ICCJ. Decizia nr. 7133/2013. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 7133/2013
Dosar nr. 5708/2/2011
Şedinţa publică de la 7 noiembrie 2013
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa nr. nr. 1975 din 20 martie 2012, Curtea de Apel Bucureşti a admis acţiunea formulată de reclamantul S.P.G., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Apărării Naţionale, Comisia de Jurisdicţie a Imputaţiilor din cadrul Ministerului Apărării şi Unitatea Militară UM X şi a anulat Decizia administrativ-jurisdicţională nr. 19/CJ 150/2011 din data de 7 aprilie 2011, emisă de Comisia de Jurisdicţie a Imputaţiilor, în ceea ce îl priveşte pe reclamant.
Totodată, Curtea a menţinut, în ceea ce îl priveşte pe reclamant, efectele Deciziei administrativ-jurisdicţionale nr. 114/CJ 588/2010 din data de 14 decembrie 2010 emisă de Comisia de Jurisdicţie a Imputaţiilor, prin care s-a admis plângerea formulată împotriva Hotărârii nr. A3-8166 din 1 octombrie 2010 de soluţionare, a contestaţiilor şi a fost anulată Decizia de Imputare nr. 1 din 30 iulie 2010.
De asemenea, Curtea de apel a dispus suspendarea executării Deciziei administrativ-jurisdicţionale nr. 19/CJ 150/2011 din data de 7 aprilie 2011 şi a Deciziei de imputare nr. 1 din 30 iulie 2010 până la soluţionarea irevocabilă a prezentei cauze şi a obligat pârâţii, în solidar, la plata către reclamant a cheltuielilor de judecată în sumă de 1.000 RON.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut în esenţă, că prin Decizia de imputare nr. 1 din 30 iulie 2010 emisă de UM X s-a angajat răspunderea materială a reclamantului, alături de alte persoane, pentru paguba în valoare totală de 16.526 RON produsă în perioada 1 aprilie 2007 - 31 martie 2010, reprezentând plata nelegală a primelor de specializare şi clasificare acordate la nivelul UM X, iar prin Decizia administrativ-jurisdicţională nr. 114/CJ 588/2010 din data de 14 decembrie 2010 s-a anulat Decizia de imputare nr. 1 din 30 iulie 2010 fiind admisă plângerea formulată de reclamant.
S-a mai arătat că împotriva acestei decizii a formulat cerere de revizuire Statul Major al Forţelor Aeriene, UM X, solicitând modificarea deciziei în sensul respingerii plângerilor formulate de persoanele cărora li s-a angajat răspunderea materială prin Decizia de imputare nr. 1 din 30 iulie 2010 şi menţinerea răspunderii materiale în sarcina acestora pentru suma de 16.526 RON reprezentând plata necuvenită a primelor specifice personalului aeronautic, respectiv pronunţarea unei hotărâri care să menţină răspunderea materială în sarcina persoanelor ce au beneficiat nejustificat de prime de clasificare şi prime de specializare şi în sarcina celor vinovate de acordarea eronată a acestor prime şi revizuirea deciziei atacate cu privire la cuantumul pagubei, de 16.526 RON, şi nu 1.846 RON cum s-a menţionat.
Prin decizia administrativ-jurisdicţională nr. 19/CJ150/2011 din data de 7 aprilie 2011 emisă de Comisia de Jurisdicţie a Imputaţiilor s-a admis cererea de revizuire pe cele două capete de cerere privind cuantumul real al pagubei şi menţinerea răspunderii materiale aşa cum a fost stabilită iniţial.
Judecătorul a constatat că nu se justifică modificarea deciziei, întrucât în cauză, prin cererea de revizuire formulată de Statul Major al Forţelor Aeriene nu s-au invocat fapte ori împrejurări noi, aceleaşi argumente fiind invocate în apărare şi cu ocazia soluţionării plângerii de către Comisia de Jurisdicţie a Imputaţiilor, iar în ce priveşte cuantumul real al pagubei, menţionarea sumei de 1.846 RON în decizia atacată în loc de 16.526 RON este rezultatul unei simple erori materiale.
În concluzie s-a constatat că nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 35 alin. (1) din O.G. nr. 121/1998, iar cererea de revizuire ar fi trebuit respinsă ca inadmisibilă, astfel că decizia administrativ-jurisdicţională prin care a fost admisă revizuirea este nelegală.
De ademenea, instanţa a apreciat că cererea de suspendare a executării actelor atacate este fondată, reţinând că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 15 raportat la art. 14 din Legea nr. 554/2004, atât în ceea ce priveşte cazul bine justificat, cât şi paguba iminentă constând în prejudiciul material la care este supus reclamantul prin punerea în executare a deciziei de imputare, a cărui recuperare ar fi anevoioasă.
Împotriva sentinţei pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, pârâtul Ministerul Apărării Naţionale a declarat recurs, invocând în drept dispoziţiile art. 304 pct. 9 şi 3041 C. proc. civ.
În esenţă, recurentul a apreciat ca greşită soluţia primei instanţe care a reţinut că nu au fost îndeplinite cerinţele de admisibilitate prevăzute de art. 35 din O.G. nr. 121/1998, în realitate prin cererea de revizuire aducându-se la cunoştinţă Comisiei de Jurisdicţie a Imputaţiilor acte şi împrejurări noi ce nu au putut fi cunoscute de Comisie la data pronunţării deciziei a cărei revizuire se cerea, cum erau noile state de încadrare şi funcţiuni care nu fac parte din nomenclatorul funcţiilor personalului Ministerul Apărării Naţionale, precum şi hotărârea de guvern privind transformarea UM X Bucureşti în Muzeul Naţional al Aviaţiei Române. În pofida acestor elemente ce întregesc tabloul situaţiei de fapt, instanţa s-a rezumat doar la a arăta că prin cererea de revizuire s-ar fi urmărit reanalizarea dosarului şi pronunţarea unei soluţii care să confirme decizia de imputare emisă pe numele reclamantului.
S-a reiterat că autoritatea recurentă a suferit o pagubă certă, reprezentată de atribuirea nelegală de către reclamant a unor sume reprezentând primă de specializare şi clasificare personalului din subordine fără ca acesta să îndeplinească cerinţele legale pentru a primi aceste sume de bani, conform art. 26 şi 28 din Normele metodologice privind acordarea primelor personalului aeronautic din Aviaţia Militară - aprobată prin Ordinul M.Ap.N. nr. MS 105/1999.
Reclamantul, în calitate de comandant al unităţii, era în măsură să facă diferenţierea între „personalul nenavigant” şi „personalul muzeal” din unitatea pe care o comandă.
UM nr. X Bucureşti este ordonator terţiar de credite şi reclamantul avea obligaţia de a aplica prevederile Legii nr. 138/1999 şi ale Ordinului M.Ap.N. nr. MS 105/1999 Cap. III „Prime personal aeronautic nenavigant”.
Responsabilitatea reclamantului este evidentă faţă de calitatea de ordonator de credite şi faţă de nerespectarea art. 22 din Legea finanţelor publice nr. 500/2002 modificată şi completată, ale art. 3, 4 şi 5 din O.G. nr. 119/1999 republicată, a pct. 1, 2 şi 3 din O.M.F.P. nr. 1792/2002, ordonatorul de credite fiind celui căruia îi revine obligaţia de a angaja şi de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate, pentru cheltuielile strict legate de activitatea instituţiilor respective şi cu respectarea dispoziţiilor legale.
Prin întâmpinare, intimatul S.P.G. a precizat că instanţa fondului a reţinut corect situaţia de fapt şi de drept şi că elementele la care face trimitere recurentul nu au figurat în conţinutul cererii de revizuire, concluzionând că se impune menţinerea sentinţei recurate.
Examinând cauza prin prisma obiectului ei, a normelor legale incidente, a probatoriului administrat, Înalta Curte reţine că recursul este nefondat şi îl va respinge ca atare.
Făcând o corectă apreciere a probelor administrate şi aplicând corect dispoziţiile legale, mai exact art. 35 din O.U.G. nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor, judecătorul fondului a admis acţiunea în anulare formulată de reclamantul S.P.G., comandant al UM X, anulând Decizia administrativ-jurisdicţională nr. 19/CJ150 din 7 aprilie 2011, menţinând astfel efectele Deciziei administrativ-jurisdicţionale nr. 114/CJ588 din 14 decembrie 2010 prin care Comisia de Jurisdicţie a Imputaţiilor din cadrul Ministerului Apărării Naţionale a anulat Decizia de imputare nr. 1 din 30 iulie 2010 emisă de UM X prin care a fost stabilită şi reţinută răspunderea materială a mai multor persoane/contestatori pentru paguba în valoare totală de 16.526 RON (din care pentru suma de 3.807 RON era antrenată răspunderea reclamantului) produsă în perioada 1 aprilie 2007 - 31 martie 2010, reprezentând plata nelegală a primelor de specializare şi clasificare acordate la nivelul UM X (Muzeul Aviaţiei). În esenţă, prin Decizia nr. 114/CJ588/2010 s-a constatat de către membrii comisiei că structura financiar-contabilă a UM X a pus în aplicare precizările/dispoziţiile serviciului personal al UM X, aceasta având atribuţia de a constata calificarea/specializarea/treapta/gradaţia obţinute de angajaţi şi de a comunica aceste informaţii pentru acordarea drepturilor financiare corelative.
Totodată, instanţa a dispus în temeiul art. 15 raportat la art. 14 din Legea nr. 554/2004 suspendarea executării Deciziei administrativ jurisdicţionale nr. 19/CJ150 din 7 aprilie 2011 şi a Deciziei de imputare nr. 1 din 30 iunie 2010 până la soluţionarea irevocabilă a cauzei.
Argumentul central al instanţei în pronunţarea soluţiei de anulare a Deciziei administrativ-jurisdicţionale nr. 19/CJ150/2011, de revizuire a Deciziei administrativ jurisdicţionale nr. 114/CJ 588/2010 prin care s-au anulat Hotărârea A3-8166 din 1 octombrie 2010 de soluţionare a contestaţiilor şi Decizia de imputare nr. 1 din 30 iulie 2010 emise de Şeful Statului Major al Forţelor Aeriene, l-a constituit greşita interpretare şi aplicare de către Comisia de Jurisdicţie a Imputaţiilor din cadrul Ministerului Apărării Naţionale a prevederilor art. 35 alin. (1) din O.G. nr. 121/1998 din cuprinsul cărora rezultă fără echivoc că revizuirea este o cale de desfiinţare a unei hotărâri definitive, admisibilă doar în cazul în care se invocă fapte şi împrejurări noi, descoperite ulterior soluţionării cauzei şi care nu au putut fi prezentate până la data soluţionării cauzei.
Întrucât actele din dosar au evidenţiat că prin Decizia nr. 19/CJ150/2011 date în revizuire s-au reanalizat situaţia de fapt şi de drept avute în vedere deja la emiterea Deciziei administrativ-jurisdicţionale nr. 114/CJ 588/2010, s-a reţinut că actul contestat este nelegal.
Referitor la cuantumul sumei care face obiectul pct. a) din cererea de revizuire formulată de şeful UM X, instanţa a observat în mod corect că este vorba de o simplă eroare materială prin menţionarea sumei de 1.843 RON în decizia atacată, din considerentele acesteia din urmă rezultând clar că este vorba de suma de 16.526 RON.
Nu se poate imputa primei instanţe că a ignorat elemente importante care întregesc situaţia de fapt şi de drept, aşa cum susţine autoritatea recurentă făcând trimitere la noile state de încadrare şi funcţii care nu fac parte din nomenclatorul personalului Ministerului Apărării Naţionale şi la existenţa unei hotărâri de guvern privind transformarea UM X Bucureşti în Muzeul Naţional al Aviaţiei Române, avându-se în vedere că nu s-au depus dovezi în acest sens şi nu în ultimul rând pentru că nu se regăsesc în cuprinsul cererii de revizuire ce a fost soluţionată prin Decizia administrativ jurisdicţională nelegal emisă şi anulată de prima instanţă.
Înalta Curte reţine, aşadar, că în mod just Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a aplicat dispoziţiile art. 18 alin. (1) cu referire la art. 8 alin. (1) şi art. 1 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ, anulând actul administrativ-jurisdicţional contestat, precum şi dispoziţiile art. 14 şi 15 din acelaşi act normativ atunci când a dispus suspendarea executării aceleiaşi decizii şi a Deciziei de imputare nr. 1 din 30 iulie 2010.
Văzând şi dispoziţiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ. şi art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 modificată şi completată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Ministerul Apărării Naţionale împotriva Sentinţei civile nr. 1975 din 20 martie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal ca nefondat
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 7 noiembrie 2013.
← ICCJ. Decizia nr. 7167/2013. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 7129/2013. Contencios. Anulare act... → |
---|