ICCJ. Decizia nr. 7170/2013. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 7170/2013
Dosar nr. 2732/2/2011
Şedinţa publică de la 8 noiembrie 2013
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Obiectul cauzei
Prin cererea înregistrată la data de 24 martie 2011, reclamanta Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi B. Piatra Neamţ în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură a solicitat instanţei să constate nulitatea modificării deciziei nr. 117/2011, anularea rezultatelor din sesiunea 14 - 18 februarie 2011 de evaluare a criteriilor pentru obţinerea autorizaţiei de pescuit recreativ/sportiv, nulitatea procesului-verbal şi a deciziei emise în baza procesului-verbal de soluţionare a contestaţiei.
De asemenea s-a solicitat suspendarea efectelor deciziei privind rezultatele sesiunii 14 - 18 februarie 2011 până la soluţionarea irevocabilă a prezentei cauze.
2. Hotărârea instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 3541 din data de 25 mai 2012, a Curţii de Apel Bucureşti, a fost respinsă ca neîntemeiată, acţiunea formulată de reclamanta Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi B. Piatra Neamţ în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură.
În motivarea sentinţei, instanţa a reţinut în esenţă, că în baza Ordinului Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 15/2011 privind condiţiile de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, precum şi a regulamentului de participare, a fost publicat pe site-ul oficial al pârâtei anunţul privind evaluarea cererilor pentru obţinerea autorizaţiilor de pescuit recreativ sportive pentru zonele de pescuit din habitatele piscicole natural. Au fost publicate şi deciziile nr. 117 din 28 ianuarie 2011, 116/2011 şi 118/2011.
Reclamanta a participat la sesiunea de evaluare a criteriilor din data de 14 -18 februarie 2011, pentru obţinerea autorizaţiei de pescuit recreativ/sportiv organizată de pârâtă şi a solicitat atribuirea dreptului de pescuit pentru zona Lacului Bicaz, zona fiind indicată în lista publicată pe site-ul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură din data de 22 ianuarie 2011, modificată, însă la 28 ianuarie 2011.
Punctajul obţinut a fost nejustificat de mic, motiv pentru care a formulat contestaţie, respinsă, prin procesul-verbal de soluţionare a contestaţiilor, publicat în 02 martie 2011.
Instanţa de fond a reţinut că prin decizia nr. 117 din 28 ianuarie 2011 prin care a fost aprobată lista zonală de pescuit recreativ sportiv a fost modificată prin excluderea Lacului Bicaz, dar această modificare a fost impusă de faptul că Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură a delegat, pe bază de proces-verbal, administrarea resurselor acvatice vii din habitatele din apele de munte, către Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, iar în baza protocolului aprobat prin Ordinele comune Ministerul Mediului şi Pădurilor/Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 3588 din 04 mai 2010 şi nr. 1843 din 30 aprilie 2010, Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva poate exploata resursele acvatice vii din apele de munte.
Modificarea listei zonelor de pescuit recreativ/sportiv în vederea emiterii şi eliberării autorizaţiilor de pescuit, prin excluderea lacului Bicaz a fost apreciată ca fiind legală, având în vedere protocolul arătat, dar şi pentru faptul că modificarea a fost făcută de preşedintele pârâtei, cel care a emis şi decizia nr. 117 din 18 ianuarie 2011, motiv pentru care capătul de cerere vizând nulitatea modificării deciziei a fost respins ca neîntemeiat.
Ca urmare a excluderii Lacului Bicaz din lista zonelor de pescuit, capetele accesorii privind anularea rezultatelor din sesiunea 14 - 18 februarie 2011, de evaluare a criteriilor pentru obţinerea autorizaţiilor de pescuit recreativ/sportiv, nulitatea procesului-verbal şi a deciziei emisă în baza procesului-verbal de soluţionare a contestaţiilor, au fost respinse ca neîntemeiate.
3. Recursul exercitat în cauză
Împotriva sentinţei civile nr. 3541 din 15 mai 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, a formulat recurs reclamanta Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi B. Piatra Neamţ, solicitând admiterea recursului, modificarea în tot a sentinţei atacate, în sensul admiterii acţiunii introductive.
În dezvoltarea motivelor de recurs, întemeiate pe dispoziţiile art. 304 pct. 7 C. proc. civ., recurenta arată că instanţa de fond a omis să se pronunţe asupra tuturor capetelor de cerere cu privire la care a fost învestită.
Astfel, nu a pus în discuţia părţilor şi nu s-a pronunţat pe cererea de suspendare a efectelor deciziei privind rezultatele sesiunii din 14 - 18 februarie 2011; nu s-a pronunţat şi nu a analizat motivele de nulitate a procesului-verbal de soluţionare a contestaţiei şi a deciziei emise în baza procesului-verbal.
Instanţa de fond nu a motivat hotărârea pronunţată iar în considerentele hotărârii sunt inserate integral susţinerile pârâţilor, fără a fi analizate probele administrate în cauză.
În dezvoltarea motivelor de recurs întemeiate pe dispoziţiile art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ., recurenta prezintă pe larg situaţia de fapt, reluând argumentele expuse în acţiunea introductivă, arătând în esenţă, că instanţa de fond a apreciat greşit că preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură are un drept exclusiv şi absolut de a modifica acte adoptate anterior şi supuse controlului ministrului de resort, fără îndeplinirea unei condiţii de formă sau legalitate.
Instanţa de fond era obligată să aibă în vedere dispoziţiile legale din care rezultă că hotărârea de modificare a deciziei nr. 117/2011 trebuia să îmbrace forma unei decizii noi, ulterioare.
Prin acţiunea formulată nu a fost contestat dreptul preşedintelui Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură de a emite decizii sau de a dispune modificarea acestora ci posibilitatea de a face modificări verbale care produc efecte juridice.
Procesul-verbal de soluţionare a contestaţiei şi decizia emisă în baza procesului-verbal, nu cuprinde motivarea în fapt şi în drept, iar intimata a analizat superficial contestaţia formulată.
Instanţa de fond nu a motivat suspendarea contestaţiei, vizând punctajul obţinut, pronunţarea fiind implicită, deşi în acţiune s-a arătat că la licitaţie au fost acceptaţi asociaţii care nu au respectat cerinţa legii privitoare la bilanţ, iar Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Piatra Neamţ ar fi trebuit eliminată de la preselecţie.
Motivarea instanţei, cu privire la existenţa protocolului încheiat de intimata-pârâtă şi Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva este în totală contradicţie atât cu conţinutul procesului-verbal, cât şi cu legea în condiţiile în care nu există nici o dovadă că Lacul Bicaz a fost atribuit în administrare către Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva.
Pe de altă parte, Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva nu are calitate de administrator al resurselor acvatice vii, aşa cum se arată în O.U.G. nr. 23/2008 care stabileşte această calitate, în mod exclusiv, în favoarea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură , iar în anul 2009 au fost încheiate de către Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva contracte cu diferite asociaţii, calitatea Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva fiind consemnată ca gestionar.
Intimata Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură deşi legal citată, nu a formulat întâmpinare.
4. Hotărârea instanţei de recurs
Analizând sentinţa recurată în raport de criticile formulate, actele şi lucrările dosarului, dar şi de prevederile legale incidente, Înalta Curte constată că în cauză nu subzistă motivele de nelegalitate de natură a aduce la modificarea sau casarea hotărârii pronunţată de prima instanţă.
Critica vizând nepronunţarea instanţei de fond pe toate capetele de cerere formulate de reclamant, se încadrează în motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 6 C. proc. civ., dar acest motiv de recurs nu poate fi reţinut în condiţiile în care instanţa de fond a respectat principiul disponibilităţii, în virtutea căruia reclamantul este acela care stabileşte limitele judecăţii, prin obiectul cererii de chemare în judecată.
În acest sens, prin art. 129 alin. (6) C. proc. civ. se stipulează, că, în toate cazurile, judecătorul hotărăşte numai asupra obiectului cererii deduse judecăţii.
Este adevărat că prin acţiunea introductivă, reclamanta a solicitat suspendarea efectelor deciziei privind rezultatele sesiunii din 14 - 18 februarie 2011 şi a tuturor actelor contestate, cerere nemotivată în fapt şi drept şi netimbrată, dar prin răspunsul la întâmpinare şi precizările depuse la data de 09 decembrie 2011 s-a arătat că se solicită „constatarea nulităţii modificării deciziei nr. 117/2011, anularea rezultatelor din sesiunea 14 - 18 februarie 2011 de evaluare a criteriilor pentru obţinerea autorizaţiilor de pescuit recreativ/sportiv organizată, nulitatea procesului-verbal şi a deciziei emise în baza procesului-verbal de soluţionare a contestaţiilor, decizie necomunicată până la data introducerii acţiunii” fără a mai face vorbire de cererea de suspendare, instanţa pronunţându-se în limitele învestirii, cu respectarea dispoziţiilor art. 129 alin. (6) C. proc. civ.
De altfel, modificarea hotărârii nu poate fi cerută pentru situaţia în care instanţa de fond a omis să se pronunţe asupra unui capăt de cerere (minus petita) caz în care reclamantul va putea solicita completarea hotărârii, în temeiul şi condiţiile art. 2812 C. proc. civ., dar în cauza de faţă instanţa de fond s-a pronunţat în raport de precizările făcute de reclamantă prin apărător.
Procesul civil este un proces al intereselor private, iar instanţa trebuie să asigure un echilibru între cele două principii fundamentale ale procesului civil: disponibilitatea şi contradictorialitatea.
Nu se poate reţine că instanţa nu a respectat principiul contradictorialităţii şi nu a pus în discuţia părţilor cererea de suspendare în condiţiile în care a respectat principiul disponibilităţii, ţinând cont de dispoziţiilor art. 129 alin. (6) C. proc. civ., părţile la rândul lor, fiind obligate să respecte dispoziţiile art. 129 alin. (1) C. proc. civ., şi să se implice în exercitarea propriilor obligaţii.
Astfel, nu se poate reţine că instanţa nu s-a pronunţat pe cererea de suspendare, cerere nemotivată în fapt şi drept, în condiţiile în care în care prin cererea precizatoare nu s-a solicitat suspendarea. Faptul că cererea de suspendare nu a mai fost susţinută de reclamantă, rezultă şi din cererea formulată de reclamantă prin care solicită eliberarea unui certificat de grefă care să ateste că pe rolul instanţei este în curs de soluţionare cauza având ca obiect „nulitatea deciziei nr. 117/2011, anularea rezultatelor din sesiunea 14 - 18 februarie 2011 de evaluare a criteriilor pentru obţinerea autorizaţiilor de pescuit şi nulitatea procesului-verbal şi a deciziei emise în baza procesului-verbal de soluţionare a contestaţiilor”.
Instanţa de fond s-a pronunţat şi pe cererea vizând nulitatea procesului-verbal de soluţionare a contestaţiilor fapt ce rezultă din considerentele hotărârii atacate.
Ca urmare, motivul de recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 6 C. proc. civ. nu poate fi reţinut.
Dispoziţiile art. 304 pct. 7 C. proc. civ., invocate de recurent, vizează nemotivarea hotărârilor judecătoreşti atunci când nu se arată motivele pe care aceasta se sprijină, dar şi atunci când hotărârea cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii, dar sentinţa recurată cuprinde motivele de fapt şi drept pe care se sprijină, conform art. 261 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.
Astfel, instanţa de fond a stabilit împrejurările de fapt şi drept esenţiale în cauză, a evocat normele substanţiale şi aplicarea lor în speţă, soluţia exprimată prin dispozitiv fiind susţinută de considerente, a analizat probatoriul administrat, iar susţinerea recurentei în sensul că instanţa „a copiat susţinerile părţilor” nu poate fi reţinută în condiţiile în care au fost arătate pe larg, considerentele avute în vedere pentru respingerea acţiunii, motivul de recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 7 C. proc. civ. nefiind incident.
Dispoziţiile art. 304 pct. 8 C. proc. civ. au fost impropriu invocate de recurentă, fără a arăta în ce constă nelegalitatea hotărârii din perspectiva motivului de recurs invocat, iar prin act juridic dedus judecăţii nu se poate înţelege probatoriul administrat în cauză aşa cum susţine recurenta.
Interpretarea dată probelor sau faptul că „intimata a analizat superficial contestaţia” constituie o chestiune de fapt, care nu justifică invocarea motivului de recurs bazat pe denaturarea actului juridic.
Nu subzistă nici motivul de recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., în condiţiile în care instanţa de fond a aplicat şi interpretat corect dispoziţiile legale incidente.
Astfel, recurenta-reclamantă a învestit instanţa de contencios administrativ cu o acţiune având ca obiect constatarea nulităţii modificării deciziei nr. 117/2011, anularea rezultatelor din sesiunea 14 - 18 februarie 2011 de evaluare a criteriilor pentru obţinerea autorizaţiei de pescuit recreativ/sportiv, nulitatea procesului-verbal şi a deciziei emise în baza procesului-verbal de soluţionare a contestaţiilor.
Fără a relua situaţia de fapt expusă de instanţa de fond, se reţine că recurenta-reclamantă a solicitat prin cererea înregistrată sub nr. 283/2011 atribuirea dreptului de pescuit sportiv pentru zona Lacului Bicaz, conform listei aprobate prin decizia nr. 117 din 28 ianuarie 2011 prin care s-a aprobat lista zonelor de pescuit recreativ/sportiv pe judeţe, în vederea emiterii şi eliberării autorizaţiei de pescuit către asociaţiile de pescuit sportiv.
În urma anunţului din data de 01 februarie 2011, privind evaluarea cererilor pentru obţinerea autorizaţiilor de pescuit, reclamanta a participat la sesiunea 14 - 18 februarie 2011, obţinând un punctaj nejustificat de mic în opinia sa.
Având în vedere atât punctajul obţinut cât şi faptul că lista publicată pe site-ul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură din data de 22 ianuarie 2011, a fost modificată prin excluderea Lacului Bicaz recurenta - reclamantă a formulat contestaţie.
Prin procesul-verbal de soluţionare a contestaţiei din 02 martie 2011, a fost respinsă contestaţia formulată, având în vedere că Lacul Bicaz nu putea fi atribuit deoarece Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură a delegat, pe bază de protocol, administrarea resurselor acvatice vii către Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, protocol aprobat prin Ordinele comune Ministerul Mediului şi Pădurilor/Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 3588 din 04 mai 2010 şi 1843 din 30 aprilie 2010.
Modificarea listei Zonelor de pescuit prin excluderea Lacului Bicaz nu duce la nulitatea deciziei nr. 117/2011, având în vedere că atât modificarea, cât şi emiterea au fost făcute de acelaşi emitent, respectiv Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, cât şi de faptul că excluderea din listă a Lacului Bicaz, a fost determinată de existenţa Protocolului de Delegare a administrării resurselor acvatice vii de habitatele piscicole naturale din apele de munte şi organizarea activităţii de practicare a pescuitului sportiv, încheiat de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură şi Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva.
La art. 3.4 din Protocol se arată că Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva , poate amenaja zone de pescuit recreativ/sportiv pe apele de munte curgătoare şi stătătoare de pe teritoriul României, în calitate de administrator, context în care Romsilva poate încheia contracte cu asociaţiile de pescuit sportiv.
Nu se poate reţine abuzul de drept, invocat de reclamantă, în modificarea unui act intrat în circuitul civil deoarece modificarea este justificată, aşa cum s-a arătat de existenţa Protocolului de Delegări, Romsilva având calitatea de administrator.
Respingerea contestaţiei nu a fost determinată de punctajul obţinut la evaluare, ci de faptul că Lacul Bicaz nu era inclus în Zonele de pescuit recreativ/sportiv şi nu putea fi atribuit.
Acest aspect a fost avut în vedere şi de instanţa de fond, motiv pentru care, în mod corect a fost respinsă ca neîntemeiată cererea vizând nulitatea modificării deciziei nr. 117 din 28 ianuarie 2011, ţinând cont că în baza H.G. nr. 229/2009, anexa nr. 1, pct. 30 şi 31. Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva are dreptul de a gestiona fondul piscicol din apele de munte, încredinţat spre exploatare de către Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură.
Este evident că pentru aceleaşi considerente, respectiv excluderea Lacului Bicaz din lista Zonelor de pescuit recreativ, au fost respinse capetele de cerere vizând anularea rezultatelor din sesiunea 14 - 18 februarie 2011; nulitatea procesului-verbal de soluţionare a contestaţiilor şi a deciziei emise în baza procesului-verbal menţionat.
Recurenta a susţinut că procesul-verbal de soluţionare a contestaţiei nu este motivat, dar din cuprinsul procesului-verbal menţionat la pct. 3 rezultă care au fost motivele avute în vedere pentru respingerea contestaţiei, respectiv Protocolul de administrare încheiat cu Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva şi faptul că Lacul Bicaz intra în competenţa administratorului Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, aspecte avute în vedere şi de instanţa de fond.
Faţă de considerentele expuse, se constată că instanţa a interpretat şi a aplicat corect dispoziţiile legale incidente, iar motivele care au format convingerea instanţei sunt expuse în mod logic şi detaliat, motive pentru care Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. şi art. 20 din Legea nr. 554/2004, va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor B. Piatra Neamţ împotriva sentinţei nr. 3541 din 25 mai 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 8 noiembrie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 7168/2013. Contencios. Contestaţie act... | ICCJ. Decizia nr. 7179/2013. Contencios. Alte cereri. Recurs → |
|---|
