspecte în ceea ce priveşte depunerea de noi înscrisuri doveditoare de natură a infirma, pe fond, legalitatea şi temeinicia Deciziei nr. 4870 din 20 octombrie 2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Faţă de cele expuse mai sus, Curtea, în baza art. 326 C. proc. civ., va respinge cererea de revizuire, ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge cererea de revizuire formulată de V.M.Z. împotriva Deciziei nr. 4870 din 20 octombrie 2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 martie 2013.
← ICCJ. Decizia nr. 3554/2013. Contencios. Contestaţie act... | ICCJ. Decizia nr. 3558/2013. Contencios → |
---|