ICCJ. Decizia nr. 5177/2013. Contencios
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 5177/2013
Dosar nr. 1684/54/2011
Şedinţa publică de la 25 aprilie 2013
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova la data de 18 iulie 2011, reclamantul D.I., a formulat contestaţie împotriva Deciziei nr. 53 din 13 ianuarie 2011 a Consiliului Baroului Dolj şi împotriva Deciziei nr. 180 din 09 iunie 2011 a Consiliului U.N.B.R., solicitând anularea celor două decizii contestate, iar, pe cale de consecinţă, obligarea Baroului Dolj şi a UNBR la programarea la interviul pentru primirea în profesia de avocat, cu scutire de examen.
Prin Sentinţa nr. 680 din 19 decembrie 2011 a Curţii de Apel Craiova a fost respinsă acţiunea formulată de reclamantul D.I. în contradictoriu cu pârâţii Consiliul Baroului Dolj şi Consiliul U.N.B.R.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că prin cererea adresată Baroului Dolj la data de 29 decembrie 2010, reclamantul D.I. a solicitat primirea în profesia de avocat cu scutire de examen.
Prin Decizia nr. 53 din 13 ianuarie 2011 emisă de Consiliul Baroului Dolj a fost respinsă cererea formulată, reţinându-se că a fost modificată Legea nr. 51/1995 prin Legea nr. 270 din 22 decembrie 2010, publicată în M. Of. al României nr. 872 din 28 decembrie 2010, astfel încât, la acest moment, primirea în profesia de avocat se face numai prin examen.
De asemenea, s-a reţinut că cererea reclamantului nu corespunde exigenţelor "Ghidului de bună practică privind procedura soluţionării transparente a cererilor de primire în profesia de avocat cu scutire de examen", adoptat de Consiliul UNBR prin Hotărârea nr. 902 din 11 septembrie 2010 şi nu este însoţită de actele necesare menţionate în modelul cererii de primire în profesie cu scutire de examen, anexă la ghidul menţionat de mai sus.
Totodată, s-a mai reţinut şi împrejurarea că reclamantul a mai formulat o cerere de primire în profesia de avocat cu scutire de examen, înregistrată sub nr. 1455 din 08 decembrie 2006, care a fost respinsă de Consiliul Baroului Dolj, prin Decizia nr. 131 din 17 mai 2007, cu motivaţia că, aşa cum a rezultat din certificatul de cazier judiciar nr. 97675 din 05 decembrie 2006, anexat cererii, petentul a fost condamnat la 2 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de dispoziţiile art. 254 C. pen., conform sentinţei penale nr. 513 din 08 august 2003 a Tribunalului Dolj, cauză care îl face nedemn pentru a fi avocat, conform art. 13 lit. a din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, cu modificările la zi.
Împotriva Deciziei nr. 53 din 13 ianuarie 2011 emisă de Consiliul Baroului Dolj, reclamantul a formulat contestaţie, iar prin Decizia UNBR nr. 180 din 09 iunie 2011 a fost respinsă contestaţia formulată ca neîntemeiată, reţinându-se ca fiind temeinice şi legale motivele de respingere invocate de Consiliul Baroului Dolj.
În ceea ce priveşte primul motiv de respingere, instanţa de primă jurisdicţie a reţinut că cererea reclamantului de primire în profesia de avocat cu scutire de examen a fost înregistrată la Baroul Dolj la nr. 2232 din 29 decembrie 2010.
Legea nr. 270/3010 privind modificarea şi completarea Legii nr. 51/1995 privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat a fost publicată în M. Of. al României, Partea I, nr. 872 din 28 decembrie 2010 şi a intrat în vigoare la data de 03 ianuarie 2011.
Instanţa a reţinut că cererea formulată de reclamant a fost soluţionată la data de 13 ianuarie 2011, iar, la data respectivă, dispoziţiile legale în vigoare de la 03 ianuarie 2011, nu mai prevedeau posibilitatea primirii în profesia de avocat cu scutire de examen, apreciind astfel că în mod corect a fost respinsă cererea reclamantului.
În ceea ce priveşte cel de-al doilea motiv al respingerii cererii, instanţa a reţinut că absenţa tuturor actelor necesare din dosarul reclamantului depus la barou, în condiţiile în care nu s-a solicitat completarea dosarului, nu poate fi imputată reclamantului.
Referitor la cel de-al treilea motiv de respingere, instanţa reţine că potrivit dispoziţiilor art. 133 alin. (1) C. pen. reabilitarea face să înceteze decăderile şi interdicţiile, precum şi incapacităţile care rezultă din condamnare.
Prin urmare, în situaţia intervenirii reabilitării judecătoreşti, cum este şi în cauza de faţă, fostul condamnat este repus în deplinătatea drepturilor cetăţeneşti.
Cu toate acestea, a reţinut instanţa că, având în vedere modificarea legislativă intervenită la 03 ianuarie 2011, cererea de primire în profesia de avocat cu scutire de examen a fost corect respinsă.
Împotriva Sentinţei nr. 680 din data de 19 decembrie 2011 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs în termen legal reclamantul D.I., prin care s-a solicitat admiterea căii extraordinare de atac şi modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii cererii de chemare în judecată, cu consecinţa anulării deciziilor contestate şi a obligării Baroului Dolj şi a Uniunii naţionale a Barourilor din România să îl programeze pe reclamant la interviul pentru primirea în profesia de avocat, cu scutire de examen.
Recurentul a învederat, prin motivele cererii de recurs, că sentinţa atacată este netemeinică şi nelegală, întrucât respingerea cererii de chemare în judecată s-a realizat cu interpretarea eronată a dispoziţiilor legale, inclusiv constituţionale, respectiv pe motivul că deşi la data la care reclamantul a depus cererea de primire în profesie cu scutire de examen dispoziţiile legale care-i permiteau acest lucru erau în vigoare, la data analizării cererii sale legea nu mai era în vigoare.
A considerat reclamantul D.I. că această susţinere a instanţei de fond este vădit netemeinică, şi în această manieră de abordare s-a încălcat dreptul recurentului la exercitarea profesiunii pe care şi-a ales-o în mod liber şi la care îi dădea dreptul prevederile legale în vigoare la acel moment. În plus, reclamantul a precizat că instanţa era ţinută să analizeze numai legalitatea şi temeinicia motivelor invocate de intimată, ori acestea nu au invocat niciodată motivul că la data analizării cererii dispoziţiile respective nu mai erau în vigoare.
Intimaţii Consiliul Baroului Dolj şi Consiliul Uniunii Naţionale a Barourilor din România nu au depus la dosar întâmpinare.
Recursul declarat de reclamantul D.I. împotriva Sentinţei nr. 680 din data de 19 decembrie 2011 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, este fondat şi va fi admis, cu consecinţa casării hotărârii atacate şi a trimiterii cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
S-a probat, în litigiu, că cererea reclamantului D.I. prin care s-a solicitat primirea în profesia de avocat, cu scutire de examen, în temeiul prevederilor art. 16 alin. (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, cu modificările şi completările ulterioare, cerere înregistrată sub nr. 2232 din data de 29 decembrie 2010, a fost soluţionată prin Decizia nr. 53 din data de 13 ianuarie 2011 a Consiliului Baroului Dolj în sensul respingerii acesteia, cu următoarea motivare: - prin modificarea Legii nr. 51/1995 făcută prin Legea nr. 270 din data de 22 decembrie 2010, publicată în M. Of. al României, Partea I, nr. 872 din data de 28 decembrie 2010, primirea în profesia de avocat se face numai prin examen; - cererea petentului nu corespunde exigenţelor "Ghidului de bună practică privind procedura soluţionării transparente a cererilor de primire în profesia de avocat cu scutire de examen", adoptat de Consiliul UNBR prin Hotărârea nr. 902 din 11 septembrie 2010 şi nu este însoţită de actele necesare menţionate în modelul cererii de primire în profesia de avocat cu scutire de examen, anexă la ghidul menţionat; - petentul a mai formulat o cerere de primire în profesia de avocat cu scutire de examen, înregistrată sub nr. 1455/8 decembrie 2006 la Baroul Dolj, care a fost respinsă de Consiliul Baroului Dolj prin Decizia nr. 131 din 17 mai 2007, cu motivaţia că, aşa cum a rezultat din certificatul de cazier judiciar nr. 97675/5 decembrie 2006, anexat cererii, petentul D.I. a fost condamnat la 2 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 254 C. pen., cauză care îl face nedemn pentru a fi avocat, potrivit dispoziţiilor art. 13 lit. a) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, cu modificările şi completările ulterioare.
Contestaţia împotriva Deciziei nr. 53 din data de 13 ianuarie 2011 emisă de Consiliul Baroului Dolj, formulată de recurentul D.I., a fost respinsă ca neîntemeiată prin Decizia nr. 180 din data de 9 iunie 2011 a Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor din România, urmare însuşirii punctului de vedere al Baroului Dolj comunicat cu adresa nr. 607 din data de 20 aprilie 2011 şi înregistrat la U.N.B.R. sub nr. 132/C din 29 aprilie 2011 în care se susţinea că, în raport de prevederile art. 13 lit. a) din Legea nr. 51/1995 contestatorul nu este demn de a fi primit în profesia de avocat fiind condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească la pedeapsa cu închisoare pentru săvârşirea unei infracţiuni intenţionate, de natură să aducă atingere prestigiului profesiei (s-a precizat că faptul că în certificatul de cazier judiciar emis în anul 2011 nu este menţionată infracţiunea pentru care petentul a fost condamnat în anul 2003 - luarea de mită - nu şterge instituţia nedemnităţii, chiar dacă ea a fost înlăturată între timp prin reabilitare judecătorească).
Prin acţiunea în contencios administrativ înregistrată sub nr. 1684/54/2011 pe rolul Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal reclamantul D.I. a solicitat anularea Deciziei nr. 53 din data de 13 ianuarie 2011 emisă de Consiliul Baroului Dolj şi a Deciziei nr. 180 din data de 9 iunie 2011 emisă de Consiliul Uniunii Naţionale a Barourilor din România, cu consecinţa obligării Baroului Dolj şi a Uniunii Naţionale a Barourilor din România la programarea reclamantului la interviul pentru primirea în profesia de avocat, cu scutire de examen, iar prin Sentinţa nr. 680 din data de 19 decembrie 2011 Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a respins acţiunea reclamantului, cu motivarea că, având în vedere modificarea legislativă intervenită la 3 ianuarie 2011, în mod corect a fost respinsă cererea reclamantului de primire în profesia de avocat cu scutire de examen, fiind aplicabile dispoziţiile legale în vigoare la data analizării cererii, respectiv cele din data de 13 ianuarie 2011, şi nu prevederile legale în vigoare la data formulării acesteia.
Cele reţinute de judecătorul fondului, care au fundamentat soluţia de respingere a acţiunii reclamantului şi care nu au vizat o analiză completă, pe fond, a pretenţiilor deduse judecăţii, sunt în mod evident eronate, fiind nesocotit principiul de drept tempus regit actum, potrivit căruia cererii reclamantului îi sunt aplicabile prevederile legale în vigoare la data formulării acesteia şi nu dispoziţiile legale existente la data soluţionării ei. Or, la data de 29 decembrie 2010, data formulării de către recurent a cererii de primire în profesia de avocat cu scutire de examen, textul art. 16 alin. (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, cu modificările şi completările ulterioare, prevedea expres că "La cerere, poate fi primit în profesie, cu scutire de examen: a) titularul diplomei de doctor în drept; b) cel care până la data primirii în profesia de avocat a îndeplinit funcţia de judecător, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult timp de cel puţin 10 ani şi dacă nu i-a încetat activitatea din motive disciplinare care îl fac nedemn pentru profesia de avocat". Prin urmare, dispoziţiile Legii nr. 270/2010 privind modificarea şi completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, care a fost publicată în M. Of. al României, Partea I, nr. 872 din data de 28 decembrie 2010, nu sunt aplicabile litigiului, acestea intrând în vigoare, în conformitate cu prevederile art. 78 din Constituţia României şi ale art. 12 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, la 3 zile de la data publicării în M. Of. al României, Partea I, deci ulterior depunerii şi înregistrării cererii reclamantului.
În raport de cele mai sus precizate, constatându-se că în mod greşit instanţa de fond a soluţionat procesul fără a intra în cercetarea în întregime a fondului litigiului, şi că sunt întemeiate motivele de recurs invocate în cauză, urmează a se dispune, în temeiul prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a dispoziţiilor art. 312 alin. (1) - (3) şi art. 313 C. proc. civ. din 1865, cu modificările şi completările ulterioare, admiterea recursului declarat de D.I. împotriva Sentinţei nr. 680 din data de 19 decembrie 2011 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, casarea hotărârii atacate şi - pentru a asigura reclamantului deplinul acces la dublul grad de jurisdicţie - trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de D.I. împotriva Sentinţei nr. 680 din 19 decembrie 2011 a Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 aprilie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5171/2013. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 5178/2013. Contencios. Pretentii. Recurs → |
|---|
