ICCJ. Decizia nr. 3807/2014. Contencios. Alte cereri. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3807/2014
Dosar nr. 1412/36/2012
Şedinţa publică de la 15 octombrie 2014
Asupra recursului de faţă,
Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cadrul procesual
La data de 04 decembrie 2012 Asociaţia Familială C.N. a formulat, pe rolul Curţii de Apel Constanţa, cerere de revizuire a sentinţei civile nr. 30/CA din 27 octombrie 2010 a Curţii de Apel Constanţa, fiind invocate ca temei al cererii dispoziţiile art. 322 pct. 5 şi 7 C. proc. civ.
2. Hotărârea instanţei de revizuire
A. Prin sentinţa nr. 46/CA din 18 februarie 2013 a Curţii de Apel Constanţa a fost respinsă ca nefondată cererea de revizuire formulată.
B. Motivele de fapt şi de drept care au stat la baza formării convingerii instanţei.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că motivul de revizuire întemeiat pe art. 322 pct. 5 C. proc. civ. are în vedere înscrisuri noi cauzei.
Înscrisurile noi susţinute în cererea de revizuire a reţinut instanţa că sunt reprezentate de încheierile din 13 august 2012 emise de către Biroul de cadastru şi Publicitate Imobiliară Medgidia, înscrisuri care nu îndeplinesc cerinţele de a fi considerate înscrisuri doveditoare pentru retractarea sentinţei civile menţionate.
Astfel, a reţinut instanţa că încheierile de intabulare a dreptului de proprietate indicate de revizuentă sunt înscrisuri ulterioare sentinţei civile nr. 30/CA din 27 octombrie 2010 a Curţii de Apel Constanţa, care nu existau la momentul pronunţării hotărârii, astfel că acestea nu au putut fi „descoperite” după darea hotărârii.
Numai un înscris care a existat la data pronunţării hotărârii ar fi putut să fie reţinut de adversar, iar cealaltă parte ar fi fost în imposibilitate de a-l prezenta. „Împrejurarea mai presus de voinţa părţii” în prezentarea înscrisului, la care face referire textul de lege, a reţinut instanţa de revizuire că este reprezentată de acea situaţie asimilabilă forţei majore care a făcut ca partea să nu poată cunoaşte despre înscrisul existent şi nu la împrejurarea inexistenţei acestui înscris.
Instanţa a reţinut că în încheierile de intabulare se face referire la acte existente la data hotărârii, care puteau fi cunoscute de către revizuentă (hotărâri ale Consiliului Local Cobadin, hotărâri ale Guvernului României) şi care puteau fi invocate în cadrul judecăţii, puterea de lucru judecat a hotărârii care formează obiectul revizuirii împiedicând instanţa la a administra din oficiu alte probe.
În consecinţă, a concluzionat instanţa că încheierile de intabulare a dreptului de proprietate intervenite după soluţionarea litigiului în fond, nu constituie un înscris nou, în condiţiile art. 322 pct. 5 C. proc. civ.
În legătură cu motivul de revizuire întemeiat pe art. 322 pct. 7 C. proc. civ., instanţa a reţinut că i nvocarea acestui motiv presupune ca hotărârile definitive contradictorii să fie pronunţate în aceeaşi pricină, intervenind tripla identitate de părţi, obiect şi cauză, iar în cel din urmă proces să nu se fi invocat autoritatea de lucru judecat sau, dacă a fost invocată, instanţa să fi omis să se pronunţe asupra ei.
În susţinerea acestui motiv de revizuire au fost indicate mai multe hotărâri judecătoreşti, considerate a fi contradictorii cu sentinţa civilă nr. 30/CA din 27 octombrie 2010 a Curţii de Apel Constanţa, iar instanţa de revizuire a constatat că niciuna dintre acestea nu a fost pronunţată în cadrul aceleiaşi pricini, între aceleaşi părţi, având acelaşi obiect şi întemeiate pe aceeaşi cauză.
A constatat instanţa de revizuire că două dintre hotărârile judecătoreşti invocate (sentinţa civilă nr. 1740 din 14 octombrie 2011 pronunţată de Tribunalul Constanţa în Dosarul nr. 540/36/2011 şi decizia civilă nr. 332 din 04 martie 2011 pronunţată de Tribunalul Constanţa în Dosarul nr. 3305/256/2009) sunt ulterioare sentinţei civile nr. 30/CA din 27 octombrie 2010 a Curţii de Apel Constanţa, irevocabilă prin decizia nr. 485 din 27 ianuarie 2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
3. Recursul formulat de Asociaţia Familială C.N.
Împotriva hotărârii instanţei de revizuire a formulat recurs revizuenta, criticând sentinţa pronunţată ca netemeinică şi nelegală.
Revizuenta a reluat apărările formulate la instanţa de revizuire, apreciind că instanţa a pronunţat o hotărâre netemeinică întrucât a considerat că încheierile de intabulare a dreptului de proprietate indicate sunt înscrisuri ulterioare sentinţei nr. 30 din 27 octombrie 2010 a Curţii de Apel Constanţa. S-a susţinut că acest punct de vedere nu se poate reţine, întrucât încheierile de carte funciară din anul 2012 emise de către Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Medgidia, sunt date în baza unor Hotărâri ale Consiliului Local Cobadin şi ale Guvernului României care nu aveau valoare, întrucât sunt acte atacabile şi numai încheierile sunt cele care dovedesc existenţa dreptului de proprietate.
Recurenta a apreciat că şi condiţia prevăzută de dispoziţiile art. 322 pct. 7 este îndeplinită, întrucât textul de lege foloseşte expres termenul „potrivnice” şi se presupune că executarea unei obligaţii stabilită prin una dintre hotărâri exclude executarea celeilalte prestaţii, stabilită prin cea de-a doua hotărâre.
II. Decizia instanţei de recurs
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sesizată cu soluţionarea recursului declarat, analizând motivele de recurs formulate în raport cu hotărârea atacată, materialul probator şi dispoziţiile legale incidente în cauză, va respinge recursul ca nefondat pentru considerentele ce urmează:
1. Argumentele de fapt şi de drept relevante
Criticile formulate de recurentă nu pot fi primite de instanţa de control judiciar, motiv pentru care constatând că sentinţa instanţei de revizuire este temeinică şi legală, o va menţine în totalitate şi, pe cale de consecinţă, recursul formulat va fi respins ca nefondat.
Astfel, instanţa de control judiciar reţine că, în sensul dispoziţiilor art. 322 pct. 5 C. proc. civ., poate fi invocat ca act nou pentru revizuirea hotărârii numai un înscris care a existat la data când s-a pronunţat hotărârea a cărei revizuire se cere şi pe care partea nu l-a putut prezenta instanţei pentru că a fost reţinut de partea adversă ori dintr-o împrejurare de forţă majoră.
Întrucât nu se poate cere revizuirea pe baza unui înscris apărut după darea hotărârii, înseamnă că critica formulată de recurent nu poate fi primită, întrucât încheierile de intabulare prezentate ca înscrisuri noi, fiind emise ulterior soluţionării fondului litigiului reclamat, nu constituie temei al cererii de revizuire de faţă, cum corect a apreciat instanţa de fond.
De asemenea, văzând hotărârile judecătoreşti invocate ca fiind potrivnice, instanţa de control judiciar a reţinut că revizuirea pentru contrarietate de hotărâri poate fi cerută dacă există hotărâri ale căror dispozitive conţin prevederi de neconciliat, iar hotărârile sunt date în aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane având aceeaşi calitate. Or, văzând hotărârile invocate ca fiind potrivnice, Înalta Curte reţine că nu sunt întrunite cerinţele triplei identităţi, de obiect, părţi şi de cauză, motiv pentru care se constată că în mod corect a apreciat instanţa de fond a revizuirii cu privire la motivul de revizuire întemeiat pe dispoziţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ.
2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul formulat de Asociaţia Familială C.N. împotriva sentinţei nr. 46/CA din 18 februarie 2013 a Curţii de Apel Constanţa, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 octombrie 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3761/2014. Contencios. Conflict de... | ICCJ. Decizia nr. 3810/2014. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
