ICCJ. Decizia nr. 4696/2013. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4696/2013
Dosar nr. 612/57/2011
Şedinţa publică de la 27 martie 2013
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la data de 10 mai 2011, reclamanta SC N.P.D. SRL Alba Iulia a chemat în judecată Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri şi Agenţia pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii - actualmente Ministerul Economiei - solicitând a se constata că urmare a necomunicării scrisorii de înştiinţare cu privire la acceptarea societăţii la evaluare pentru a primi finanţare, a fost prejudiciată în dreptul de a beneficia "de Programul naţional multianual pe perioada 2002 - 2009 de susţinere a investiţiilor realizate de către întreprinderi nou înfiinţate şi microîntreprinderi, precum şi a investiţiilor de modernizare/retehnologizare a întreprinderilor mici şi mijlocii".
Reclamanta a cerut, de asemenea, obligarea pârâţilor la plata sumei de 3.000.000 euro cu titlu de despăgubiri.
În motivarea cererii, reclamanta a învederat că, întrucât pârâţii nu şi-au îndeplinit obligaţia de înştiinţare, nu a putut implementa proiectul "Achiziţionare maşini şi utilaje pentru producţie mobilier şi instalaţie de exhaustare generală".
Prin Sentinţa nr. 389 din 23 decembrie 2011 Curtea de Apel Alba Iulia, secţia contencios administrativ şi fiscal, a respins acţiunea ca tardivă faţă de Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri - în prezent Ministerul Economiei şi respectiv, pentru lipsa calităţii procesuale pasive faţă de Agenţia pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii - entitate ce face parte actualmente din Ministerul Economiei.
Instanţa a dispus şi obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 1.019,47 RON către cea de-a doua pârâtă.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut că, în cauză, acţiunea a fost formulată cu depăşirea termenelor prevăzute de art. 11 din Legea nr. 554/2004 care au început să curgă de la expirarea termenului de comunicare a scrisorilor de înştiinţare de acceptare a reclamantei la evaluare pentru a primi finanţare, termen împlinit la 11 decembrie 2007.
Referitor la lipsa calităţii procesuale pasive a pârâtei Agenţia pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, instanţa a făcut trimitere la încheierile din 20 septembrie 2011 şi 11 octombrie 2011 prin care s-a admis excepţia, motivat de împrejurarea că instituţia nu este emitenta notificării în discuţie.
Împotriva sentinţei a declarat recurs reclamanta SC N.P.D. SRL Alba Iulia, criticând-o sub aspectul reţinerii tardivităţii acţiunii.
Astfel, reclamanta a învederat că instanţa a calculat în mod eronat data luării la cunoştinţă a faptului acceptării la evaluare, care este 27 octombrie 2010, când s-a comunicat societăţii adresa din 10 decembrie 2007 emisă de ministerul pârât, situaţie în care se constată respectarea termenului de 1 an prevăzut de art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004.
Prin precizările depuse la 26 martie 2013, reclamanta a invocat şi necompetenţa materială a instanţei de contencios administrativ, litigiul fiind întemeiat pe dispoziţiile art. 998 şi 999 C. civ., care reglementează răspunderea civilă delictuală.
Analizând actele şi lucrările dosarului în raport de motivele invocate şi de prevederile art. 304 şi 3041 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este nefondat, urmând a fi respins ca atare.
Referitor la necompetenţa materială a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia contencios administrativ şi fiscal, invocată ca motiv de ordine publică, Curtea reţine că însăşi reclamanta, prin precizarea acţiunii depusă la instanţa de fond la 7 octombrie 2011, a învederat că scrisorile de înştiinţare pe care ministerul pârât era obligat să le comunice potrivit punctelor 4.9 alin. (5) şi/sau 4.13 alin. (2) din Ordinul nr. 586/2007, ca urmare a faptului că societatea a fost acceptată la evaluare pentru a primi finanţare în cadrul programului, constituie acte administrative asimilate, potrivit art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/204.
Reclamanta a mai arătat în acelaşi înscris că lipsa scrisorilor de înştiinţare echivalează cu refuzul soluţionării unei cereri, fiind astfel întrunite condiţiile de existenţă a vătămării prevăzute de art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, aceeaşi normă îndreptăţind şi repararea pagubei prin acordarea de despăgubiri.
În raport de obiectul acţiunii, astfel cum a fost precizată, de atribuţiile conferite ministerului ca administrator al Programului naţional de susţinere a investiţiilor întreprinderilor mici şi mijlocii, se constată că pârâtul a acţionat pe toată perioada implementării programului şi până la declararea solicitanţilor acceptaţi la evaluare ca autoritate publică, astfel cum este definită această sintagmă de art. 2 lit. b) din Legea nr. 554/2004, ca fiind un organ de stat ce acţionează în regim de putere publică.
În consecinţă, excepţia necompetenţei materiale, invocată ca motiv de ordine publică este neîntemeiată, instanţa de contencios administrativ fiind bine sesizată.
Cu privire la critica privind respingerea acţiunii ca tardivă, din actele dosarului rezultă că proiectul depus de reclamantă a fost înregistrat la 19 septembrie 2007, ministerul pârât acceptându-l pentru finanţare, transmiţând R.B. SA - instituţia de credit aleasă de solicitant - documentaţia aferentă proiectului la 13 noiembrie 2007 şi virând suma aprobată de 140.526 RON la 10 decembrie 2007.
De asemenea, la data de 14 decembrie 2007 a fost postată pe site-ul instituţiei lista operatorilor economici ale căror documente au fost aprobate şi transmise spre evaluare instituţiilor de credit implementatoare, în cazul reclamantei banca neacceptând acordarea unui alt credit, prin semnarea unui contract de împrumut, situaţie în care nu s-a putut accesa fondul aprobat, aspect pe care societatea l-a cunoscut încă din decembrie 2007, astfel cum rezultă din memoriul depus de administratorul firmei în Dosarul nr. 429/315/2009 al Judecătoriei Târgovişte.
În consecinţă, critica adusă soluţiei de respingere a acţiunii ca tardivă este neîntemeiată, reclamanta sesizând instanţa de-abia la 10 mai 2011, cu mult peste termenele prevăzute de art. 11 din Legea nr. 554/2004.
În raport de cele expuse mai sus, Curtea va respinge recursul declarat de reclamantă ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de SC N.P.D. SRL, prin administrator judiciar Cabinet de insolvenţă Z.A. împotriva Sentinţei nr. 389 din 13 decembrie 2011 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 27 martie 2013.
Procesat de GGC - CL
| ← ICCJ. Decizia nr. 4695/2013. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 4701/2013. Contencios → |
|---|
