ICCJ. Decizia nr. 7612/2013. Contencios. Ordonanţă preşedinţială. Recurs
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 7612/2013
Dosar nr. 311/42/2012
Şedinţa de la 5 decembrie 2013
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Ploieşti, reclamanta SC F.P. SRL Ploieşti a solicitat ca în contradictoriu cu Ministerul Muncii Familiei și Protecţiei Sociale şi Direcţia Generală Protecţia Persoanelor cu handicap Bucureşti, în temeiul art. 581 - 582 C. proc. civ., prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună anularea Ordinului nr. 486 din 28 martie 2012 şi suspendarea executării acestuia până la pronunţarea instanţei de fond.
2. Hotărârea instanţei de fond
Prin sentinţa nr. 169 din 10 mai 2012, Curtea de Apel Ploiești a admis excepţia inadmisibilităţii acţiunii invocată de pârâtul Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale Bucureşti și a respins acţiunea formulată de reclamanta SC F.P. SRL Ploieşti, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Muncii Familiei și Protecţiei Sociale şi Direcţia Generală Protecţia Persoanelor cu Handicap Bucureşti.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a de fond a reţinut în esenţă că Ordinul nr. 486 din 28 martie 2012 constituie un act administrative, care pentru anularea lui trebuie urmată calea prevăzută de dispoziţiile art. 1 din Legea nr. 554/2004 care arată că orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată, iar suspendarea executării actului administrativ, cerere care se poate formula odată cu acţiunea principală sau printr-o acţiune separată până la soluţionarea acţiunii în fond îşi găseşte reglementarea prin dispozițiile art. 14 şi 15 din acelaşi act normativ - Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ.
S-a mai arătat în considerentele sentinței atacate că în prezența dispoziţiilor cu caracter special cuprinse în art. 1, 14 şi 15 din Legea contenciosului administrativ care reglementează atât măsura provizorie de suspendare a actelor administrative, cât şi anularea lor, este inadmisibilă în materia contenciosului administrativ cererea de ordonanţa preşedinţială prevăzută de art. 581 C. proc. civ., pe care reclamantul şi-a întemeiat acţiunea.
2. Recursul exercitat în cauză
Împotriva hotărârii pronunţată de Curtea de Apel Ploiești, a declarat recurs SC F.P. SRL Ploieşti, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului
Examinând sentinţa atacată prin prisma criticilor formulate de recurentă, cât şi sub toate aspectele, în baza art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul a rămas fără obiect, pentru argumentele expuse în continuare.
Aşa cum s-a arătat şi în expunerea rezumativă prezentată la pct. 1 al acestor considerente, actul administrativ vizat de cererea de suspendare formulată în temeiul art. 581 - 582 C. proc. civ., este Ordinului nr. 486 din 28 martie 2012.
Din actele dosarului, rezultă faptul că, prin sentința nr. 219 din 14 iunie 2012 a Curții de Apel Ploiești, rămasă irevocabilă prin decizia nr. 6860/2013 a Înaltei Curți, s-a dispus anularea Ordinului nr. 486 din 28 martie 2012 emis de Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale și suspendarea executării ordinului contestat până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei, precum și respingerea capătului de cerere privind acordarea de despăgubiri ca neîntemeiat.
Înalta Curte, având în vedere că cererile reclamantului de suspendare şi anulare a Ordinului nr. 486 din 28 martie 2012 au fost soluționate, în cadrul procedurii instituite de Legea nr. 554/2004, constată că prezentul recurs a rămas fără obiect.
2. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs
În consecinţă, pentru considerentele arătate şi în conformitate cu dispoziţiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ. Înalta Curte va respinge recursul, ca rămas fără obiect.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de SC F.P. SRL Ploieşti împotriva sentinţei nr. 169 din 10 mai 2012 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal ca rămas fără obiect.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 5 decembrie 2013.
← ICCJ. Decizia nr. 7608/2013. Contencios. Anulare acte... | ICCJ. Decizia nr. 7738/2013. Contencios → |
---|