ICCJ. Decizia nr. 6071/2013. Contencios. Contract administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 6071/2013
Dosar nr. 981/2/2011
Şedinţa publică de la 10 septembrie 2013
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta SC H.S.I.M. SRL în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud M. a solicitat anularea în tot a deciziei din data de 15 decembrie 2010 emisă de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud M. şi comunicată la data de 04 ianuarie 2011, precum şi a procesului - verbal de constatare din 09 noiembrie 2010, ca nelegale şi netemeinice; suspendarea executării procesului - verbal de constatare din 09 noiembrie 2010, până la judecarea definitivă şi irevocabilă a cauzei şi obligarea pârâtelor la plata sumelor menţionate în cererea de rambursare în sumă de 209.391,63 RON, solicitată de reclamantă în conformitate cu contractul de finanţare din 27 aprilie 2009.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că, la data de 27 aprilie 2009, între SC H.S.I.M. SRL şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operaţional Regional 2007 – 2013, numită în continuare A.M.P.O.R.) şi Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud M. (în calitate de Organism Intermediar pentru Programul Operaţional Regional 2007 – 2013, numit în continuare O.I.) a fost încheiat contractul de finanţare prin Programul Operaţional Regional 2007 – 2013, Axa prioritară 4 „Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local”, Domeniul major de intervenţie 4.3. „Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor”, având ca obiect „acordarea finanţării nerambursabile de către A.M.P.O.R. pentru implementarea proiectului intitulat – Dezvoltarea de noi capacităţi de producţie pentru execuţia prin extrudare de repere din mase plastice şi cauciuc”.
Valabilitatea contractului de finanţare a fost stabilită de părţi la 3 ani (12 luni de la semnarea contractului pentru realizarea proiectului), începând cu data semnării de către ultimul contractant, respectiv 27 aprilie 2009.
Îndeplinirea cu stricteţe a tuturor procedurilor, aşa cum au fost ele prevăzute de contractul de finanţare din 27 aprilie 2009 a fost verificată de către autoritatea contractantă A.M.P.O.R. şi a condus la plata cererii de rambursare nr. X.
În aprilie 2010, a fost întocmit un raport de audit care a condus la suspendarea cererii de rambursare nr. Y.
În urma numeroaselor solicitări şi audienţe la A.M.P.O.R. s-a trimis o echipă de la Direcţia de Control şi Verificare Utilizare Fonduri Comunitare care, la data de 08 septembrie2010, le-a solicitat o notă explicativă, iar la data de 09 noiembrie 2010 a fost întocmit procesul - verbal de constatare înregistrat din 09 noiembrie 2010.
Reclamanta a invocat nelegalitatea şi netemeinicia procesului - verbal din 09 noiembrie 2010, arătând că urmare a verificării documentaţiilor şi a rapoartelor de vizite de monitorizare efectuate de către O.I./A.D.R. Sud M., reclamanta a implementat Proiectul integral.
Transparenţa procedurii de atribuire a fost mai avansată faţă de cerinţele minime prevăzute în Anexa VI a contractului de finanţare, asigurând condiţii de deplină competitivitate şi egalitate între ofertanţi.
Astfel, în loc de „un anunţ în cel puţin 3 ziare” s-a folosit un anunţ în S.E.A.P., iar în loc de „cerere de ofertă” s-a folosit licitaţia deschisă.
Atât comisia de soluţionare a contestaţiei, care a respins contestaţia prin decizia din 15 decembrie 2010, cât şi Direcţia de Control şi Verificare Utilizare Fonduri Europene, care a întocmit procesului-verbal de constatare din 09 noiembrie 2010, au apreciat în mod eronat că au fost încălcate dispoziţiile Anexei VI din contractul de finanţare. Astfel, în loc să fie analizată transparenţa activităţilor desfăşurate în raport de Anexa VI, a fost efectuată această analiză în raport de O.U.G. nr. 34/2006, act normativ care reglementează atribuirea contractelor de achiziţie publică.
Pentru beneficiarii din cadrul proiectelor finanţate din fonduri europene sunt incidente prevederile art. 9 lit. c) din O.U.G. nr. 34/ 2006, doar în cazul în care valoarea contractului depăşeşte pragul prevăzut în art. 9 lit. c), aşa cum este clarificat şi de Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice, prin adresa din 26 octombrie 2010.
Atât organele de verificare şi control, cât şi reprezentaţii Comisiei de soluţionare a contestaţiei au făcut confuzie între tipul de informaţii ce pot să fie publicate în documentaţia de atribuire. Ambele organisme au considerat în mod eronat că au fost incluse date suplimentare de evaluare tehnică în anunţul de atribuire, în condiţiile în care nu erau specificate în documentaţia de atribuire. Aceste date tehnice au fost cunoscute ca urmare a câştigării licitaţiei şi, tocmai ca urmare a acestei cunoaşteri, a putut să fie publicat şi anunţul de atribuire care este ulterior procedurii şi conţine date care în mod clar nu puteau fi cunoscute decât după atribuirea contractului.
Constatarea potrivit căreia, nerespectarea principiului transparenţei se datorează şi faptului că nu au fost comunicate datele subcontractantului sau că nu a fost inclus subcontractantul în contractul de furnizare, este nelegală şi netemeinică, întrucât:
- societatea reclamantă, tocmai în vederea unei transparenţe cât mai mari, a ales publicarea anunţului în sistemul S.E.A.P., însă anunţul a fost respins în condiţiile în care solicita tocmai date de clarificare pentru subcontractant;
- potrivit Anexei VI ce face parte din vontractul de finanţare, nu există nicio prevedere din care să rezulte că nu sunt negociabile clauzele publicate odată cu documentaţia de atribuire cu titlu de exemplificare.
În fapt, societatea reclamantă a respectat cu stricteţe inserarea clauzelor obligatorii pe care trebuie să le cuprindă contractul, şi anume: termene clare şi ferme de livrare a bunurilor/ prestare a serviciilor/ execuţia lucrărilor şi niciuna dintre aceste clauze obligatorii nu a fost modificată;
- datele referitoare la subcontractanţi au fost trecute la clauze speciale în draftul de contract. În contractul final au fost inserată situaţia prevăzută în draft ca şi clauze speciale cu datele subcontractantului, nefiind modificate condiţiile generale impuse.
Este netemeinică şi nelegală constatarea referitoare la nerespectarea principiului utilizării eficiente a fondurilor, întrucât utilizarea eficientă a fondurilor s-a realizat în proporţie de 100%, aşa cum au constatat echipa de control şi organismele investite cu atribuţii de evaluare. Suma solicitată societăţii reclamante în procesul - verbal din 09 noiembrie 2010 i-a fost rambursată prin cererea nr. X în urma verificării de către experţii A.M.P.O.R. şi O.I. a implementării proiectului conform condiţiilor contractuale.
Pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată.
Pârâta Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud M. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia inadmisibilităţii acţiunii, pentru neîndeplinirea procedurii prealabile prev. de art. 7 din Legea nr. 554/2004 faţă de aceasta, excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive, motivat de faptul că niciunul dintre actele administrative contestate în cauză nu a fost emis de Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud M., aceasta având doar calitatea de organism intermediar, fără atribuţii în aprobarea cererilor de finanţare.
Pe fondul cauzei, pârâta a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată.
II. Hotărârea Curţii de Apel
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 1256 din 22 februarie 2012, a respins ca neîntemeiată acţiunea formulată de reclamanta SC H.S.I.M. SRL în contradictoriu cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud M.
Totodată, a respins excepţia inadmisibilităţii acţiunii şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud M.
Pentru a pronunţa o asemenea soluţie, prima instanţă a reţinut următoarele:
Admisibilitatea acţiunii în contencios administrativ dedusă judecăţii este condiţionată de parcurgerea procedurii administrative obligatorii prevăzută de art. 205-218 din O.G. nr. 92/2003 privind C. proc. fisc., cadru normativ special care derogă de la regimul de drept comun în materia procedurii administrative prealabile reglementat de art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.
Or, reclamanta a urmat procedura de contestare a titlului de creanţă reprezentat de Procesul - verbal de constatare din 09 noiembrie 2010, procedura prevăzută de art. 205-218 din O.G. nr. 92/2003 şi finalizată prin emiterea deciziei din 15 decembrie 2010, astfel că acţiunea promovată în contencios administrativ este admisibilă.
Referitor la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud M., instanţa de fond a avut în vedere că legitimarea procesuală pasivă a pârâtei Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud M. este justificată în cauză, întrucât raporturile juridice deduse judecăţii îşi au fundamentul în contractul de finanţare din 27 aprilie 2009, contract în care Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud M. a acţionat în calitate de Organism Intermediar pentru Programul Operaţional Regional 2007 – 2013, semnând în numele şi pe seama Autorităţii de Management – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei.
Obligaţiile ce revin Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Sud M., în calitate de Organism Intermediar, au fost stipulate în art. 7 lit. b) din contractul de finanţare din 27 aprilie 2009, această autoritate având competenţe şi în privinţa rambursării cheltuielilor potrivit art. 6 din acelaşi contract.
În aceste condiţii, pârâta Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud M. are calitate procesuală pasivă în cauză, susţinerile acesteia fiind neîntemeiate.
Pe fondul cauzei, Curtea a constatat că, prin procesul - verbal de constatare din 09 noiembrie 2010 s-au reţinut în sarcina reclamantei SC H.S.I.M. SRL nereguli privind modul de efectuare a procedurii de achiziţie, respectiv nereguli privind respectarea principiului şi regulilor transparenţei şi nereguli privind respectarea principiului utilizării eficiente a fondurilor publice.
Cu probatoriile administrate în cauză, reclamanta nu a dovedit că abaterile menţionate nu ar fi existat sau că acestea nu ar reprezenta o neregulă în sensul art. 2 lit. a) din O.G. nr. 79/2003 şi art. 12 alin. (1) din contractul de finanţare.
Prin urmare, este neîntemeiată susţinerea acesteia, în sensul că a îndeplinit cu stricteţe toate procedurile prevăzute în Anexa VI şi în adresa de simplificare a procedurii din 19 iunie 2009 emisă de A.M.P.O.R.
Faptul că Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud M. a emis aviz de plată pentru cererea de rambursare şi a fost efectuată plata aferentă acesteia nu poate reprezenta o dovadă a îndeplinirii obligaţiilor de către beneficiar în concordanţă cu prevederile contractului de finanţare, atât timp cât la momentul emiterii avizului de plată activităţile aferente proiectului erau realizate parţial, iar verificările efectuate au fost limitate la eligibilitatea plăţilor în avans efectuate de beneficiar pentru serviciile de consultanţă aferente contractului de prestări servicii din 04 mai 2009.
Procesul - verbal de constatare din 09 noiembrie 2010 s-a emis în baza verificărilor efectuate asupra proiectului derulat de reclamantă, ca urmare a sesizării din 05 august 2010 din partea Serviciului Verificare Conformitate Programe şi Gestionare Nereguli şi nu în baza unui raport de audit al Autorităţii de Audit Călăraşi, cum afirmă reclamanta. În aceste condiţii, având în vedere şi apărarea pârâtului Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, în sensul că, din documentaţia care a stat la baza emiterii actelor administrative contestate nu face parte Raportul de audit la care reclamanta face trimitere, nu era utilă şi concludentă soluţionării cauzei prezentare acestui înscris de către pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului. Faptul că însuşi organul de control a constatat că proiectul a fost integral implementat nu afectează legalitatea procesului - verbal de constatare încheiat la data de 09 noiembrie 2010, întrucât obligaţiile asumate de reclamantă nu sunt limitate nicidecum la aducerea la îndeplinire a activităţilor aferente proiectului în proporţie de 100%, ci vizează, în mod esenţial, respectarea întocmai a prevederilor contractului de finanţare şi a dispoziţiilor legale naţionale şi/ sau comunitare pe întreaga durată a procedurii de implementare a proiectului.
Potrivit Anexei VI la contractul de finanţare, pe parcursul întregului proces de achiziţie trebuie respectate o serie de principii şi reguli, printre care, principiul transparenţei, care presupune aducerea la cunoştinţa publicului a tuturor informaţiilor referitoare la aplicarea procedurii de atribuire.
În procesul - verbal de constatare întocmit în cauză au fost reţinute multiple abateri de la legalitate, regularitate şi conformitate în privinţa respectării principiului şi regulilor transparenţei, pe care reclamanta nu a fost în măsură să le combată nici în procedura administrativă de soluţionare a contestaţiei şi nici în cadrul procesual de faţă.
Instanţa de fond a apreciat că nu poate fi reţinută asigurarea transparenţei procedurii de atribuire prin faptul că reclamanta a înţeles să publice anunţul de participare în S.E.A.P. şi nu în cel puţin 3 ziare, că a folosit licitaţia deschisă în loc de „cerere de ofertă”, atât timp cât condiţiile minime prevăzute expres în Anexa VI la contractul de finanţare, asumate de reclamantă, nu au fost respectate.
Punctul de vedere transmis de Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice prin adresa din 26 octombrie 2010 are valoare consultativă şi nu afectează legalitatea actelor administrative contestate, întrucât nu se coroborează cu probatoriile administrate în cauză, probatorii care evidenţiază încălcarea de către reclamantă a principiului şi regulilor transparenţei procedurii de achiziţie derulată în baza contractului de finanţare menţionat.
Cea de-a doua categorie de nereguli reţinute prin procesul - verbal de constatare din 09 noiembrie 2010 vizează nerespectarea principiului utilizării eficiente a fondurilor publice.
Potrivit Anexei VI la contractul de finanţare, eficienţa utilizării fondurilor publice reprezintă aplicarea procedurilor de atribuire competiţionale şi utilizarea de criterii care să reflecte avantajele de natură economică ale ofertelor în vederea obţinerii raportului optim între calitate şi preţ, inclusiv prin luarea în considerare a obiectivelor sociale, etice şi de protecţie a mediului.
Ceea ce s-a reţinut în sarcina reclamantei a fost faptul că, prin încălcarea principiului transparenţei, urmare a nepublicării criteriilor de evaluare a specificaţiilor tehnice pe baza cărora au fost calculate punctajele tehnice, precum şi a algoritmului de calcul pe baza căruia s-au evaluat propunerile tehnice, ofertanţii care au avut oferte financiare cu valoare mai mică nu au avut posibilitatea de a-şi întocmi oferte tehnice în cunoştinţă de cauză şi de a beneficia de şanse egale în procedura de atribuire.
Curtea a constatat că reclamanta nu a făcut dovada nelegalităţii actelor administrative contestate nici sub acest aspect, susţinerile acesteia referindu-se tot la implementarea integrală a proiectului, ceea ce nu însemnă însă şi utilizarea eficientă a fondurilor publice.
Referitor la capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâtelor la plata sumelor menţionate în cererea de rambursare în valoare de 209.391,63 RON, instanţa de fond a constatat că reclamanta nu a invocat niciun argument în justificarea acestei solicitări şi a nelegalităţii măsurii de suspendare a plăţilor prevăzute în cererea de rambursare nr. Y, măsură dispusă de pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului ca urmare a neeligibilităţii cheltuielilor aferente achiziţiei, neeligibilitate determinată de nerespectarea prevederilor Anexei VI la contractul de finanţare.
Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs reclamanta SC H.S.I.M. SRL.
III. Motivele de recurs înfăţişate de reclamantă
În dezvoltarea căii de atac, ce nu a fost structurată pe motive de recurs, conform dispoziţiilor art. 3021 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., recurenta a formulat următoarele critici de nelegalitate cu privire la hotărârea judecătorească ce pot fi subsumate motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.:
1. În mod greşit instanţa de fond a apreciat că probatoriile administrate în cauză nu au dovedit că abaterile menţionate în actele criticate nu ar fi existat sau că acestea nu ar reprezenta o neregulă în sensul art. 2 lit. a) din O.G. nr. 79/2003 şi art. 12 alin. (1) din contractul de finanţare.
2. În mod greşit şi în contradicţie cu probele administrate în cauză şi cu dispoziţiile legale aplicabile, prima instanţă a apreciat că nu poate fi reţinută asigurarea transparenţei procedurii de atribuire prin faptul că reclamanta a înţeles să publice anunţul de participare în S.E.A.P. şi nu în ziare, că a folosit licitaţia deschisă în loc de „cerere de ofertă”, atâta timp cât condiţiile minime prevăzute expres în Anexa VI la contractul de finanţare nu au fost respectate. Procedând în acest fel, prima instanţă a aplicat greşit dispoziţiile contractului de finanţare din 27 aprilie 2009 – Anexa VI, care a fost simplificată prin adresa din 19 iunie 2009 transmisă de către Direcţia Generală Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional - Regional M.D.R.L., ale O.G. nr. 79/2003 (cu precădere art. 2 lit. a), ale Legii nr. 554/2004 şi ale C. proc. civ. – art. 304 pct. 9.
3. Susţinerile pârâtului Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, însuşite de prima instanţă, privitoare la încălcarea procedurii privind elaborarea şi semnarea contractului, sunt neîntemeiate şi nelegale, Anexa VI a contractului prevăzând că documentaţia de atribuire trebuie să conţină informaţii referitoare la clauzele contractuale obligatorii. Faţă de faptul că draftul a fost modificat, în draftul de contract publicat, clauza privitoare la subcontractanţi este cuprinsă la rubrica de clauze specifice şi nu în aceea de clauze obligatorii, esenţiale contractului, astfel că puteau fi modificate. În plus, nu era necesară prezentarea contractului încheiat între contractant şi subcontractant, acesta din urmă fiind inclus în contract, ceea ce a permis cel mai bine realizarea obiectivelor achiziţiei.
4. În mod greşit prima instanţă a respins capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâtului la plata sumei menţionate în cererea de rambursare nr. Y şi anume 209.391,63 RON, aceasta fiind suspendată până la lămurirea verificărilor privitoare la cererea de rambursare nr. X.
Susţinerea pârâtului Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului potrivit căreia plata urmează a fi efectuată numai după achitarea integrală a debitului restant (aferent cererii de rambursare nr. X) este nelegală.
Hotărârea criticată este nemotivată – art. 304 pct. 7 C. proc. civ.
Recurentul arată că hotărârea trebuia să cuprindă potrivit art. 261 alin. (5) C. proc. civ., motivele de fapt şi de drept care au format convingerea instanţei precum şi cele pentru care au fost evaluate cererilor părţilor, concluzionând că motivarea este insuficientă, superficială şi lapidară.
Intimatul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Examinând sentinţa atacată în raport cu criticile formulate, cât şi din oficiu, în temeiul art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Obiectul cererii de chemare în judecată este constituit de anularea deciziei din 15 decembrie 2010 şi a procesului-verbal de constatare din 9 noiembrie 2010, precum şi suspendarea celor două acte atacate şi obligarea pârâtului-intimat la plata sumei de 209.391,63 RON menţionată în cererea de rambursare nr. Y.
Conform contractului de finanţare din 27 aprilie 2009, reclamanta a acceptat finanţarea nerambursabilă acordată prin Fondul European de Dezvoltare Regională în cuantum de 487.542,30 RON (70%), restul de 208.946,70 RON (30%) reprezentând contribuţia sa şi s-a angajat să implementeze Proiectul „Dezvoltarea de noi capacităţi de producţie pentru execuţia prin extrudare de repere din mase plastice şi cauciuc”, pe propria răspundere, în conformitate cu prevederile cuprinse în prezentul contract şi în legislaţia naţională şi comunitară în vigoare.
După finalizarea implementării proiectului şi rambursarea cheltuielilor eligibile, prin adresa din 5 august 2010, Serviciul Verificare Conformitate Programe şi Gestionare Nereguli a sesizat posibilitatea existenţei unei suspiciuni de neregulă în ceea ce priveşte proiectul în cauză, suspiciune ce iniţial a rezultat din raportul de audit de operaţiuni din 21 iulie 2010 transmis de către autoritatea de audit.
Ca urmare au fost derulate proceduri de verificare şi control cu privire la implementarea proiectului ce a făcut obiectul contractului de finanţare din 27 aprilie 2009, prin procesul verbal din 9 noiembrie 2010, confirmându-se suspiciunea de neregulă, în sensul că implementarea a fost realizată cu nerespectarea prevederilor contractuale.
În consecinţă, cheltuielile în cuantum de 322.102,87 RON decontate reclamantei în temeiul cererii de rambursare nr. X pentru contractul de achiziţie din 23 iulie 2009 (încheiat de beneficiatul SC H.S.I. H. SRL, în calitate de achizitor şi SC G.T. SRL în calitate de subcontractant) au fost declarate neeligibile. De asemenea, plata sumelor menţionate în cererea de rambursare nr. Y a fost suspendată până la momentul recuperării sumelor prevăzute în procesul-verbal de constatare din 9 noiembrie 2010, ce constituie titlu executoriu.
Prin procesul-verbal menţionat au fost reţinute următoarele nereguli privind modul de efectuare a procedurii de achiziţie: i) nereguli privind respectarea principiilor şi regulilor transparenţei; ii) nereguli privind respectarea principiului utilizării eficiente a fondurilor publice.
În cadrul primei categorii de nereguli au fost identificate următoarele:
- prin anunţul de participare şi documentaţia de atribuire nu au fost făcute publice criteriile de evaluare a specificaţiilor tehnice pe baza cărora au fost calculate punctajele tehnice şi nici algoritmul de calcul pe baza căruia s-au evaluat propunerile tehnice;
- la evaluarea tehnică comparativă efectuată de beneficiar au fost introduse noi criterii de evaluare neprecizate în documentaţia de atribuire şi în anunţul de participare;
- în anunţul de atribuire şi în adresele către ofertanţii participanţi la procedura de atribuire nu s-a menţionat semnarea contractului de furnizare şi de către a treia parte, SC G.T. SRL Limited, în calitate de subcontractant, care nu a participat cu ofertă la procedura de achiziţie şi care a livrat şi încasat contravaloarea utilajelor furnizate;
- modificarea de către beneficiar a dovezilor contractuale din formularul contractului de furnizare prevăzut în documentaţia de atribuire, respectiv în anunţul de atribuire transmis la S.E.A.P. la data de 28 iulie 2009 şi acceptat la Autoritatea Naţională Pentru Reglementarea Şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice la data de 29 iulie 2009, în sensul că la art. 2 – Părţile contractului – a fost introdus subcontractantul ca parte contractantă, la art. 41 – Obiectul contractului;
- în contractul de furnizare a fost menţionat „furnizorul se obligă să furnizeze prin intermediul subcontractantului”, sintagmă ce nu se regăseşte în documentaţia de atribuire;
- modificarea de către beneficiar a clauzelor din anunţul de atribuire din 29 iulie 2009, secţiunea VI – Atribuirea contractului;
- nerespectarea de către beneficiar a procedurii de elaborare şi semnare a contractului, aşa cum este aceasta reglementată în Instrucţiuni – Anexa VI la contractul de finanţare, în sensul că au fost elaborate 3 exemplare ale contractului de achiziţie, ce a fost semnat de 3 părţi, în loc de 2 exemplare conform numărului de părţi prevăzut în instrucţiuni.
- Cu privire la pretinsa nelegalitate şi netemeinicie a hotărârii instanţei de fond raportat la constatarea lipsei de transparenţă a procedurii de atribuire.
În mod corect instanţa de fond a statuat că nu poate fi reţinută asigurarea transparenţei procedurii de atribuire prin faptul că reclamanta a înţeles să publice anunţul de participare în SEAP şi nu în cel puţin trei ziare, că a folosit „licitaţia deschisă” în loc de „cerere de ofertă”, atâta timp cât condiţiile minime prevăzute în contractul de finanţare nu au fost respectate.
Este adevărat că beneficiarul proiectului a publicat anunţul de participare pentru organizarea de licitaţie deschisă, însă nu a pus la dispoziţie şi documentaţia de atribuire a achiziţiei.
Prin încălcarea principiului transparenţei, urmare a nepublicării criteriilor de evaluare a specificaţiilor tehnice pe baza cărora au fost calculate punctajele tehnice, precum şi a algoritmului de calcul pe baza căruia s-au evaluat propunerile tehnice, ofertanţii recurentei au prezentat oferte cu valoare mai mică, nu şi-au putut întocmi în cunoştinţă de cauză ofertele tehnice şi astfel nu au beneficiat de şanse egale în cadrul procedurii de atribuire.
În ceea ce priveşte pretinsa nelegalitate a hotărârii primei instanţe, legată de greşita însuşire a susţinerilor M.D.R.D.P. în sensul încălcării procedurii privind elaborarea şi semnarea contractului, Înalta Curte o apreciază ca nefondată.
Astfel, contractul de furnizare din 23 iulie 2009 a fost încheiat de beneficiara SC H.S.I.M. SRL în calitate de achizitor şi de către SC G.T. SRL în calitate de furnizor şi SC G.T. SRL Limited în calitate de subcontractant.
SC H.S.I. H. SRL a modificat în acest fel clauzele contractuale din formularul contractului prevăzut în documentaţia de atribuire, respectiv în anunţul de atribuire transmis S.E.A.P. la data de 28 iulie 2009, aşa cum a fost acceptat de Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice la data de 29 iulie 2009, prin adăugarea subcontractorului ca parte contractantă.
La art. 4.1. al contractului de achiziţie – Obiectul contractului, în documentaţia de atribuire se precizează că „furnizorul se obligă să furnizeze”, iar în contractul de furnizare încheiat se precizează că „furnizorul se obligă să furnizeze prin intermediul subcontractantului”.
În plus, faţă de formularul de contract din documentaţia de atribuire, în contractul de achiziţie se introduce la art. 4.1. lit. a) – „Subcontractantul se obligă să transmită proprietatea asupra bunului către achizitor şi să emită factura”.
De asemenea, la încheierea contractului de furnizare nu a fost prezentat contractul încheiat cu subcontractantul S.C. G.T.L., aşa cum era prevăzut în documentaţia de atribuire la articolele 20.1. şi 20.2. din formularul de contract.
Conform anunţului de atribuire din 29 iulie 2009, secţiunea V, pct. 5, contractul putea fi subcontractat, partea de contract ce putea fi subcontractată fiind în procent de 50%.
În aceste condiţii, în lipsa prezentării contractului încheiat între furnizor şi subcontractant nu poate fi verificată respectarea cerinţei privind cota de cel mult 50% din contract ce putea fi subcontractată.
Având în vedere că echipamentul a fost livrat de către subcontractant, direct beneficiarului (în conformitate cu clauza 4.1. a) din contractul de furnizare din 23 iulie 2009, iar întreaga sumă a contractului i-a fost plătită direct subcontractantului, în mod corect s-a apreciat că partea din contractul de furnizare ce a fost subcontractantă este mai are de 50%, încălcându-se astfel dispoziţiile din anunţul de atribuire.
De asemenea, nu a fost respectat formularul de contract din documentaţia de atribuire, întrucât contractul de achiziţie a fost întocmit în 3 exemplare şi semnat de 3 părţi, în timp ce Anexa VI la contractul de finanţare, pct. 5 – Elaborarea şi semnarea contractului – prevedea în mod expres că aceasta se încheia în 2 exemplare şi trebuie semnat de ambele părţi, ştampilat, datat şi să cuprindă datele de identificare pentru cele două părţi semnatare.
Or, contractul de achiziţie conţine datele de identificare şi contul bancar în care se efectuează plata pentru o altă societate decât furnizorul.
Totodată, prin încheierea actului adiţional din 3 august 2009 la contractul de furnizare din 23 iulie 2009 a fost modificată condiţia de livrare a produsului prevăzută în fişa de date a achiziţiei, respectiv din C.I.P. Piteşti la D.D.P. Piteşti.
Astfel, a fost modificată o clauză obligatorie a contractului – art. 10.2. privind condiţiile de plată ale achizitorului, clauză ce nu poate fi apreciată ca fiind „negociabilă”, aşa cum susţine recurenta-reclamantă, întrucât face parte din clauzele obligatorii ale contractului de furnizare (art. 4-11).
Cu privire la greşita respingere a cererii de obligare a intimatului la plata sumei menţionate în cererea de rambursare nr. Y în cuantum de 209.391,63 RON, Înalta Curte reţine că această plată a fost suspendată de M.D.R.T. ca urmare a neeligibilităţii cheltuielilor aferente achiziţiei, neeligibilitate determinată de nerespectarea prevederilor Anexei VI la contractul de finanţare, până la recuperarea sumei aferente cererii de rambursare nr. 1.
În mod corect instanţa de fond a reţinut că reclamanta nu a invocat nici un argument în susţinerea nelegalităţii măsurii de suspendare a plăţilor aferente cererii de rambursare nr. Y.
În ceea ce priveşte motivul de recurs ce vizează nemotivarea hotărârii instanţei de fond, Înalta Curte reţine următoarele:
Printre garanţiile dreptului la un proces echitabil, în sensul art. 6 C.E.D.O., se înscrie şi obligaţia instanţelor de a-şi motiva deciziile pronunţate. Întinderea obligaţiei de motivare a deciziei variază în funcţie de natura acestora.
În concepţia instanţei europene, art. 6 parag. 1, nu impune o motivare detaliată şi un răspuns la fiecare argument al părţilor procesului, însă judecătorii trebuie să indice cu suficientă claritate motivele pe care îşi întemeiază deciziile, căci numai astfel o parte poate să-şi exercite căile de atac prevăzute de legislaţia naţională.
Examinând hotărârea recurată, Înalta Curte constată că aceasta cuprinde o motivare clară a soluţiei pronunţată, instanţa de fond examinând în mod efectiv cererile, susţinerile şi problemele esenţiale care-i sunt supuse analizei.
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ. raportat la art. 20 şi art. 28 din Legea nr. 554/2004 republicată, va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de SC H.S.I.M. SRL împotriva sentinţei nr. 1256 din 22 februarie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 10 septembrie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6045/2013. Contencios. Pretentii. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 6087/2013. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
