ICCJ. Decizia nr. 7146/2013. Contencios. Constatarea calităţii de lucrător/colaborator al securităţii (OUG nr.24/2008). Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 7146/2013
Dosar nr. 10950/2/2011
Şedinţa publică de la 07 noiembrie 2013
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 2746 din 25 aprilie 2012, Curtea de Apel Bucureşti a admis acţiunea formulată de reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi a constatat calitatea de colaborator al Securităţii în ceea ce-l priveşte pe pârâtul C.F.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, că pârâtul este consilier local în cadrul Consiliului Local U., judeţul Gorj, şi s-a demarat procedura de efectuare a verificărilor sub aspectul calităţii de lucrător sau colaborator al Securităţii, motiv pentru care în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (5) prin raportare la art. 3 lit. g) din O.U.G. nr. 24/2008, reclamantul a verificat dacă se poate reţine că pârâtul a fost lucrător sau colaborator al Securităţii.
S-a arătat în considerentele sentinţei atacate că urmare a acestor verificări, reclamantul a întocmit nota de constatare din 12 aprilie 2011, în temeiul căreia a sesizat instanţa cu prezenta acţiune, iar din actele depuse la dosar rezultă că a fost identificat, cu privire la pârât, Dosarul nr. R 250487, titular C.F., din care reiese că pârâtul în anul 1988 a fost contactat şi recrutat de către organele de Securitate, pentru supravegherea informativă a locuitorilor comunei U., precum şi angajamentul semnat de pârât prin care acesta s-a angajat în mod voluntar să colaboreze în secret şi organizat cu organele de securitate.
Prima instanţă a constatat că din nota informativă rezultă că pârâtul a furnizat informaţii cu privire la B.C., afirmând printre altele că acesta face comentarii necorespunzătoare la adresa regimului socialist, iar din consemnările organelor de securitate reiese că persoana în cauză a fost lucrat pentru atitudinea necorespunzătoare şi s-a făcut propunerea de atenţionare a acestuia.
Referitor la informaţiile furnizate de pârât, Curtea de Apel a apreciat că prin furnizarea acestor informaţii, pârâtul a încălcat dreptul la viaţa privată prin aspectele semnalate, precum şi dreptul la libertatea de exprimare prevăzut de art. 28 din Constituţia României din 1965 şi art. 19 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice în ceea ce-l priveşte pe numitul B.C.
Prin urmare, instanţa de fond a constatat că nu se pot reţine susţinerile pârâtului în sensul că nu a furnizat informaţii prin care să denunţe activităţi ori atitudini potrivnice regimului comunist, întrucât atitudinea unei persoane care nu era de acord cu politica regimului socialist este tocmai o astfel de atitudine potrivnică regimului totalitar.
Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs pârâtul C.F., susţinând că hotărârea atacată este nelegală şi netemeinică, probele dosarului fiind greşit interpretate.
În dezvoltarea acestui motiv de recurs recurentul arată că prin notele informative pe care le-a dat securităţii nu a denunţat activităţile sau atitudinile potrivnice regimului comunist, ci a semnalat abuzurile în serviciu ale unui secretar de organizaţie locală P.C.R. şi ale preşedintei C.A.P., relatând că aceştia raportau producţii false în agricultură.
Recurentul nu şi-a încadrat în drept, din punct de vedere procedural, motivele de recurs.
Analizând actele şi lucrările dosarului de fond, precum şi criticile formulate de recurent, ce se încadrează în prevederile art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat, urmând a fi respins pentru următoarele considerente:
Astfel, notele informative reţinute în sarcina pârâtului cuprind informaţii despre comentarii necorespunzătoare la adresa regimului comunist făcute de B.C., care a şi fost lucrat pentru atitudine necorespunzătoare şi s-a făcut propunere de atenţionare a elementului.
O astfel de notă întruneşte condiţiile art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, în sensul că se referă la „activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”.
În mod corect, instanţa de fond a reţinut că, în epoca respectivă, comentariile negative făcute la adresa regimului comunist, atrăgeau opresiunea şi persecuţiile organelor de ordine, fiind îngrădit dreptul la liberă exprimare prevăzută la art. 28 din Constituţia României din 1965 şi art. 19 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice.
Pentru considerentele menţionate cu referire la art. 312 alin. (1) C. proc. civ. recursul urmează a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de C.F. împotriva sentinţei civile nr. 2746 din 25 aprilie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 07 noiembrie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 7134/2013. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 7168/2013. Contencios. Contestaţie act... → |
|---|
