ICCJ. Decizia nr. 6862/2013. Contencios. Anulare acte administrative emise de C.N.V.M. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 6862/2013
Dosar nr. 2852/2/2011
Şedinţa publică de la 23 octombrie 2013
Asupra recursului de faţă,
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul B.G. a solicitat anularea Ordonanţei nr. 45 din 01 februarie 2011 emise de pârâta C.N.V.M., prin care s-a dispus sancţionarea sa cu „avertisment”, şi a Deciziei C.N.V.M. nr. 223 din 07 martie 2011, prin care s-a respins contestaţia formulată împotriva ordonanţei de sancţionare.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că ordonanţa contestată este netemeinică şi nelegală, având în vedere că niciuna dintre adresele C.N.V.M., enumerate în cuprinsul ordonanţei, nu i-a fost adusă la cunoştinţă şi nici răspunsurile formulate de S.I.F. Oltenia. De asemenea, nu a avut cunoştinţă nici de realizarea operaţiunii de majorare a capitalului social al SC C. SA.
A mai precizat reclamantul că actul contestat este nelegal, având în vedere că, potrivit Hotărârii Consiliului de Administraţie al S.I.F. Oltenia din 16 aprilie 2009 şi Referatului din 15 aprilie 2009, competenţa privind aprobarea participărilor la majorarea capitalului social a fost delegată către Directorul General şi Directorul General Adjunct.
A formulat contestaţie împotriva Ordonanţei nr. 45 din 01 februarie 2011, contestaţie ce a fost respinsă prin Decizia nr. 223 din 07 martie 2011, menţinându-se dispoziţiile ordonanţei de sancţionare şi reţinându-se că fapta pentru care a fost sancţionat constă în „netransmiterea informaţiilor solicitate de C.N.V.M., şi anume motivul pentru care S.I.F. Oltenia nu a subscris la majorarea capitalului social al SC C. SA”.
Susţine reclamantul că nu a săvârşit fapta pentru care a fost sancţionat, întrucât nu i-a fost adusă la cunoştinţă solicitarea C.N.V.M., iar, în condiţiile în care, în calitate de administrator, nu a avut o activitate permanentă în cadrul S.I.F. Oltenia, participând numai la şedinţele Consiliului de Administraţie, nici nu a avut cunoştinţă de corespondenţa S.I.F. Oltenia cu C.N.V.M. Astfel, adresele respective i-au fost prezentate abia cu ocazia Şedinţei Consiliului de Administraţie din data de 17 februarie 2011, ulterior emiterii ordonanţelor de sancţionare.
Mai arată că, din cele 5 adrese invocate de C.N.V.M. în ordonanţa de sancţionare, adresele din 10 octombrie 2010, 20 octombrie 2010, 26 octombrie 2010, 22 noiembrie 2010 şi 20 decembrie 2010, se poate observa că numai una a fost transmisă în atenţia Consiliului de Administraţie al S.I.F. Oltenia, şi anume din 20 octombrie 2010.
2. Apărările pârâtei şi procedura derulată în faţa instanţei de fond
Pârâta C.N.V.M. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acţiunii, ca nefondată.
A arătat pârâta că, prin Ordonanţa nr. 45 din 01 februarie 2011, s-a dispus sancţionarea pârâtului B.G. cu avertisment, în calitate de membru al Consiliului de Administraţie al S.I.F. Oltenia, având în vedere faptul că această societate nu a răspuns concret la solicitările C.N.V.M. cu privire la motivul pentru care nu a subscris la majorarea capitalului social al SC C. SA.
Măsura a fost adoptată în temeiul prevederilor art. 2, 7 şi 9 alin. (2) din Statutul Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare aprobat prin O.U.G. nr. 25/2002 modificată şi aprobată prin Legea nr. 514/2002, modificat şi completat prin Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, cu modificările şi completările ulterioare.
Din analiza portofoliului S.I.F. Oltenia, s-a constatat, la data de 30 iunie 2010, o diminuare a ponderii în capitalul social al emitentului SC C. SA Craiova, de la 90,7308% la 9,1485%, şi o scădere a valorii totale a deţinerilor pe acest emitent.
S.I.F. Oltenia nu a transmis fundamentarea privind motivul pentru care nu a subscris la majorarea capitalului social al societăţii menţionate, societate deţinută de aceasta în proporţie de 90,73%, pierzând astfel controlul asupra acesteia.
Astfel, a concluzionat pârâta, decizia Consiliului de Administraţie al S.I.F. Oltenia, privind nesubscrierea la operaţiunea de majorare a capitalului social al unei societăţi deţinute în proporţie de 90,73%, şi care a înregistrat profit în perioada 2001-2009, este de natură a influenţa negativ portofoliul S.I.F., pierzându-se astfel controlul asupra SC C. SA.
3. Hotărârea instanţei de fond
Prin Sentinţa nr. 7438 din 7 decembrie 2011, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a, a admis acţiunea şi a anulat Ordonanţa nr. 45 din 01 februarie 2011 şi Decizia nr. 223 din 07 martie 2011 emise de C.N.V.M.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut că, din înscrisurile depuse la dosar, nu rezultă că reclamantul ar fi putut şi trebuit să prevină săvârşirea contravenţiei pentru care a fost sancţionat, întrucât C.N.V.M. a solicitat respectivele informaţii vicepreşedintelui S.I.F. Oltenia, iar, prin adresa ce poartă menţiunea „în atenţia membrilor Consiliului de Administraţie”, nu se solicită informaţiile ce au făcut obiectul solicitărilor adresate vicepreşedintelui S.I.F. Oltenia.
Astfel, nu se poate reţine în sarcina reclamantului nici cea mai uşoară culpă, neexistând dovezi că acesta ar fi avut cunoştinţă despre solicitarea de informaţii.
Curtea de apel a apreciat drept nerelevante dispoziţiile art. 44 alin. (1) lit. a) şi b) din Regulamentul C.N.V.M. nr. 15/2004 şi cele ale art. 142 din Legea nr. 31/1990, invocate în apărare de către pârâtă, în condiţiile în care furnizarea informaţiilor solicitate nu este o activitate care să fie inclusă în elaborarea strategiilor investiţionale, ori o activitate esenţială pentru realizarea obiectului de activitate al societăţii comerciale, numai aceste activităţi putând atrage o responsabilitate solidară a membrilor consiliului de administraţie.
4. Recursul exercitat în cauză
Împotriva hotărârii instanţei de fond, considerând-o netemeinică şi nelegală, pârâta C.N.V.M. a formulat recurs, solicitând, în temeiul art. 304 pct. 7 şi 9 şi art. 3041 C. proc. civ., modificarea, în tot, acesteia şi, pe fond, menţinerea prevederilor Ordonanţei nr. 45 din 01 februarie 2011 şi ale Deciziei nr. 223 din 07 martie 2011.
Motivează recurenta-pârâtă, în susţinerea recursului, că măsura adoptată prin Ordonanţa nr. 45 din 01 februarie 2011, de sancţionare a pârâtului B.G. cu avertisment, a fost adoptată în temeiul art. 2, 7 şi 9 alin. (2) din Statutul C.N.V.M., avându-se în vedere politica de investiţii desfăşurată de conducerea S.I.F. Oltenia.
Prin adresele din 19 octombrie 2010 (înregistrată la C.N.V.M. din 20 octombrie 2010), din 20 octombrie 2010 (înregistrată la C.N.V.M. din 25 octombrie 2010), din 28 octombrie 2010 (înregistrată la C.N.V.M. din 02 noiembrie 2010), S.I.F. Oltenia nu a răspuns concret la solicitările C.N.V.M. formulate prin adresele Direcţiei Generale de Supraveghere - D.G.S. din 14 octombrie 2010, din 20 octombrie 2010, din 26 octombrie 2010, din 22 noiembrie 2010 şi din 20 decembrie 2010, cu privire la motivul pentru care nu a subscris la majorarea capitalului social al SC C. SA.
Apreciază recurenta că, în contradicţie cu dispoziţiile Legii nr. 297/2004 privind piaţa de capital şi ale O.U.G. nr. 25/2002 privind Statutul C.N.V.M., instanţa de fond a reţinut că furnizarea informaţiilor solicitate nu este o activitate care să fie inclusă în elaborarea strategiilor investiţionale ori o activitate esenţială pentru realizarea obiectului de activitate al societăţii comerciale, însă S.I.F. Oltenia este o entitate care se află sub supravegherea şi controlul C.N.V.M., dispoziţiile legale fiind obligatorii, de strictă şi imediată aplicare.
Continuă recurenta-pârâtă, referitor la faptul că adresele prin care se solicită informaţii au fost formulate în atenţia vicepreşedintelui S.I.F. Oltenia, şi nu către toţi membrii Consiliului de Administraţie al S.I.F., că o adresă transmisă unei persoane juridice se formulează către persoana juridică şi reprezentantul său legal.
Fapta reţinută, obiect al sancţionării membrilor Consiliului de Administraţie al S.I.F. Oltenia cu avertisment, constă în netransmiterea informaţiilor solicitate, referitoare la motivul pentru care societatea de investiţii financiare nu a subscris la majorarea capitalului social al SC C. SA, faptă pentru care se fac responsabili membrii C.A.
Precizează recurenta că, în calitate de acţionar majoritar al SC C. SA, S.I.F. Oltenia a aprobat operaţiunea de majorare a capitulului social cu suma de 17.000.000 lei, reprezentând 6.800.000 acţiuni, la o valoare nominală egală cu valoarea de achiziţie, respectiv 2,50 lei/ acţiune, şi care este inferioară activului net pe acţiune la data de 30 decembrie 2009, respectiv de 8,2389 lei/ acţiune.
În elaborarea strategiilor investiţionale/ deciziilor de afaceri şi a informării corespunzătoare a autorităţii pieţei de capital, responsabilitatea membrilor Consiliului de Administraţie este solidară, respectarea dispoziţiilor C.N.V.M. nereprezentând o facultate de apreciere din partea entităţilor şi a persoanelor aflate în sfera de supraveghere a autorităţii pieţei de capital.
II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie asupra recursului
1. Înalta Curte, analizând motivele de recurs, în raport cu sentinţa atacată, materialul probator şi dispoziţiile legale incidente în cauză, inclusiv cu cele ale art. 3041 C. proc. civ., constată că recursul este fondat,după cum se va arăta în continuare.
Potrivit art. 2 alin. (5) lit. d) din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, C.N.V.M., în scopul exercitării activităţii de supraveghere, poate „să solicite informaţii şi documente emitenţilor ale căror valori mobiliare fac obiectul unor oferte publice sau au fost admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată sau tranzacţionate într-un sistem alternativ de tranzacţionare”.
În conformitate cu art. 7 alin. (2) din O.U.G. nr. 25/2002 privind Statutul C.N.V.M., cu modificările şi completările ulterioare, „în vederea îndeplinirii obiectivelor sale privind protecţia operatorilor şi investitorilor împotriva practicilor neloiale, precum şi pentru funcţionarea corectă şi transparentă a pieţei, prevenirea manipulării şi evitarea apariţiei riscului sistemic pe pieţele reglementate, C.N.V.M. va supraveghea în timp real şi periodic instituţiile, operatorii şi operaţiunile de pe piaţa de capital şi de pe pieţele reglementate de mărfuri şi instrumente financiare derivate.”
În vederea îndeplinirii acestor atribuţii legale, potrivit art. 7 alin. (33) din ordonanţa de urgenţă menţionată, „C.N.V.M. are dreptul de a solicita orice informaţii şi are acces la orice document, sub orice formă ar fi, de la şi cu privire la orice persoană sau entitate supusă supravegherii sale, în exercitarea atribuţiilor sale de autorizare, supraveghere şi control pentru îndeplinirea obiectivelor sale fundamentale”.
În speţă, în temeiul acestor atribuţii legale, recurenta-pârâtă C.N.V.M. a solicitat, prin mai multe adrese succesive, comunicarea motivului pentru care S.I.F. Oltenia S.A. nu a subscris la majorarea capitalului social al SC C. SA.
Adresele respective au rămas fără răspuns, astfel că, prin Ordonanţa C.N.V.M. nr. 45 din 01 februarie 2011, s-a dispus sancţionarea cu „avertisment” a reclamantului B.G., în calitate de administrator al S.I.F. Oltenia, iar, prin Decizia C.N.V.M. nr. 223 din 07 martie 2011, s-a respins contestaţia acestuia formulată împotriva ordonanţei de sancţionare.
Înalta Curte reţine ca fondate criticile recurentei-pârâte, în sensul că instanţa de fond a apreciat, eronat, că furnizarea informaţiilor solicitate de către C.N.V.M. nu este o activitate care să fie inclusă în elaborarea strategiilor investiţionale, neatrăgând răspunderea solidară a membrilor C.A.
La data de 30 iunie 2010, s-a constatat de către C.N.V.M., o diminuare a ponderii în capitalul social al emitentului SC C. SA Craiova, de la 90,7308% la 9,1485%, şi o scădere a valorii totale a deţinerilor S.I.F. Oltenia S.A. pe acest emitent.
La data de 09 februarie 2010, când Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor - SC C. SA a aprobat majorarea capitalului social, S.I.F. Oltenia deţinea 90,7308% din capitalul social şi, în calitate de acţionar majoritar, a aprobat operaţiunea de majorare a capitalului social cu suma de 17.000.000 lei, reprezentând 6.800.000 acţiuni, la o valoarea nominală egală cu valoarea de achiziţie, respectiv de 2,50 lei/acţiune şi care este inferioară activului net pe acţiune la data de 30 decembrie 2009, respectiv 8,2389 lei/acţiune.
S.I.F. Oltenia nu a subscris la această operaţiune, pierzând, astfel, controlul acestei societăţi, care, în perioada 2001-2009, a înregistrat profit, aspect care este de natură a influenţa negativ portofoliul său.
Astfel, Înalta Curte apreciază că în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 44 alin. (1) lit. a) şi b) din Regulamentul C.N.V.M. nr. 15/2004, conform cărora:
„(1) Structura organizatorică a Societăţilor de Administrare a Investiţiilor este constituită cu luarea în considerare, în mod obligatoriu, a următoarelor elemente:
a) consiliul de administraţie este responsabil pentru elaborarea strategiilor investiţionale pentru fiecare entitate administrată, care va fi conformă cu prevederile documentelor de constituire ale OPC/ contractelor încheiate pentru administrarea de conturi individuale. Conducerea efectivă şi direcţia privind analiza oportunităţilor investiţionale sunt responsabile pentru respectarea acestor strategii;
b) în cadrul societăţii de administrare a investiţiilor va exista o direcţie distinctă care va fi responsabilă cu analiza oportunităţilor investiţionale şi plasarea activelor în conformitate cu strategia indicată de consiliul de administraţie.”
Conform art. 142 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, „Consiliul de administraţie este însărcinat cu îndeplinirea tuturor actelor necesare şi utile pentru realizarea obiectului de activitate al societăţii (…)”, iar, potrivit art. 1442 din aceeaşi lege, administratorii societăţii sunt răspunzători de îndeplinirea tuturor obligaţiilor, de stricta îndeplinire a îndatoririlor pe care legea şi actul constitutiv le impun. Astfel, în elaborarea strategiilor investiţionale/deciziilor de afaceri, responsabilitatea membrilor Consiliului de Administraţie este solidară.
În raport cu aceste prevederi legale, Înalta Curte apreciază ca fondat şi motivul de recurs referitor la culpa reclamantului.
Sancţionarea cu avertisment a fost aplicată intimatului-reclamant B.G., în calitate de membru al Consiliului de Administraţie al S.I.F. Oltenia, având în vedere responsabilităţile acestui organism, prevăzute de textele legale citate.
Nu pot fi reţinute apărările intimatului-reclamant, în sensul că nu ar fi avut cunoştinţă de conţinutul adreselor C.N.V.M., care nu i-au fost comunicate personal, şi că realizarea operaţiunii de majorare a capitalului social al SC C. SA s-a efectuat fără ştiinţa sa, având în vedere atribuţiile şi responsabilităţile pe care le avea în calitate de membru al Consiliului de Administraţie al S.I.F. Oltenia.
De asemenea, sunt nefondate susţinerile intimatului-reclamant, potrivit cărora competenţa privind aprobarea participărilor la majorarea capitalului social ar fi fost delegată, de către Consiliul de Administraţie, Directorului General şi Directorului General Adjunct prin Hotărârea nr. 6 din 16 aprilie 2009, avându-se în vedere, pe de o parte, că această hotărâre nu a fost adusă la cunoştinţa Comisiei Naţionale Valorilor Mobiliare, şi, pe de altă parte, că delegarea de atribuţii nu exonerează de răspundere pe membrii Consiliului de Administraţie pentru îndeplinirea atribuţiilor legale ce le revin.
Drept urmare, faţă de aceste argumente, ce demonstrează legalitatea actelor emise de C.N.V.M., Înalta Curte apreciază ca întemeiate criticile recurentei-pârâte.
2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 312 alin. (1)-(3) C. proc. civ. cu referire la art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul şi va modifica sentinţa atacată, în sensul respingerii acţiunii, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de C.N.V.M. împotriva Sentinţei nr. 7438 din 7 decembrie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Modifică sentinţa atacată în sensul că respinge acţiunea formulată de B.G., ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 23 octombrie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 7173/2013. Contencios. Contestaţie act... | ICCJ. Decizia nr. 6868/2013. Contencios. Contestaţie act... → |
|---|
