ICCJ. Decizia nr. 6762/2013. Contencios. Conflict de competenţă. Fond
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 6762/2013
Dosar nr. 6616/63/2013
Şedinţa de la 17 octombrie 2013
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Circumstanţele cauzei
Pe rolul Tribunalului Dolj, secţia I civilă, s-a aflat înregistrat Dosarul nr. 31650/215/2011, având ca obiect recursul formulat de SC A.C. SRL având ca obiect recursul formulat de SC A.C. SRL împotriva Sentinţei civile nr. 1350 din 24 ianuarie 2011, pronunţată de Judecătoria Craiova, privind anularea „deciziei de măsuri asiguratorii” şi a „referatului justificativ”.
Prin cererea formulată la data de 10 decembrie 2012 de societatea comercială, a fost invocată excepţia de nelegalitate a Procesului-verbal din 4 octombrie 2011 întocmit de organele de control din cadrul Secţiei Dolj a Gărzii Financiare, care a stat la baza emiterii celor două acte care formează obiectul Dosarului nr. 31650/215/2011 aflat pe rolul Tribunalului Dolj, secţia I civilă.
Prin Încheierea din 14 ianuarie 2013, pronunţată de Tribunalul Dolj, secţia I civilă, în Dosarul nr. 31650/215/2011, s-a încuviinţat cererea formulată de recurenta SC A.C. SRL, s-a dispus sesizarea Curţii de Apel Craiova cu excepţia de nelegalitate a procesului-verbal din 04 octombrie 2011, încheiat la data de 04 octombrie 2011 de către Garda Financiară, secţia judeţeană Dolj, şi s-a suspendat judecarea cauzei în temeiul art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
În motivarea cererii, s-a arătat că procesul-verbal din 04 octombrie 2011 este actul administrativ individual ce stă la baza emiterii celor două acte ce fac obiectul cauzei, respectiv Decizia de instituire a măsurilor asigurătorii din 04 octombrie 2011 şi Referatul justificativ al măsurilor asigurătorii din 04 octombrie 2011, ambele acte emise de Secţia judeţeană Dolj a Gărzii Financiare.
S-a mai menţionat că, văzând cele cuprinse în Capitolul III al procesului-verbal din 04 octombrie 2011 şi având în vedere prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, instanţa competentă material este de Apel Craiova.
2. Soluţia dată de Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal
Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, sub nr. 209/54/2013, la data de 04 februarie 2013.
Prin Sentinţa nr. 113 din 8 martie 2013, Curtea a admis excepţia competenţei materiale, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, având ca obiect excepţie de nelegalitate, formulată de reclamanta SC A.C. SRL, în contradictoriu cu pârâtele Garda Financiară, Secţia Dolj şi Garda Financiară - Comisariatul General Bucureşti, în favoarea Tribunalului Dolj, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Pentru a se pronunţa astfel, Curtea a reţinut că esenţial în soluţionarea excepţiei necompetenţei materiale este faptul că prin actul contestat pe calea excepţiei de nelegalitate nu s-a stabilit în sarcina reclamantei plata vreunei sume de bani.
De asemenea, a mai reţinut Curtea că, din dispoziţiile art. 11 alin. (3) din H.G. nr. 1324/2009 rezultă că, în speţă, nu este aplicabil criteriul valoric în determinarea instanţei competente în sensul dispoziţiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
Pentru determinarea competenţei materiale, Curtea a apreciat că nu au relevanţă prevederile art. III alin. (3) din H.G. nr. 566/2011 pentru modificarea şi completarea H.G. nr. 1324/2009, întrucât acestea se referă la transmisiunea calităţii procesuale.
În speţă, emitentul actului contestat pe calea excepţiei de nelegalitate este o autoritate publică judeţeană, Garda Financiară - Secţia Judeţeană Dolj, în sensul art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 554/2004.
Prin actul contestat nu s-a stabilit în sarcina reclamantei plata vreunei sume de bani către buget, astfel că în speţă nu este aplicabil criteriul valoric în determinarea instanţei competente, Curtea, faţă de prevederile art. 10 alin. (1) teza I din Legea nr. 554/2004, a apreciat competenţa materială de soluţionare a cauzei, în fond, ca fiind a tribunalului, respectiv celui de la domiciliul reclamantei, Tribunalul Dolj, secţia de contencios administrativ şi fiscal, potrivit art. 10 alin. (3) din aceeaşi lege.
3. Soluţia pronunţată de Tribunalul Dolj, secţia contencios administrativ şi fiscal
La termenul din 31 mai 2013, instanţa din oficiu a invocat excepţia necompetenţei materiale faţă de valoarea debitului stabilit ca taxă şi impozit.
Prin Sentinţa nr. 6756 din 31 mai 2013, Tribunalul Dolj a admis excepţia necompetenţei materiale a acestei instanţe, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Craiova, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea conflictului.
Pentru a pronunţa această hotărâre, Curtea a reţinut în esenţă următoarele.
În prezenta cauză reclamanta solicită anularea unui proces verbal prin care se apreciază că a produs un prejudiciu bugetului de stat mai mare de 1.000.000 lei.
În opinia instanţei, este indiferent prin urmare faptul că autoritatea emitentă a actului este o autoritate publică judeţeană, nefiind incident criteriul rangului autorităţii emitente în stabilirea competenţei materiale.
În aceste condiţii, tribunalul a apreciat că dată fiind valoarea actului contestat, competenţa aparţine Curţii de Apel Craiova.
Ivindu-se conflictul negativ de competenţă a fost sesizată, în baza art. 20 alin. (2) coroborat cu art. 22 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, pentru soluţionarea acestuia.
4. Soluţia Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă
Având în vedere obiectul excepţiei de nelegalitate şi dispoziţiile legale incidente, Înalta Curte stabileşte că, în cauză, competenţa materială de soluţionare aparţine Tribunalului Dolj, secţia contencios administrativ şi fiscal, pentru considerentele care vor fi prezentate în continuare.
În cauză, este necontestat că părţile au susţinut iar instanţele au reţinut că procesul-verbal din 4 octombrie 2011 întocmit/ încheiat de organul de control din cadrul Secţiei Dolj a Gărzii Financiare a stat la baza emiterii actelor contestate în Dosarul nr. 31650/215/2011 aflat pe rolul Secţiei I civilă a Tribunalului Dolj, respectiv Decizia de instituire a măsurilor asiguratorii nr. 803209 din 4 octombrie 2011 şi Referatul justificativ al măsurilor asiguratorii nr. 803209 din 4 octombrie 2011.
Analizând conţinutul acestui proces-verbal, Înalta Curte constată că, în urma acţiunilor de control, organele Secţiei Dolj a Gărzii Financiare au evaluat un prejudiciu de 1.105.012 lei (340.949 lei impozit pe profit, 497.111 lei TVA aferentă unor achiziţii fictive şi 266.952 lei TVA nedeclarată şi nevirată la bugetul de stat), aşa cum se menţionează la Cap. III şi, totodată, au transmis acest proces-verbal la D.G.F.P. Dolj (la inspecţia fiscală), în vederea stabilirii obligaţiilor fiscale şi emiterii actelor administrative fiscale legale.
Deci, prin procesul-verbal în litigiu nu au fost stabilite în sarcina societăţii comerciale taxe, impozite, contribuţii, datorii vamale, accesorii ale acestora, în sensul art. 41 C. proc. fisc. şi art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, ceea ce face ca acest proces-verbal să nu aibă natura juridică a unui act administrativ fiscal care să atragă competenţa Curţii de apel, în raport cu criteriul valoric reglementat de legiuitor.
Pe cale de consecinţă, în raport cu prevederile art. 10 alin. (1) teza I din Legea nr. 554/2004, competenţa de soluţionare aparţine tribunalului, procesul-verbal emanând de la un organ local/ judeţean, respectiv Secţia Dolj a Gărzii Financiare, autoritate publică cu atribuţii/ competenţe proprii şi capacitate administrativă proprie.
Totodată, din conţinutul Cap. IV, rezultă că acest proces-verbal nu a produs nici alte efecte juridice proprii, conform art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, natura sa juridică fiind aceea a unei operaţiuni administrative care a premers/ pregătit adoptarea/ emiterea actelor juridice producătoare de efecte juridice (decizia de impunere, decizia pentru instituirea măsurilor asiguratorii, etc.), aspecte care rămân în competenţa instanţei de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta SC A.C. SRL şi pârâtele Garda Financiară - Comisariatul General şi Garda Financiară Dolj, în favoarea Tribunalului Dolj, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 octombrie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6752/2013. Contencios. Alte cereri. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 6765/2013. Contencios. Anulare acte emise de... → |
|---|
