ICCJ. Decizia nr. 5569/2013. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 5569/2013
Dosar nr. 2628/90/2011
Şedinţa publică de la 5 iunie 2013
Asupra recursului de faţă,
Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cadrul procesual
Prin Cererea adresată Curţii de Apel Piteşti V.D. a formulat recurs împotriva Încheierii de şedinţă din data de 20 aprilie 2012 şi a deciziei pronunţate la data de 20 aprilie 2012 de instanţă în calea de atac a recursului.
2. Hotărârea instanţei de recurs
A. Prin Decizia nr. 1002/R-Cont din 20 aprilie 2012 a Curţii de Apel Piteşti a fost anulat ca netimbrat recursul formulat de Primăria Oteşani şi de Primarul Comunei Oteşani împotriva Sentinţei nr. 2851 din 20 decembrie 2011 pronunţată de Tribunalul Vâlcea şi a fost admis recursul formulat de pârâta B.A. împotriva aceleiaşi sentinţe, în sensul că a fost modificată sentinţa atacată şi a fost respinsă acţiunea reclamantului V.D. ca neîntemeiată.
B. Motivele de fapt şi de drept care au stat la baza formării convingerii primei instanţe
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că prin cererea introductivă adresată Tribunalului Vâlcea, reclamantul V.D. a chemat în judecată pârâţii B.A. şi Comuna Oteşani prin Primar, solicitând anularea poziţiei de rol agricol a pârâtei B.A. şi trecerea respectivului teren în rolul său agricol.
Prin Sentinţa nr. 2851 din 20 decembrie 2011 Tribunalul Vâlcea a admis acţiunea reclamantului.
Împotriva acestei hotărâri au formulat recurs atât pârâta B.A., cât şi Comuna Oteşani prin Primar şi Primarul Comunei Oteşani.
Instanţa de control judiciar a constatat că recursul formulat de Comuna Oteşani prin Primar şi Primarul Comunei Oteşani nu a fost timbrat şi a fost aplicată sancţiunea prevăzută de lege, anulând recursul pentru acest motiv.
Recursul pârâtei B.A. a fost admis de instanţa de recurs, reţinându-se că cererea reclamantului nu poate fi admisă la acest moment, nefiind posibilă înregistrarea în rol în temeiul O.G. nr. 28/2008, întrucât asupra proprietăţii bunului părţile se află în litigiu, care nu a fost încă soluţionat irevocabil.
3. Recursul declarat de V.D.
Recurentul a criticat hotărârea instanţei de recurs ca netemeinică şi nelegală, respectiv atât Încheierea de şedinţă din data de 20 aprilie 2012, cât şi decizia pronunţată, arătând că hotărârea cuprinde motive străine de natura pricinii.
S-a arătat că instanţa a luat în considerare hotărâri casate, acte falsificate, casând cu uşurinţă o decizie definitivă şi intrând în contradicţie cu puterea lucrului judecat, respectiv cu hotărârea Tribunalului Vâlcea. Recurentul a precizat că decizia instanţei de recurs ignoră hotărârea instanţei de punere în posesie şi proprietate.
S-a precizat că instanţa de recurs a schimbat înţelesul lămurit şi vădit neîndoielnic al Deciziei nr. 1032/2005 şi al deciziei pronunţate de Tribunalul Vâlcea.
II. Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Înalta Curte sesizată cu cererea de recurs de faţă şi procedând la verificarea acesteia a constatat faptul că recursul este inadmisibil, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.
În conformitate cu dispoziţiile art. 125 alin. (3) şi art. 128 din Constituţie, competenţa şi procedura de judecată sunt stabilite de lege, iar împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii.
În conformitate cu dispoziţiile Codului de procedură civilă, în prezent sunt instituţionalizate mai multe căi de atac a hotărârilor judecătoreşti, şi anume, apelul, recursul, contestaţia în anulare, revizuirea şi recursul în interesul legii.
Codul de procedură civilă reglementează în Titlul V - Capitolul I, recursul (art. 299 - 316), cale extraordinară de atac, iar în art. 299 se precizează ce hotărâri sunt supuse recursului.
Conform dispoziţiilor art. 299 alin. (1) C. proc. civ. hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum şi, în condiţiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicţională sunt supuse recursului.
Înalta Curte, văzând actele şi lucrările dosarului, a constatat că hotărârea atacată cu recurs a fost pronunţată în calea de atac a recursului, hotărâre irevocabilă.
Din coroborarea dispoziţiilor art. 377 alin. (2) şi art. 299 C. proc. civ. rezultă că în sistemul român de jurisdicţie este statuat principiul unicităţii recursului.
Pentru motivele arătate, întrucât recursul nu priveşte o hotărâre dintre cele enumerate de art. 299 C. proc. civ., care pot fi atacate cu recurs, Înalta Curte în temeiul dispoziţiilor art. 312 C. proc. civ. va respinge recursul declarat ca inadmisibil, ca o consecinţă a nesocotirii prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituţia României, privind obligativitatea respectării legilor.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul formulat de V.D. împotriva Deciziei nr. 1002/R din 20 aprilie 2012 a Curţii de Apel Piteşti, secţia contencios administrativ şi fiscal ca inadmisibil.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 5 iunie 2013.
Procesat de GGC - LM
| ← ICCJ. Decizia nr. 5096/2013. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 5467/2013. Contencios → |
|---|
