ICCJ. Decizia nr. 5510/2013. Contencios. Contestaţie act administrativ fiscal. Recurs

R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr. 5510/2013

Dosar nr. 1345/36/2011

Şedinţa publică de la 31 mai 2013

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acţiunea formulată, reclamanta SC G.C. SRL a chemat în judecată pe pârâtele D.G.F.P. Constanţa şi A.N.A.F. - D.G.S.C. şi a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună obligarea pârâtelor la soluţionarea contestaţiei sale, înregistrată sub nr. 6418 din 13 iulie 2011 la registratura pârâtei D.G.F.P. Constanţa şi sub nr. 907204 din 21 iulie 2011 la registratura A.N.A.F. - D.G.S.C., contestaţie formulată împotriva raportului de inspecţie fiscală şi a procesului verbal încheiat de organele de inspecţie fiscală la data de 22 iunie 2011 şi a deciziei de impunere nr. F1. din 27 iunie 2011 privind obligaţiile suplimentare de plată stabilite de inspecţia fiscală, emise de D.G.F.P. Constanţa, precum şi la emiterea dispoziţiei privind soluţionarea contestaţiei care să analizeze fondul situaţiei de fapt fiscale ivite.

Prin întâmpinarea formulată în cauză, pârâta D.G.F.P. Constanţa a invocat excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive, arătând că soluţionarea contestaţiei reclamantei nu poate fi efectuată decât de D.G.S.C. din cadrul A.N.A.F., care este competentă conform prevederilor art. 209 alin. (3) C. proc. fisc.

Prin sentinţa civilă nr. 39/CA din 20 ianuarie 2012 Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a dispus următoarele:

- a admis în parte acţiunea formulată de către reclamanta SC G.C. SRL, în contradictoriu cu pârâtele D.G.F.P. Constanţa şi A.N.A.F. - D.G.S.C.;

- a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei D.G.F.P. Constanţa;

- a admis acţiunea reclamantei în contradictoriu cu A.N.A.F. - D.G.S.C. şi a obligat pârâta să soluţioneze contestaţia reclamantei înregistrată sub nr. 907204 din 21 iulie 2011 la pârâtă, formulată împotriva raportului de inspecţie fiscală din 22 iunie 2011 şi a deciziei de impunere nr. 994 din 27 iunie 2011;

- a respins cererea reclamantei formulată în contradictoriu cu D.G.F.P. Constanţa, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, că excepţia invocată de pârâta D.G.F.P. Constanţa, privind lipsa calităţii sale procesuale pasive, este întemeiată, deoarece în cauză nu există identitate între partea chemată în judecată pentru a răspunde pretenţiilor formulate de reclamantă şi cea obligată în raportul juridic dedus judecăţii, având în vedere că soluţionarea contestaţiei reclamantei nu poate fi realizată decât de organul abilitat legal a o îndeplini, respectiv D.G.S.C. din Cadrul A.N.A.F. Bucureşti, astfel cum prevede art. 209 lit. c) C. proc. fisc.

Prin urmare, acţiunea a fost respinsă faţă de această pârâtă, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesual pasivă.

Instanţa de fond a apreciat că acţiunea reclamantei, prin care a solicitat obligarea pârâtei A.N.A.F. - D.G.S.C. de a-i soluţiona contestaţia formulată împotriva raportului de inspecţie fiscală din 22 iunie 2011 şi a deciziei de impunere nr. 994 din 27 iunie 2011 este întemeiată, astfel că a admis cererea reclamantei în acest sens, urmând ca pârâta D.G.S.C. să soluţioneze contestaţia prin pronunţarea unei soluţii prevăzute de textele de lege.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta A.N.A.F., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

În motivarea recursului declarat se arată că hotărârea atacată a fost dată cu aplicarea greşită a legii; că în mod greşit instanţa de fond a obligat pârâta A.N.A.F. - D.G.S.C. la soluţionarea contestaţiei intimatei-reclamante înregistrată sub nr. 907204 din 21 iulie 2011 la pârâtă, formulată împotriva raportului de inspecţie fiscală din 22 iunie 2011 şi a deciziei de impunere nr. 994 din 27 iunie 2011.

Recurenta mai arată că, prin Decizia nr. 17 din 10 ianuarie 2012, D.G.S.C. din cadrul A.N.A.F. a soluţionat contestaţia reclamantei, în sensul că a suspendat soluţionarea cauzei pentru suma totală de 4.856.056 RON, reprezentând: - 1.366.223 RON - TVA; - 1.275.114 RON - accesorii aferente TVA; - 1.150.504 RON - impozit pe profit; - 1.064.215 RON - accesorii aferente impozitului pe profit, procedura administrativa urmând a fi reluată la încetarea cu caracter definitiv a motivului care a determinat suspendarea, motiv pentru care solicită să se constate că acţiunea a rămas fără obiect.

Recurenta solicită admiterea recursului ca fondat, modificarea sentinţei nr. 39/CA din 20 ianuarie 2012, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, cu consecinţa respingerii acţiunii ca rămasă fără obiect.

Examinând cauza şi sentinţa recurată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, cu motivele de recurs invocate, precum şi cu dispoziţiile legale incidente pricinii, inclusiv cele ale art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat, va modifica sentinţa atacată, în sensul că va respinge cererea de chemare în judecată ca fiind rămasă fără obiect, pentru considerentele în continuare arătate.

Prin acţiunea formulată, reclamanta SC G.C. SRL a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună obligarea pârâtelor D.G.F.P. Constanţa şi A.N.A.F. - D.G.S.C. la soluţionarea contestaţiei sale, înregistrată sub nr. 6418 din 13 iulie 2011 la registratura pârâtei D.G.F.P. Constanţa şi sub nr. 907204 din 21 iulie 2011 la registratura A.N.A.F. - D.G.S.C., contestaţie formulată împotriva raportului de inspecţie fiscală şi a procesului verbal încheiat de organele de inspecţie fiscală la data de 22 iunie 2011 şi a Deciziei de impunere nr. F1. din 27 iunie 2011 privind obligaţiile suplimentare de plată stabilite de inspecţia fiscală, emise de D.G.F.P. Constanţa, precum şi la emiterea dispoziţiei privind soluţionarea contestaţiei.

Înalta Curte constată că cererea de obligare a pârâtei A.N.A.F. la soluţionarea contestaţiei administrative a rămas fără obiect, deoarece prin decizia nr. 17 din 10 ianuarie 2012 D.G.S.C. din cadrul A.N.A.F. a soluţionat contestaţia reclamantei, în sensul că a suspendat soluţionarea cauzei pentru suma totală de 4.856.056 RON, reprezentând: - 1.366.223 RON - TVA; - 1.275.114 RON - accesorii aferente TVA; - 1.150.504 RON - impozit pe profit; - 1.064.215 RON - accesorii aferente impozitului pe profit, procedura administrativă urmând a fi reluată la încetarea cu caracter definitiv a motivului care a determinat suspendarea.

Acest fapt a fost adus la cunoştinţa instanţei de fond încă de la data de 16 ianuarie 2012, prin înscrisurile depuse la dosar de către pârâtă, deci anterior datei pronunţării sentinţei recurate.

De asemenea, în faţa instanţei de control judiciar, niciuna dintre părţi nu a contestat existenţa acestei decizii şi nici emiterea ei anterior datei pronunţării sentinţei de către instanţa de fond.

În raport de actele existente la dosarul cauzei, Înalta Curte nu poate reţine susţinerile intimatei-reclamante, potrivit cărora sentinţa instanţei de fond este legală şi temeinică în funcţie de actele şi informaţiile aflate la dosar la momentul punerii concluziilor pe fond, de vreme ce în cauză a fost amânată pronunţarea pentru data de 16 ianuarie 2012, iar informaţiile referitoare la soluţionarea contestaţiei au ajuns la dosar înainte de această dată.

În consecinţă, pentru considerentele arătate şi în conformitate cu dispoziţiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul şi va modifica sentinţa atacată, în sensul că va respinge acţiunea ca rămasă fără obiect.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâta A.N.A.F. împotriva sentinţei civile nr. 39/CA din 20 ianuarie 2012 a Curţii de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Modifică sentinţa atacată, în sensul că respinge acţiunea ca rămasă fără obiect.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 31 mai 2013.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 5510/2013. Contencios. Contestaţie act administrativ fiscal. Recurs