ICCJ. Decizia nr. 5139/2013. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 5139/2013
Dosar nr. 1480/33/2011
Şedinţa publică de la 24 aprilie 2013
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la data de 8 noiembrie 2011, Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Cluj, a chemat în judecată Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă - OIPOSDRU - solicitând obligarea pârâtei să anuleze scrisoarea standard de informare a beneficiarului din 24 martie 2011 şi să emită o nouă scrisoare în care să fie inclusă că eligibilă cheltuiala cu resursa umană.
În motivarea cererii, reclamanta a învederat că actul este lovit de nulitate, neconţinând elemente obligatorii că posibilitatea contestării, termenul şi autoritatea unde poate fi contestat.
S-a arătat de asemenea, că prin scrisoarea emisă la 24 martie 2011 pârâta nu şi-a respectat obligaţia contractuală privind posibilitatea angajării experţilor în baza unor contracte civile de prestări servicii, respingând în mod nejustificat că fiind eligibilă cheltuiala cu resursele umane.
Prin Sentinţa civilă nr. 131 din 21 februarie 2012, Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis acţiunea şi a dispus anularea actului administrativ contestat precum şi obligarea pârâtei să emită o nouă scrisoare standard de informare privind eligibilitatea cheltuielilor cu resursa umană, aferente cererii nr. 1 din 31 ianuarie 2011.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că la data de 1 iunie 2010, a fost semnat contractul nr. E 393 din 1 iunie 2010 între Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Cluj şi Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale privind programul operaţional sectorial "Dezvoltarea resurselor umane", având că obiect acordarea unei finanţări nerambursabile pentru implementarea proiectului "Funcţionarul electronic".
La solicitarea reclamantei asupra clarificării modalităţii de angajare a personalului necesar derulării proiectului Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă - OIPOSDRU a emis adresa din 25 iunie 2010 prin care a informat agenţia judeţeană că sunt considerate eligibile cheltuielile generate de activităţile executate în baza unor contracte civile de prestări servicii.
Totuşi, prin scrisoarea standard de informare a beneficiarului nr. 180325 din 24 martie 2011, pârâta a validat doar parţial cererea de rambursare, declarând că neeligibile cheltuielile cu resursele umane, în valoare de 902.000 RON.
Instanţa de fond a apreciat ca fiind fondată acţiunea, în condiţiile în care reclamanta a urmat indicaţiile pârâtei şi a respectat prevederile cuprinse în Ghidul solicitantului în privinţa angajării resursei umane în cadrul proiectului, astfel încât a constatat sunt eligibile cheltuielile efectuate, angajarea experţilor în baza unor contracte civile de prestări servicii fiind de altfel singura posibilitate legală, reglementată că atare de ghid.
Împotriva sentinţei a declarat recurs Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Astfel, pârâta a invocat omisiunea instanţei de a se pronunţa asupra excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive, ridicate prin întâmpinare.
Sub acest aspect, s-a învederat că structura intermediară responsabilă în speţă este OIPOSDRU - Organismul intermediar pentru programul operaţional sectorial pentru dezvoltarea resurselor umane - care, în implementarea proiectelor finanţate de POSDRU, exercită faţă de beneficiari atribuţiile delegate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, prin AMPOSDRU - această autoritate de management având responsabilitatea gestionării şi implementării asistenţei financiare nerambursabile alocate programului, la nivel naţional.
Pârâta a mai arătat că OIPOSDRU, în exercitarea atribuţiilor ce i-au fost delegate potrivit acordului încheiat cu AMPOSDRU, verifică cererile de rambursare şi documentele suport primite de la beneficiari şi validează cheltuielile eligibile efectuate de aceştia.
În această calitate, a mai precizat pârâta, OIPOSDRU a emis scrisoarea standard de informare în litigiu, care a fost semnată de directorul acestei structuri şi nu de preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, ANOFM având, că şi unităţile cu personalitate juridică din subordinea sa, calitatea de beneficiari în implementarea proiectelor finanţate prin POSDRU.
Prin întâmpinare, reclamanta a invocat nulitatea recursului, pe considerentul că motivele expuse reprezintă o reluare a argumentelor din întâmpinarea prezentată în faţa instanţei de fond, analizate prin hotărârea recurată, devenind astfel, incidente prevederile art. 306 C. proc. civ.
Referitor la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei, s-a învederat că prima instanţă s-a pronunţat prin încheierea din 7 februarie 2012, respingând excepţia, cu motivarea că OIPOSDRU nu are calitatea de subiect de drept în litigiu, fiind o direcţie fără personalitate juridică.
Analizând actele şi lucrările dosarului în raport de motivele invocate de părţi şi de dispoziţiile art. 304 şi 3041 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este nefondat, urmând a fi respins că atare.
Astfel, excepţia invocată de reclamantă privind nulitatea recursului este neîntemeiată, argumentele expuse prin cererea înregistrată la 19 aprilie 2012 încadrându-se în motivele prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., pârâta invocând lipsa temeiului legal al soluţiei.
Criticile aduse sentinţei de către pârâtă, referitoare la excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive şi modul de soluţionare a excepţiei sunt însă neîntemeiate.
În şedinţa publică de la 7 februarie 2012, instanţa Curţii de Apel Cluj a pus în discuţie excepţia invocată prin întâmpinare, luând concluziile reprezentantului reclamantei şi s-a pronunţat în sensul respingerii, astfel cum s-a consemnat în încheierea din acea dată.
Soluţia instanţei de fond este corectă, pârâta având prin OIPOSDRU calitatea de organism intermediar în implementarea programului operaţional POSDRU.
În vederea îndeplinirii atribuţiilor delegate pe bază de acord de la autoritatea de management - Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale - pârâta Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă a înfiinţat direcţia ce poartă numele organismului intermediar, OIPOSDRU - ANOFM, care este doar un compartiment funcţional în structura organizatorică a agenţiei naţionale, fără personalitate juridică, prevăzut că atare în Statutul Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă aprobat prin H.G. nr. 1610/2006.
De menţionat că, potrivit art. 6 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 202/2006 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, această autoritate asigură implementarea programelor destinate dezvoltării resurselor umane finanţate din fonduri ale Uniunii Europene, astfel încât a fost în mod corect considerată că are calitatea de subiect de drept în prezentul litigiu, câtă vreme are prin OIPOSDRU responsabilitatea verificării şi validării cererilor de rambursare formulate de beneficiarii proiectelor.
În consecinţă, în mod justificat s-a reţinut prin hotărârea atacată că pârâta are calitatea de organism intermediar în implementarea programului POSDRU, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive fiind nefondată.
Deşi nu s-au formulat critici asupra fondului litigiului, Curtea constată, verificând cauza sub toate aspectele, că instanţa de fond a dispus în mod corect anularea actului administrativ contestat şi obligarea pârâtei la emiterea unei alte scrisori standard de informare a beneficiarului în care să fie inclusă cheltuiala efectuată de reclamantă cu resursa umană.
Astfel, declararea că neeligibile a cheltuielilor pentru plata muncii echipei de implementare a proiectului "Funcţionarul electronic" s-a făcut cu încălcarea prevederilor contractuale şi a celor cuprinse în Ghidul solicitantului, potrivit cărora experţii, chiar în situaţia când beneficiarul finanţării este o instituţie publică îşi pot desfăşura activitatea fără a face parte din schema de personal încadrat în acea structură, doar pe baza unor contracte de prestări servicii.
În raport de cele expuse mai sus, Curtea va respinge că nefondat recursul declarat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă - OIPOSDRU - ANOFM împotriva Sentinţei civile nr. 131 din 21 februarie 2012 a Curţii de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 24 aprilie 2013.
Procesat de GGC - NN
| ← ICCJ. Decizia nr. 5125/2013. Contencios. Contestaţie act... | ICCJ. Decizia nr. 5214/2013. Contencios. Anulare act... → |
|---|
