ICCJ. Decizia nr. 5330/2013. Contencios. Contract administrativ. Recurs
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 5330/2013
Dosar nr. 10562/2/2010
Şedinţa publică de la 21 mai 2013
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta SC A.F. SRL a solicitat, în contradictoriu pârâtele Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit şi Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, revocarea integrală a actului administrativ al pârâtei Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit din data de 5 iulie 2010 emis ca răspuns la plângerea prealabilă formulată de către reclamantă din data de 3 iunie 2010, revocarea integrală a actului administrativ „Notificarea beneficiarului cu privire la refuzul plăţii din 30 aprilie 2010" emis de către pârâta Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Neamţ, şi, în consecinţă, obligarea pârâtei Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Neamţ la admiterea cererii de plată din 22 aprilie 2010 (Formularul AP 1.1 - M 121, 123, 125, 312, 313, 322) privind autorizarea următoarelor cheltuielilor eligibile în valoare de 1.604.383,80 RON efectuate de către reclamantă:
a) 804.936,00 RON reprezentând contravaloarea celor două camioane D.F. achiziţionate de reclamantă;
b) 250.627,80 RON reprezentând contravaloarea semănătoarei păioase A.C. achiziţionată de reclamantă;
c) 548.820,00 RON reprezentând contravaloarea instalaţiei de selectat şi tratat seminţe U. achiziţionată de reclamantă şi obligarea aceleiaşi pârâte la plata sumei de 802.191,90 RON, reprezentând 50% din suma acestor cheltuieli eligibile conform art. 3 alin. (2) din Contractul de finanţare din 6 noiembrie 2008, precum şi la suportarea cheltuielilor de judecată.
2. Hotărârea instanţei de fond
Prin Sentinţa civilă nr. 6206 din 26 octombrie 2011, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, a respins cererea reclamantei SC A.F. SRL, ca nefondată.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că la data de 6 noiembrie 2008, între reclamanta SC A.F. SRL în calitate de beneficiar şi pârâta Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit în calitate de autoritate contractantă s-a încheiat contractul de finanţare nr. X pentru acordarea ajutorului financiar nerambursabil în condiţiile programului naţional de dezvoltare rurală a României.
Obiectul acestui contract l-a reprezentat acordarea finanţării nerambursabile de către autoritatea contractantă pentru punerea în aplicare a cererii de finanţare nr. X pentru proiectul „Modernizare ferma vegetală A.F.”, valoarea totală eligibilă a finanţării nerambursabile fiind de maxim 7.317.592 RON din care autoritatea contractantă s-a angajat să acorde o finanţare nerambursabilă de maxim 50% din valoarea totală eligibilă, adică maxim 3.658.796 RON.
La data de 22 aprilie 2010, reclamanta a formulat cerere privind plata tranşei a 3-a din finanţarea acordată, în sumă de 802.191,90 RON, reprezentând 50% din suma cheltuielilor eligibile efectuate de 1.604.383,80 RON.
Suma de mai sus era reprezentată de cheltuielile efectuate pentru achiziţionarea a 2 camioane D.F. (6 x 4) - 804.936 RON, 1 semănătoarea păioase A.C. - 250.627,80 RON şi 1 instalaţie de selectat şi tratat seminţe U. - 548.820 RON.
Prin notificarea din 30 aprilie 2010 emisă de Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Neamţ a fost informată reclamanta SC A.F. SRL că în urma verificării cererii de plată a tranşei a 3-a de mai sus, s-a constatat că cheltuielile din cererea de plată nu sunt eligibile.
Curtea a apreciat că notificarea din 30 aprilie 2010 a Oficiului Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Neamţ a fost legal şi temeinic emisă, în condiţiile în care, potrivit art. 8 alin. (1) din contractul de finanţare încheiat între părţi şi art. 16 alin. (1) din Anexa nr. I la contract, reclamanta avea obligaţia de a respecta toate clauzele contractului de finanţare, inclusiv cele prevăzute în anexe, iar în cazul nerespectării acestuia cheltuiala este neeligibilă, prezumându-se că se prejudiciază bugetul din care urma să fie decontată.
Examinând actele cauzei, Curtea a reţinut, referitor la achiziţionarea celor două camioane D.F., că autovehiculele de acest tip aflate în folosinţa reclamantei şi pentru care a formulat cererea de plată, sunt altele decât cele din oferta câştigătoare, neputându-se stabili nici dacă acestea corespund calitativ cu cele din ofertă, chiar o aparentă calitate superioară a acestora creând suspiciuni cu privire la corectitudinea procesului de achiziţie, suspiciuni ce nu au fost înlăturate de reclamantă prin precizările obţinute de la furnizor.
A apreciat că nu se poate accepta o cerere de plată dacă în oferta câştigătoare, contractul de achiziţie şi factura fiscală se prevede un anumit vehicul cu precizarea unor caracteristici, iar în certificatul de conformitate se prevede un vehicul cu alte caracteristici.
Cu privire la semănătoarea de păioase tip A.C., s-a reţinut că, potrivit declaraţiei de conformitate, aceasta are anul de fabricaţie 2009, însă la verificarea în teren s-a constatat că pe plăcuţa de identificare este trecut anul de fabricaţie 2008, astfel că în mod justificat pârâta a considerat că nu există corespondenţă între documentele justificative şi situaţia din teren, neputând fi reţinută altă situaţie atâta timp cât producătorul nu a emis o altă declaraţie de conformitate cu datele corecte.
Cu privire la instalaţia de selectat şi tratat seminţe U., prima instanţă a reţinut că aceeaşi factură cu cea solicitată prin cererea de plată de faţă a mai fost solicitată la plată cu prilejul solicitării primei tranşe şi a fost respinsă întrucât reclamanta nu a prezentat declaraţie de conformitate/certificat de calitate pentru cele 2 elevatoare, respectiv pentru cântarul electronic - părţi componente ale instalaţiei de selectat şi tratat seminţe.
Curtea a apreciat că reclamanta nu ar fi dovedit faptul că prima instalaţie ar fi fost înlocuită de către furnizor cu o altă instalaţie, în baza aceleaşi facturi, din cauza unor deficienţe şi a mai constatat că aceasta nu a depus documentele pentru lipsa cărora i s-a respins cererea de plată din prima tranşă, şi anume declaraţie de conformitate/certificat de calitate pentru cele 2 elevatoare, respectiv pentru cântarul electronic - părţi componente ale instalaţiei de selectat şi tratat seminţe.
Instanţa fondului a apreciat că autorizaţiile deţinute de reclamantă, în ceea ce priveşte însămânţarea cartofului, nu au legătură cu obligaţiile asumate prin contractul de finanţare, neavând relevanţă nerespectarea standardelor europene referitoare la cartoful pentru sămânţă, însă acesta nu duce la considerarea cererii de plată a reclamantei ca fiind eligibilă.
3. Cererea de recurs
Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs reclamanta SC A.F. SRL, solicitând modificarea acesteia în sensul admiterii cererii sale, pentru motive încadrate în dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. şi, în subsidiar, casarea acesteia şi trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanţe.
Rezumând situaţia de fapt, recurenta a susţinut, în esenţă, că refuzul de plată a tranşei a treia este nejustificat, în condiţiile în care nu a fost dovedită existenţa vreunui prejudiciu adus bugetului Comunităţii Europene sau bugetelor administrate de aceasta, interpretarea instanţei de fond, în acest sens fiind eronată.
În motivarea solicitării de casare a sentinţei de fond, recurenta a susţinut că prima instanţă a reţinut eronat situaţia de fapt şi că recurenta deţine şi ar fi putut prezenta probe suplimentare cu privire la aspectele reţinute ca neconcordante de către Curtea de apel, înscrisurile respective fiind ataşate cererii de recurs.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate în raport de cadrul legal aplicabil, precum şi faţă de dispoziţiile art. 3041 din C. proc. civ., Curtea îl va respinge ca nefondat pentru următoarele considerente:
Recurenta-reclamantă SC A.F. SRL a încheiat la data de 6 noiembrie 2008 contractul nr. X cu intimata-pârâtă Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, prima în calitate de beneficiar şi cea de-a doua în calitate de autoritate contractantă, contractul mai sus individualizat având ca obiect acordarea finanţării nerambursabile în cuantum de 3.658.796 RON, pentru realizarea proiectului „Modernizare fermă vegetală A.F.”. Acest proiect de investiţii este un proiect aferent Măsurii 121 din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală.; iar Măsura 121 intitulată „Modernizarea exploatărilor agricole” este una din măsurile Programului Naţional pentru Dezvoltare Rurală 2007 - 2013 prin care se acordă sprijin financiar nerambursabil, contribuţia publică fiind de 80% fonduri comunitare şi 20% de la bugetul de stat.
Potrivit contractului de finanţare încheiat între cele două părţi „beneficiarul se obligă să respecte pe toată durata contractului criteriile de eligibilitate şi de selecţie înscrise în cererea de finanţare” [ art. 3 alin. (1) din Anexa nr. I la contractul de finanţare ] .
Potrivit acestei obligaţii contractuale, dacă Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (autoritatea contractantă) constată că obiectivele finanţate nu sunt folosite conform scopului destinat, sau în cazul când acestea au fost vândute sau închiriate pe o perioadă de 5 ani după finalizarea proiectului, îşi rezervă dreptul de a recupera sprijinul acordat.
De asemenea, în accepţiunea aceluiaşi contract de finanţare, noţiunea de „neregulă” este definită ca fiind „orice abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate” caz în care cheltuiala este considerată neeligibilă şi are ca efect prejudicierea bugetului general al Comunităţilor Europene (art. 16 din contractul de finanţare).
Curtea, reţine în raport de ansamblul normelor comunitare care reglementează sprijinul acordat din fonduri europene, în speţă din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală că principiul de bază al finanţării nerambursabile este acela al rambursării cheltuielilor eligibile efectuate în prealabil de beneficiar şi fondurile nerambursabile vor fi acordate doar pentru decontarea cheltuielilor eligibile.
În cauza dedusă judecăţii însă, aşa cum rezultă din ansamblul probator administrat, cererea de plată pentru tranşa 3, depusă de recurenta-reclamantă, în cuantum de 802.198,76 RON ajutor nerambursabil (aprilie 2010) a fost în mod legal refuzată de intimata-pârâtă, fiind constatate „nereguli” în accepţiunea contractului de finanţare.
Astfel, pe baza documentaţiei prezentate de recurenta-reclamantă pentru verificare, experţii Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit au constatat că nu a fost respectat pct. 10 din Secţiunea A2, formularul AP 15 care prevede: „lucrurile, bunurile, serviciile facturate, corespund ca tip, categorie, condiţii şi preţuri celor prevăzute în dreptul de achiziţie, nu sunt conforme realizărilor din teren”; precum şi pct. 30 din Secţiunea A2 Formular A.P.15 care prevede că „la terminarea investiţiei, proiectul a fost integral şi conform realizat aşa cum este prevăzut în contractul de finanţare cu actele adiţionale ulterioare”.
Sub acest aspect, în mod corect prima jurisdicţie a reţinut că refuzul intimatei-pârâte privind acordarea ajutorului nerambursabil pentru tranşa a treia de plată a fost justificat de faptul că în privinţa celor două camioane D.F. s-a constatat că tipul acestora din oferta câştigătoare nu corespunde cu cel din certificatul de conformitate; în privinţa semănătoarei de păioase tip A.C., anul de fabricaţie de pe plăcuţa de identificare diferă de anul de fabricaţie trecut în declaraţia de conformitate, referitor la instalaţia de selectat şi tratat seminţe U., s-a constatat că lipseşte declaraţia de conformitate şi certificatul de calitate, ambele documente fiind cerute de Manualul de Procedură pentru Autorizare Plăţi.
Este evident în aceste condiţii că susţinerile recurentei-pârâte cu privire la respectarea obligaţiilor sale contractuale, sunt nefondate, urmând a fi respinse ca atare.
Tot astfel şi susţinerile acesteia cu privire la implementarea standardelor care se referă la achiziţia instalaţiei de selectat şi tratat seminţe sunt nefondate, în raport de cele constatate cu ocazia verificărilor efectuate.
În consecinţă, în raport de cele mai sus reţinute şi faţă de dispoziţiile art. 312 alin (1) din C. proc. civ., recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de SC A.F. SRL Bălăneşti împotriva Sentinţei civile nr. 6206 din 26 octombrie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 mai 2013.
← ICCJ. Decizia nr. 5324/2013. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 5331/2013. Contencios. Anulare acte... → |
---|