ICCJ. Decizia nr. 3580/2014. Contencios. Constatarea calităţii de lucrător/colaborator al securităţii (OUG nr.24/2008). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
DECIZIA nr. 3580/2014
Dosar nr. 2586/2/2012
Şedinţa de la 2 octombrie 2014
Asupra recursului de faţă,
Din examinarea lucrărilor din dosar, a constatat următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
2. Hotărârea primei instanţe
Prin Sentinţa nr. 6736 din 27 noiembrie 2012, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a respins excepţia lipsei de interes ca nefondată şi a admis acţiunea formulată de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi a constatat calitatea pârâtului F.D. de colaborator al Securităţii.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut în esenţă următoarele aspecte:
Prin cererea formulată, reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în contradictoriu cu pârâtul F.D., a solicitat să se constate calitatea pârâtului de colaborator al Securităţii.
Aserţiunea pârâtului potrivit căreia acţiunea este lipsită de interes, întrucât nu s-a făcut dovada întrunirii în speţă a ipotezei reglementate la art. 5 din OUG nr. 24/2008, nu a fost primită având în vedere calitatea pârâtului de luptător al Revoluţiei române din decembrie 1989, iar nu în raport de aceea de "posibil candidat la una din funcţiile publice", nefiind incidentă, deci, ipoteza reglementată la art. 5 din O.U.G. 24/2008, cum în mod eronat a susţinut pârâtul prin întâmpinare.
S-a reţinut Direcţia de specialitate din cadrul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în urma verificării documentelor şi informaţiilor deţinute în legătură cu pârâtul, întocmind nota de constatare, care conţine menţiunile obligatorii prevăzute la alin. (3) al art. 7 din O.U.G. 24/2008.
S-a constatat că pârâtul F.D. a fost recrutat în 1984 de Compartimentul X (U.S.L.A. - Unitatea Specială de Luptă Antiteroristă) al I.J. Brăila, în calitate de informator, primind numele conspirativ "P.", pentru cunoaşterea şi combaterea unor posibile acţiuni cu caracter terorist sau turbulent, precum şi pentru identificarea cetăţenilor români sau străini pretabili la astfel de acte, ocazie cu care a semnat un angajament prin care s-a obligat să furnizeze informaţii în mod secret şi organizat organelor de Securitate.
S-a reţinut că între 1986 - 1987 a fost condamnat la 6 luni închisoare pentru ultraj, iar în perioada petrecută la Penitenciarul Brăila s-a aflat în legătura Biroului C.I. al respectivei unităţi, după eliberare fiind scos din reţea, dar reactivat în 1988 şi trecut în legătura Serv. 1 al I.J. Brăila, cu numele conspirativ "G.".
Din actele aflate la dosar, respectiv din notele informative, s-a constatat că informaţiile furnizate de către pârât ating cerinţa legii de a fi denunţat activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist, de natură să aducă atingere drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
De asemenea, s-a constatat că notele informative furnizate de pârât denunţau activităţile şi atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist, cunoscut fiind că erau considerate potrivnice sau ostile regimului totalitar comunist orice critici aduse ideologiei oficiale, a politicii de partid şi de stat, elogiul civilizaţiilor occidentale, intenţia de a părăsi ţara, iar informaţiile furnizate de către pârât nu concordă cu motivul pentru care a fost recrutat şi nici cu specificul activităţii derulate de către Compartimentul X (USLA), respectiv "prevenirea şi contracararea acţiunilor teroriste".
S-a constatat că notele informative ale pârâtului au fost de natură a aduce atingere drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanelor vizate, furnizarea acestor informaţii către organele de securitate expunând persoanele în cauză unor consecinţe negative pentru ei, vizând îngrădirea următoarelor drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului, consacrate legislativ.
Contrar susţinerilor pârâtului, s-a reţinut că acesta a acceptat îngrădirea drepturilor persoanelor vizate de delaţiunile sale, în ideea de a nu fi tras la răspundere pentru faptele antisociale săvârşite, o atare împrejurare nefiind de natură a nega calitatea acestuia de colaborator.
3. Motivele de recurs înfăţişate de recurenta-reclamantă
Împotriva Sentinţei civile nr. 6736 din 27 noiembrie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs F.D., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Recurentul a criticat hotărârea instanţei de fond, susţinând în esenţă că instanţa de fond a încălcat dispoziţiile O.U.G. nr. 24/2008 potrivit cu care trebuie să se stabilească dacă prin activitatea depusă s-au încălcat drepturile şi libertăţile unei persoane, instanţa făcând o analiză superficială atunci când a constatat că au fost încălcate drepturile şi libertăţile unei persoane.
De asemenea, recurentul a arătat că a furnizat sub constrângere anumite informaţii despre persoane care erau suspectate de încălcarea dispoziţiilor legale în vigoare la data respectivă.
În dezvoltarea motivelor de recurs, s-a arătat că la dosarul cauzei nu există nicio probă din care să rezulte că persoanele urmărite ar fi suportat sancţiuni sau ar fi fost persecutate politic.
În altă ordine de idei, recurentul a susţinut că instanţa de fond trebuia să analizeze dacă activitatea sa s-a desfăşurat în limita legilor în vigoare, potrivit cărora structurile de securitate aveau obligaţia să înfăptuiască politica Statului în domeniul apărării, securităţii statului, prevenirii şi descoperirii infracţiunilor, a acţiunilor întreprinse de serviciile de spionaj, sabotaj, diversiune, terorism şi subminare a economiei naţionale.
În opinia recurentului, instanţa de fond a analizat situaţia numai cu privire la existenţa activităţii de urmărire nu şi cu privire la încălcarea drepturilor şi libertăţilor unei persoane, condiţie necesară conform art. 2 lit. a O.U.G. nr. 24/2008.
II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Înalta Curte, examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs formulate şi în raport de actele şi lucrările dosarului, dar şi de prevederile legale incidente, incluzând art. 3041 C. proc. civ., constată că nu este incident în cauză nici un motiv de casare sau de modificare a sentinţei atacate, în considerarea celor în continuare arătate.
1. Argumentele de fapt şi de drept relevante.
În speţă, după cum rezultă din cererea de chemare în judecată, recurentul-pârât F.D. fost verificat sub aspectul existenţei calităţii de lucrător sau colaborator al Securităţii, în virtutea calităţii sale de deţinător al titlului de luptător pentru victoria revoluţiei din decembrie 1989, în baza art. 3 lit. z) coroborat cu art. 5 alin. (1) teza a II-a din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/2008.
Prima instanţă, după analizarea amplului material depus în probaţiune de către CNSAS - note informative, rapoarte - a conchis în sensul că este întrunită ipoteza normei legale cuprinse în art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 pentru constatarea calităţii de colaborator al Securităţii, în privinţa pârâtului F.D.
Aceasta este şi concluzia instanţei de recurs.
Reevaluând probele administrate de către prima instanţă, prin prisma criticilor recurentului, Înalta Curte constată că în speţă s-a dovedit îndeplinirea tuturor condiţiilor legale necesare pentru constatarea calităţii de colaborator al Securităţii.
Astfel, din definiţia legală cuprinsă în corpul reglementării indicate, rezultă că este colaborator al Securităţii "persoana care a furnizat informaţii indiferent sub ce formă, precum note şi rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii, prin care se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului".
Fără a mai evoca conţinutul ansamblului probator prezentat în cauză, care include note informative semnate olograf de către recurentul-pârât, note de analiză şi rapoarte de informare, Înalta Curte constată că o parte semnificativă din informările pe care acesta le-a făcut au prezentat interes pentru organele de securitate, au fost apreciate şi exploatate, aspecte care se circumscriu dispoziţiilor art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, fiind evident că reflectau atitudini ostile regimului comunist şi, în acelaşi timp, generau o stare de pericol asupra persoanelor vizate, identificate cu nume, prenume, etc.
Legea nu impune ca efectele negative să se fi produs efectiv, fiind suficient ca informaţiile "să vizeze" îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, iar informaţiile oferite de către recurent aveau, în mod evident, această calitate.
În plus, atitudinea adoptată de recurent după semnarea angajamentului, perioada îndelungată de colaborare, informaţiile numeroase oferite, sunt de natură a justifica soluţia adoptată.
În ceea ce priveşte o pretinsă aplicare retroactivă a legii, în sensul că prin O.U.G. nr. 24/2008 ar fi sancţionate activităţi ce erau legale şi constituţionale potrivit legislaţiei existente anterior anului 1989, acest motiv, de asemenea, nu poate fi primit, deoarece astfel de obiecţiuni au făcut inclusiv obiectul unor excepţii de neconstituţionalitate respinse de Curtea Constituţională, astfel că actul normativ menţionat îşi produce efectele juridice, sancţionând încălcările drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Totodată, recurentul nu a dovedit că persoanele urmărite ar fi fost pe punctul de a comite o infracţiune sau de a destabiliza ordinea publică, pentru a fi supusă intruziunii în viaţa sa privată.
2. Temeiul de drept al soluţiei adoptate în recurs
Conchizând, Înalta Curte reţine că în cauză nu au fost identificate motive de modificare ori casare a sentinţei recurate, motiv pentru care, în .temeiul art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 şi art. 312 alin. (1) C. proc. civ., se va respinge recursul de faţă ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge recursul declarat de F.D. împotriva Sentinţei civile nr. 6736 din 27 noiembrie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 2 octombrie 2014.
Procesat de GGC - AP
| ← ICCJ. Decizia nr. 3578/2014. Contencios. Contestaţie act... | ICCJ. Decizia nr. 3586/2014. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
