ICCJ. Decizia nr. 326/2014. Contencios. Refuz soluţionare cerere. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 326/2014
Dosar nr. 1802/2/2012
Şedinţa publică de la 24 ianuarie 2014
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Obiectul acţiunii
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta B.A. SPCJ SRL (fostă SC B.M.A. SRL) a solicitat obligarea pârâtului Organismul Intermediar Regional pentru Programul Operaţional Sectorial "Dezvoltarea Resurselor Umane" - Regiunea Sud Muntenia să valideze cheltuielile eligibile din Cererea de rambursare nr. 1 pentru proiectul POSDRU/101/S.1/G/77012, având nr. x din 13 mai 2011, înregistrată la Organismul Intermediar Regional Sud Muntenia la data de 3 iunie 2011, şi să verifice, valideze şi să transmită în vederea plăţii către AMPOSDRU cererea de rambursare care conţine cheltuielile eligibile efectuate de societate în vederea implementării proiectului POSDRU/ 101 /S.1 /G/77012, cheltuieli efectuate de societate pentru perioada 1 iunie 2011 - 13 februarie 2012.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat, în esenţă, că la data de 1 noiembrie 2010 a demarat implementarea proiectului POSDRU/101/5/1/G/77012, a realizat cheltuielile necesare implementării proiectului cu respectarea Ordinului nr. 1117/2010 şi a depus la data de 3 iunie 2011, în termenul legal, cererea de rambursare nr. 1, împreună cu documentele aferente prevăzute de lege, în vederea verificării eligibilităţii cheltuielilor, validării acestora, conform procedurii interne, şi transmiterii către AMPOSDRU, în vederea plăţii.
Reclamanta a susţinut că pârâta a tergiversat semnarea actului adiţional nr. 2 la contractul de finanţare şi a solicitat efectuarea unor controale în mod repetat şi abuziv, deşi în urma controlului antifraudă efectuat de reprezentanţii OIR POSDRU Sud Muntenia, la data de 31 mai 2011, s-a constatat legalitatea implementării proiectului şi derularea activităţilor proiectului în graficul de activităţi.
A mai arătat reclamanta că, deşi a depus toate diligenţele legale pentru implementarea proiectului, nici până în prezent, cu încălcarea termenului legal prevăzut de notificarea de modificare a contractului de finanţare, respectiv 45 de zile de la ultima clarificare, Organismul Intermediar Regional pentru Programul Operaţional Sectorial «Dezvoltarea Resurselor Umane» - Regiunea Sud Muntenia nu a validat cererea de rambursare nr. 1.
De asemenea, reclamanta a arătat că în perioada 1 martie 2011 - 13 februarie 2012 a angajat, înregistrat şi realizat cheltuieli pentru implementarea proiectului POSDRU/101/S.1/G/77012, societatea fiind lipsită de posibilitatea de a beneficia de dreptul său legal, fapt ce îi aduce grave daune comerciale şi de imagine în relaţia cu partenerii de afaceri şi instituţiile statului.
Pârâtul Organismul Intermediar Regional pentru Programul Operaţional Sectorial «Dezvoltarea Resurselor Umane» - Regiunea Sud Muntenia a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia inadmisibilităţii acţiunii pentru lipsa plângerii prealabile.
Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată, arătând că la data de 13 februarie 2012 a fost reziliat Contractul de finanţare POSDRU/101/S.1/G/77012.
2. Hotărârea Curţii de Apel
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin Sentinţa civilă nr. 3371 din 21 mai 2012, a respins excepţia inadmisibilităţii acţiunii şi a respins acţiunea, ca nefondată.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a apreciat că a fost îndeplinită procedura administrativă prealabilă, având în vedere că din cuprinsul adresei din 13 februarie 2012, emisă de pârât către reclamantă, rezultă poziţia autorităţii cu privire la însuşi contractul de finanţare pentru proiectul POSDRU/101/5.1/G/77102.
Cu privire la fondul cauzei, instanţa de fond a reţinut că la data de 13 februarie 2012, contractul de finanţare POSDRU/101/5.1/G/77012 a fost reziliat pentru nerespectarea unor prevederi contractuale, reziliere care nu a fost contestată de reclamantă.
Prin adresa din 13 februarie 2012, OIR POSDRU Regiunea Sud Muntenia a dispus restituirea sumelor deja primite în cadrul Contractului de finanţare POSDRU/101/5.1/G/77102.
Prin urmare, instanţa a constatat că cererea de rambursare nr. 1 este un act accesoriu al contractului de finanţare reziliat şi a apreciat că solicitarea de obligare a OIR POSDRU Regiunea Sud Muntenia la validarea cererii de rambursare este neîntemeiată.
3. Motivele de recurs înfăţişate de reclamantă
Reclamanta a atacat cu recurs sentinţa menţionată, solicitând casarea ei şi trimiterea cauzei pentru continuarea judecăţii, fără a încadra în drept motivele de recurs.
În esenţă, recurenta-reclamantă a arătat că hotărârea atacată este rezultatul unei erori comise de instanţa de fond, că pentru justa soluţionare a cauzei era necesară administrarea de noi probe şi că pe rolul Curţii de Apel Bucureşti a fost înregistrată la data de 23 aprilie 2012 cauza nr. 3301/2/2012, având ca obiect anularea actului administrativ din 13 februarie 2012, de reziliere a contractului de finanţare POSDRU/101/5.1/G/77012, emis de pârâtul Organismul Intermediar Regional pentru Programul Operaţional Sectorial "Dezvoltarea Resurselor Umane" - Regiunea Sud Muntenia, ca fiind netemeinic şi nelegal, depunând dovezi în acest sens (copia cererii de chemare în judecată cu viza de înregistrare şi extras de pe portalul instanţelor de judecată).
4. Apărările intimatului
Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimatul-pârât Organismul Intermediar Regional pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Regiunea Sud Muntenia a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, arătând, după o prezentare rezumativă a procedurilor de verificare efectuate cu privire la proiectul finanţat, că beneficiarul a refuzat sistematic organizarea vizitei de monitorizare anunţate, obligatorie conform contractului de finanţare, a întârziat activităţile proiectului, nu dispune de spaţii de implementare şi are o conduită care contravine obligaţiilor beneficiarilor POSDRU.
5. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
Examinând cauza prin prisma motivelor formulate de recurenta-reclamantă şi a prevederilor art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul nu este fondat.
Contrar prevederilor art. 12 din Legea nr. 554/2004 şi ale art. 112 pct. 5 C. proc. civ., care impun reclamantului să anexeze cererii de chemare în judecată copia actului administrativ pe care îl atacă sau, după caz, răspunsul autorităţii publice prin care i se comunică refuzul rezolvării cererii sale ori copia cererii, certificată prin numărul şi data înregistrării la autoritatea publică, precum şi toate dovezile pe care se sprijină cererea, recurenta-reclamantă nu a administrat la dosarul instanţei de fond nici o probă şi nu a indicat concret, în cuprinsul acţiunii, dovezile pe care înţelege să le folosească şi scopul probelor propuse, indicând doar generic "înscrisuri şi orice alte probe rezultă din dezbateri".
De asemenea, în practicaua sentinţei atacate s-a consemnat că în şedinţa publică din data de 21 mai 2012, la interpelarea instanţei, reclamantul, prin reprezentant, a arătat că nu mai are cereri de formulat.
Intimatul-pârât a fost cel care, în temeiul art. 13 din Legea nr. 554/2004, a depus la dosar copia contactului de finanţare POSDRU/101/5.1/G/77012; decizia de reziliere a contractului de finanţare, înregistrată în 13 februarie 2012 şi adresa din 11 februarie 2012 a Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Timişoara.
Nici în calea de atac recurenta-reclamantă nu a indicat înscrisuri suplimentare în dovedirea susţinerilor sale, conform art. 305 C. proc. civ., cu toate că necesitatea administrării de noi probe constituie unul dintre motivele de recurs invocate.
Împrejurarea că decizia administrativă de reziliere a contractului de finanţare a fost supusă şi ea controlului judecătoresc nu produce, prin ea însăşi, efecte asupra raportului juridic litigios, pentru că acţiunea în contencios administrativ nu suspendă de drept efectele deciziei de reziliere.
În consecinţă, Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat, nefiind identificate motive de reformare a sentinţei, potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 sau art. 3041 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de B.A. SPCJ S.R.L. (fostă SC B.M.A. SRL) reprezentată de lichidator judiciar R.I. I.P.U.R.L., împotriva Sentinţei nr. 3371 din 21 mai 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 24 ianuarie 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3249/2014. Contencios. Obligare emitere act... | ICCJ. Decizia nr. 3264/2014. Contencios. Constatarea calităţii... → |
|---|
