ICCJ. Decizia nr. 3748/2014. Contencios. Alte cereri. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3748/2014
Dosar nr. 825/54/2013
Şedinţa de la 10 octombrie 2014
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată, reclamanta N.A.C. a chemat în judecată pe pârâţii SC I. SRL, prin administrator V.R., firmă ce deţine publicaţia "M." şi C.V., ziarist al publicaţiei "M.", solicitând instanţei ca prin sentinţa ce va pronunţa să dispună obligarea pârâţilor în solidar la plata daunelor morale în valoare de 30.000 lei ca urmare a articolelor apărute în ziarele nr. 40 şi 43 ale publicaţiei, prin care i-au fost aduse insulte şi calomnii, faptul având ca urmare prejudicierea demnităţii sale.
Pârâta SC I. SRL a formulat cerere reconvenţională, prin care a solicitat instanţei să constate nelegalitatea funcţionării Baroului Gorj denumit "Tradiţional" şi nelegalitatea încasării cotei de 10% din onorariile membrilor săi.
Prin Sentinţa civilă nr. 15882 din 13 decembrie 2012 a Judecătoriei Târgu Jiu a fost disjunsă cererea reconvenţională cuprinzând cele două capete de cerere, a fost admisă excepţia necompetenţei materiale a instanţei cu privire la cererile disjunse şi s-a dispus înregistrarea separată a acestora, declinându-se competenţa de soluţionare a cererilor disjunse în favoarea Secţiei contencios administrativ a Tribunalului Gorj.
Prin încheierea nr. 4960 pronunţată în şedinţa din camera de consiliu din 13 decembrie 2012, ca urmare a disjungerii cererii reconvenţionale formulată de SC I. SRL, s-a dispus înregistrarea cererilor în dosarul nou format, ce are nr. 19901/318/2012 şi s-a dispus înaintarea dosarului constituit în urma disjungerii către Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului Gorj, unde a fost înregistrat sub nr. 1312/95/2013.
Prin Sentinţa nr. 3488/2013 din 24 aprilie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 1312/95/2013, Tribunalul Gorj, secţia contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia necompetenţei sale materiale, invocată din oficiu, a declinat competenţa soluţionării cererii formulate de SC I. SRL în favoarea Judecătoriei Târgu Jiu, a constatat invit conflictul negativ de competenţă, a suspendat procedura şi a înaintat dosarul la Curtea de Apel Craiova pentru emiterea regulatorului de competenţă.
Pentru a pronunţa această soluţie, tribunalul a reţinut următoarele:
În dosarul înaintat de Judecătoria Târgu Jiu spre soluţionare (nr. 19901/318/2012), la fila 7 se află întâmpinarea formulată de SC I. SRL, prin care s-a solicitat ca în baza probelor administrate acţiunea formulată de reclamanta N.A.C. să fie respinsă, invocându-se prematuritatea promovării cererii în raport de dispoziţiile art. 7201 C. proc. civ. şi aspecte referitoare la fondul cauzei.
În cuprinsul întâmpinării s-a menţionat că referitor la semnarea acţiunii prin avocat, dar şi în raport de publicarea în cotidianul "M." a mai multor articole referitor la lipsa actelor de înfiinţare a Baroului Gorj aşa zis tradiţional, se solicită a se pune în vedere apărătorului care a semnat acţiunea să facă dovada înfiinţării baroului în care este înscris (actul juridic de înfiinţare), în drept fiind invocate dispoziţiile art. 115 - 118 C. proc. civ.
În raport de cele solicitate de către pârâta SC I. SRL în Dosarul nr. 857/318/2012, dar şi de temeiul legal invocat art. 115 - 118 C. proc. civ., ce vizează întâmpinarea, tribunalul a constatat că Judecătoria Târgu Jiu nu putea califica această cerere ca şi una reconvenţională, interpretându-se că s-a solicitat constatarea nelegalităţii înfiinţării Baroului Gorj şi a încasării ilegale a taxei de 10% plătită de membrii Baroului Gorj, această ultimă menţiune neexistând în cuprinsul întâmpinării şi fiind exprimată doar în concluziile orale puse cu ocazia dezbaterii pe fond a cauzei, fără a fi formulată o cerere în condiţiile art. 112 C. proc. civ., în realitate trebuind a se pune în discuţie excepţia lipsei calităţii de reprezentant legal a avocatului ce a reprezentat-o pe reclamanta N.A.C., avându-se în vedere argumentele pârâtei SC I. SRL.
A mai reţinut tribunalul că, de altfel, chiar cu ocazia deliberării în prezenta cauză, administratorul SC I. SRL, domnul V.R. şi domnul C.V. au susţinut că nu au solicitat constatarea nelegalităţii înfiinţării Baroului Gorj şi a încasării ilegale a taxei de 10% plătită de membrii Baroului Gorj, ci aşa cum rezultă chiar din practicaua Sentinţei civile nr. 15882, pronunţată la 13 decembrie 2012, au solicitat respingerea excepţiei necompetenţei materiale a Judecătoriei Târgu Jiu, trebuind ca această instanţă să verifice dacă avocatul reclamantei face parte dintr-un barou legal constituit şi care este acesta şi abia apoi să se soluţioneze pe fond acţiunea reclamantei.
Faţă de considerentele expuse, tribunalul a concluzionat că nu are competenţa materială de soluţionare a excepţiei lipsei calităţii de reprezentant legal a avocatului reclamantei N.A.C., invocată de SC I. SRL raportat la dispoziţiile art. 67 - 72 C. proc. civ. prin întâmpinare, ca şi excepţie de procedură, aceasta fiind în competenţa instanţei ce a soluţionat acţiunea principală.
Pe de altă parte, în privinţa cererii privind încasarea ilegală a taxei de 10% plătită de membrii Baroului Gorj, tribunalul a arătat că nu este legal investit în condiţiile art. 112 C. proc. civ., la dosar neexistând o cerere scrisă în acest sens, formulată conform art. 82 C. proc. civ.
În vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă, Curtea a înregistrat cauza sub nr. 825/54/2013.
Prin Sentinţa nr. 234/2013 din 5 iunie 2013, Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a stabilit competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta SC I. SRL şi pe pârâţii N.A.C. şi C.V., în favoarea Judecătoriei Târgu Jiu.
Pentru a pronunţa această soluţie, curtea de apel a reţinut, în esenţă, următoarele:
Procesul civil este călăuzit de principiul disponibilităţii, potrivit căruia părţile au dreptul să îşi exercite drepturile procesuale în condiţiile şi formele pe care aceştia le consideră cele mai adecvate intereselor lor.
Este adevărat că instanţa are dreptul să ceară părţilor să prezinte explicaţii cu privire la situaţia de fapt şi motivarea în drept pe care părţile le invocă şi să pună în dezbaterea acestora orice împrejurări de fapt şi de drept, însă nu poate hotărî decât asupra obiectului cererii deduse judecăţii [art. 129 alin. (4) şi 6 C. proc. civ.].
În aceste coordonate instanţa nu este în drept să califice apărările formulate de părţi în mod vădit cu acest caracter şi să le dea relevanţa unei cereri pe care partea nu a înţeles să o formuleze.
Curtea a reţinut că în speţa dedusă judecăţii pârâta SC I. SRL nu a intenţionat ca în faţa judecătoriei să formuleze o cerere reconvenţională în condiţiile art. 112 şi următoarele C. proc. civ., ci a formulat apărări prin intermediul întâmpinării (Dosar nr. 19901/318/2012), care a fost întemeiată şi în drept pe dispoziţiile procedurale corespunzătoare acestui mijloc procesual, respectiv art. 115 - 118 C. proc. civ.
A mai reţinut curtea că, ulterior, această întâmpinare a fost precizată prin cererea din 17 mai 2012, prin aceasta solicitându-se să se prezinte actul de înfiinţare al baroului din care face parte apărătorul reclamantei, pentru a se putea verifica dreptul acestuia de a o asista/reprezenta pe reclamantă în cauza cu care Judecătoria era investită, susţinând că baroul din care face parte avocatul reclamantei nu este legal înfiinţat şi nu funcţionează legal, precum şi faptul că, în cadrul dezbaterilor din faţa Judecătoriei de la data de 13 decembrie 2012, reprezentantul pârâtei a solicitat oral să se constate că Baroul Gorj încasează nelegal procentul de 10% din onorarii de la membrii săi, fără însă a se formula o cerere scrisă în acest sens potrivit art. 82 C. proc. civ., care să poată fi pusă în discuţie şi calificată juridic cu respectarea drepturilor procesuale ale părţilor.
Curtea a apreciat că, în acest caz, Judecătoria Târgu Jiu nu putea proceda la declinarea competenţei de soluţionare a solicitărilor formulate de pârâtă în cadrul cauzei cu care era legal investită, fără a lămuri natura acestora, mijlocul procedural prin care pârâta a înţeles să le invoce (ca apărare sau în cadrul unei cereri reconvenţionale) şi a proceda eventual, ulterior lămuririlor date de părţi, la calificarea juridică a acestor solicitări.
În consecinţă, Curtea a reţinut că este competentă în soluţionarea solicitărilor formulate de pârâta SC I. SRL în cadrul dosarului nr. 857/318/2012 instanţa competentă în soluţionarea acţiunii introductive, respectiv Judecătoria Târgu Jiu şi a stabilit competenţa în favoarea acesteia.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta SC "I." SRL, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
În motivarea recursului declarat se arată, în esenţă, că în cauză a avut loc încălcarea art. 6 & 1 privind dreptul la un proces echitabil, prin faptul că pe parcursul soluţionării dosarului nr. 857/318/2012, în perioada februarie 2012 - martie 2013, prin notele depuse, reclamanta a solicitat instanţei să constate că Baroul Gorj funcţionează nelegal şi că membrii acestui barou nu pot desfăşura activităţi specifice profesiei de avocat, că în prezenta cauză toţi magistraţii care au participat la soluţionare au interes în soluţionarea acestui aspect deoarece au rude care profesează în cadrului baroului fără acte de înfiinţare; că prin motivarea sentinţei recurate principiul rolului judecătorului este limita, prin faptul că magistraţii ce au soluţionat conflictul de competenţă critică lămurirea obiectului acţiunii, punerea în discuţie a aspectelor de fapt şi de drept de către judecătorul fondului, aspect prevăzut de art. 129 C. proc. civ.
Mai arată recurentul că netemeinicia hotărârii recurate este susţinută de faptul că nu s-a motivat în fapt şi în drept soluţia dată; că, în speţă, competenţa instanţei a fost greşit stabilită, pentru că instanţa a calificat cererea dedusă judecăţii ca o excepţie a lipsei calităţii de reprezentant a avocatului şi nu ca o cerere reconvenţională, ceea ce înseamnă a încălca dreptul la un proces echitabil şi a nesocoti normele de procedură, având în vedere că pretenţia dedusă judecăţii este în strânsă legătură cu cererea principala şi întruneşte elementele unei acţiuni în justiţie.
Arată recurentul că în cauză competenţa de soluţionare aparţine Secţiei de Contencios Administrativ, având în vedere că pe parcursul soluţionării litigiului reprezentantul pârâtei a precizat că este înfiinţat prin lege, fără a menţiona legal şi articolul din lege care stă la baza înfiinţării, iar controlul şi legalitatea actelor jurisdicţionale revine instanţei de contencios administrativ şi fiscal.
Solicită admiterea recursului, modificarea sentinţei recurate în sensul stabilirii competenţei de soluţionare a cauzei privind pe reclamanţii I. SRL, C.V. şi pe pârâta N.A.C., în favoarea Tribunalului Gorj, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Examinând cauza şi sentinţa atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, precum şi cu dispoziţiile legale incidente pricinii, inclusiv cele ale art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Instanţa de control judiciar constată că în speţă nu sunt întrunite cerinţele impuse de art. 304 sau art. 3041 C. proc. civ., în vederea casării sau modificării hotărârii: Curtea de Apel a reţinut corect situaţia de fapt, în raport de materialul probator administrat în cauză şi a realizat o încadrare juridică adecvată.
Prin cererea de chemare în judecată reclamanta N.A.C. a solicitat să se dispună obligarea pârâţilor, în solidar, la plata daunelor morale în valoare de 30.000 lei, ca urmare a unor articole apărute în ziare, prin care i s-au adus insulte şi calomnii, faptul având ca urmare prejudicierea demnităţii sale.
Prin întâmpinarea formulată în cauză, depusă la dosar la data de 15 februarie 2012 (fila 7 a dosarului nr. 19901/318/2012 al Judecătoriei Târgu Jiu), pârâta SC I. SRL a solicitat instanţei, referitor la semnarea acţiunii prin avocat, dar şi în raport de publicarea în cotidianul "M." a mai multor articole referitor la lipsa actelor de înfiinţare a Baroului Gorj aşa zis tradiţional, să pună în vedere apărătorului reclamantei care a semnat acţiunea să facă dovada înfiinţării baroului în care este înscris. În drept au fost invocate dispoziţiile art. 115 - 118 C. proc. civ.
Înalta Curte constată faptul că în mod corect a reţinut Curtea de Apel că în speţa dedusă judecăţii, pârâta SC I. SRL nu a intenţionat să formuleze o cerere reconvenţională în faţa Judecătoriei, în condiţiile art. 112 şi următoarele C. proc. civ., ci a formulat apărări prin intermediul unei întâmpinări, care, de altfel, a fost întemeiată şi în drept pe dispoziţiile procedurale corespunzătoare acestui mijloc procesual, respectiv art. 115 - 118 C. proc. civ.
În mod corect instanţa învestită cu soluţionarea conflictului a avut în vedere, la pronunţarea hotărârii atacate, faptul că această întâmpinare a fost precizată ulterior, prin precizare solicitându-se să se prezinte actul de înfiinţare al baroului din care face parte apărătorul reclamantei pentru a se putea verifica dreptul acestuia de a o asista/reprezenta pe reclamantă în cauza cu care judecătoria era învestită, susţinând că baroul din care face parte avocatul reclamantei nu este legal înfiinţat şi nu funcţionează legal.
De asemenea, în mod corect a reţinut curtea că solicitarea referitoare la constatarea faptului că Baroul Gorj încasează nelegal procentul de 10% din onorarii de la membrii săi a fost formulată oral, cu ocazia dezbaterilor din faţa judecătoriei de la data de 13 decembrie 2012, fără însă a se formula o cerere scrisă în acest sens potrivit art. 82 C. proc. civ., care să poată fi pusă în discuţia părţilor şi calificată juridic, cu respectarea drepturilor procesuale ale părţilor.
În raport cu actele şi lucrările dosarului
Înalta Curte, în acord cu Curtea de Apel, apreciază că într-adevăr Judecătoria Târgu Jiu nu putea proceda la declinarea competenţei de soluţionare a solicitărilor formulate de pârâtă în cadrul cauzei cu care era legal investită, fără a lămuri natura acestora, mijlocul procedural prin care pârâta înţelege să le invoce (ca apărare sau în cadrul unei cereri reconvenţionale) şi a proceda eventual, ulterior lămuririlor date de părţi, la calificarea juridică a acestor solicitări.
În concluzie, Înalta Curte constată că este competentă în soluţionarea solicitărilor formulate de pârâta SC I. SRL în cadrul dosarului nr. 857/318/2012, instanţa competentă în soluţionarea acţiunii introductive, respectiv Judecătoria Târgu Jiu.
Astfel fiind, Înalta Curte constată că în mod corect a stabilit Curtea de Apel Craiova că în pricina de faţă competenţa judecării cauzei în primă instanţă aparţine Judecătoriei Târgu Jiu, hotărârea pronunţată de aceasta fiind temeinică şi legală.
Pentru considerentele arătate şi în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. (1) teza II-a C. proc. civ., coroborat cu art. 20 şi 28 din Legea nr. 554/2004, modificată, Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta SC "I." SRL împotriva Sentinţei nr. 234/2013 din 5 iunie 2013 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 10 octombrie 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3742/2014. Contencios. Litigiu privind... | ICCJ. Decizia nr. 3758/2014. Contencios → |
|---|
