ICCJ. Decizia nr. 3559/2014. Contencios. Suspendare executare act administrativ. Recurs
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3559/2014
Dosar nr. 4659/2/2013
Şedinţa publică de la 1 octombrie 2014
Asupra recursului de faţă,
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 2519 din 11 septembrie 2013, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a respins cererea de suspendare formulată de reclamanta SC C.P. SRL în contradictoriu cu pârâta Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit.
Împotriva acestei sentinţe, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, reclamanta a formulat recurs, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând casarea hotărârii şi, pe cale de consecinţă, admiterea cererii de suspendare a executării procesului-verbal contestat.
În subsidiar, în cazul respingerii recursului, a solicitat a se dispune, conform art. 1063 alin. (4) C. proc. civ., restituirea cauţiunii achitate.
Susţine recurenta-reclamantă că în mod eronat a apreciat instanţa de fond că nu planează o îndoială serioasă asupra actului administrativ contestat, preluând apărările pârâtei fără a analiza susţinerile sale.
Astfel, în ce priveşte faptul că una dintre societăţile participante, SC L.M. SRL, nu a confirmat participarea la licitaţie, în mod eronat s-a reţinut că nu există dubii din această perspectivă în privinţa actului contestat. De la data intrării în vigoare a contractului de finanţare şi până la data acţiunii au trecut 2 ani, perioadă în care au existat mai multe verificări care au avut drept obiectiv analizarea legalităţii procedurii de achiziţie la care a participat şi societatea menţionată.
Anterior încheierii contractului de furnizare cu câştigătorul licitaţiei, SC S.M. GMBH, întreaga documentaţia fusese verificată şi avizată favorabil de intimata-pârâtă, asupra acestor documente nefăcându-se nicio obiecţie referitoare la societăţile participante la licitaţie, admiţând cererea de plată privind ajutorul nerambursabil.
Tot cu privire la licitaţia la care a participat SC L.M. SRL, după aproape 2 ani, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit susţine că raportul procedurii nu corespunde realităţii întrucât societatea menţionată nu a confirmat echipei de control participarea la licitaţie, împrejurare care nu-i poate fi imputată, chiar dacă ar exista.
Instanţa de fond a omis a analiza o serie de critici susceptibile de a crea o îndoială serioasă asupra legalităţii celor reţinute prin actul contestat. Astfel, nu s-a ţinut cont de revenirea asupra declaraţiei de neconfirmare a participării la licitaţie iniţial făcută de SC M.S. SRL, aspect care ar fi condus la naşterea unei rezerve în ce priveşte legalitatea actului administrativ. Curtea de apel ar fi trebuit să aibă în vedere că trebuie să surprindă existenţa unor indicii care să pună la îndoială legalitatea ce afectează actul contestat şi nu să se pronunţe asupra participării concrete a SC M.S. SRL la licitaţie, de vreme ce există două adrese contradictorii din partea acesteia.
Conform art. 8 coroborat cu art. 10 din O.U.G. nr. 66/2011, A.P.D.R.P. ar fi trebuit ca, în cazul constatării unor indicii de fraudă sau de tentativă de fraudă, să sesizeze organele competente pentru cercetări. Intimata-pârâtă, pe de o parte, susţine că nu are atribuţii în a aviza legalitatea documentaţiei depuse de beneficiar în etapa aprobării finanţării, însă, pe de altă parte, ulterior aprobării plăţii, susţine că are competenţe în a se pronunţa dacă una dintre societăţile licitatoare au participat sau nu la licitaţie.
Susţine recurenta-reclamantă că instanţa de fond a omis a analiza critica sa referitoare la nerespectarea criteriului de selecţie S.2, reţinut ca neregulă prin procesul-verbal, revocat apoi prin decizia emisă. Deşi intimata-pârâtă, iniţial, a reţinut existenţa unei nereguli în ce priveşte nerespectarea criteriului S.2, ulterior, după formularea contestaţiei administrative, a revenit asupra pretinsei nereguli, aspect care demonstrează că există o îndoială serioasă în privinţa actului.
Mai susţine recurenta că, în ce priveşte prejudiciul, intimata-pârâtă, prin procesul-verbal, nu face nicio referire la acesta deşi pentru a se putea dispune măsura retragerii finanţării nerambursabile trebuie să existe şi să fie dovedit un prejudiciu, iar instanţa de fond nu a analizat acest aspect.
Precizează că înregistrează o pierdere de 46.783,54 RON, justificată de veniturile reduse înregistrate în această perioadă şi, în plus, pentru a finaliza investiţia ce a făcut obiectul finanţării a apelat la credite bancare, purtătoare de dobânzi. Astfel, dacă la obligaţiile legale şi contractuale s-ar adăuga şi cea instituită prin procesul-verbal de constatare a creanţei bugetare, eforturile societăţii ar fi inutile, întrucât ar intra în insolvabilitate.
Analizând actele şi lucrările dosarului de fond, precum şi motivele de recurs invocate, Înalta Curte constată că recursul este întemeiat, urmând a fi admis pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004, noţiunea de caz bine justificat desemnează acele împrejurări legate de starea de fapt şi de drept care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ.
În mod greşit, instanţa de fond a respins în bloc argumentele prezentate de reclamantă în susţinerea cazului bine - justificat, apreciind că acestea sunt probleme de fond, ce pot fi soluţionate în cadrul unei cereri de suspendare.
Astfel, instanţa de control judiciar reţine ca fiind împrejurări ce creează o îndoială serioasă supra legalităţii procesului - verbal contestat, următoarele:
- deşi s-a reţinut că SC L.M. SRL nu a confirmat participarea la licitaţie, acest fapt este contrazis de faptul că în ultimii doi ani au existat mai multe verificări care au avut drept obiectiv analizarea legalităţii procedurii de achiziţie la care a participat şi SC L.M. SRL;
- anterior încheierii contractului de furnizare cu câştigătorul licitaţiei SC S.M. GMBH întreaga documentaţie fusese verificată şi avizată favorabil de Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit;
- SC M.S. SRL a revenit asupra declaraţiei de neconfirmare a participării la licitaţie făcută iniţial, fiind depuse la dosar înscrisuri atât în sensul confirmării ofertei, cât şi în sensul retragerii declaraţiei iniţiale;
- revenirea în parte asupra concluziilor din procesul - verbal, stabilindu-se caracterul eligibil al unor cheltuieli considerate iniţial neeligibile de către Agenţie şi, astfel, schimbarea importantă a actului administrativ prin decizia emisă în cadrul procedurii administrative prealabile .
De asemenea, reclamanta a argumentat şi condiţia pagubei iminente prevăzute de art. 2 alin. (1) lit. s), aceasta fiind întrunită în cauză deoarece societatea înregistrează în prezent o pierdere, iar blocarea conturilor ar duce la imposibilitatea efectuării de plăţi către instituţiile bancare şi la furnizori, precum şi la imposibilitatea încasării plăţilor de la clienţi.
Pentru considerentele menţionate, cu referire la art. 483 şi urm. C. proc. civ. recursul urmează a fi admis, dispunându-se modificarea sentinţei în sensul admiterii cererii de suspendare a actelor administrative atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de SC C.P. SRL împotriva sentinţei civile nr. 2519 din 11 septembrie 2013 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa recurată şi, pe fond, admite cererea de suspendare a executării formulată de reclamanta SC C.P. SRL.
Suspendă executarea procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare emis de Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit încheiat la data de 20 mai 2013 şi înregistrat din 23 mai 2013 până la pronunţarea instanţei de fond.
Obligă Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit la plata sumei de 2.000 RON către reclamantă reprezentând cheltuieli de judecată pentru fond şi recurs.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 1 octombrie 2014.
← ICCJ. Decizia nr. 3558/2014. Contencios. Suspendare executare... | ICCJ. Decizia nr. 3560/2014. Contencios. Pretentii. Recurs → |
---|