ICCJ. Decizia nr. 3877/2014. Contencios. Alte cereri. Revizuire - Fond



R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr. 3877/2014

Dosar nr. 3653/1/2013

Şedinţa publică de la 17 octombrie 2014

Asupra cererii de revizuire de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Hotărârea supusă revizuirii

Prin Decizia nr. 5430 din 24 mai 2013, Înalta Curte de Casație și Justiție, secţia contencios administrativ şi fiscal, a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de A.D. împotriva sentinţei nr. 5018 din 17 septembrie 2012 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal.

Pentru a pronunţa această soluţie, Înalta Curte a reținut că hotărârea suspusă revizuirii nu poate fi încadrată în ipoteza prevăzută de art. 322 alin. (1), nefiind vorba despre o hotărâre rămasă definitivă în instanța de apel sau prin neapelare, sau de o hotărâre dată de o instanță de recurs prin care s-a evocat fondul.

2. Cererea de revizuire

Împotriva acestei hotărâri, reclamantul A.D. a formulat cerere de revizuire, invocând dispoziţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ.

Revizuentul a solicitat anularea Deciziei nr. 5430 din 24 mai 2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în Dosarul nr. 7274/1/2012, motivat de faptul că încalcă autoritatea de lucru judecat ce rezultă din sentințele nr. 6034 din 24 octombrie 2012 și nr. 6114 din 30 octombrie 2012 pronunțate de Curtea de Apel București în Dosarele nr 2594/2/2012 și nr. 7107/2/2012, în ceea ce privește soluțiile de respingere a excepției inadmisibilității cererilor de revizuire.

Consideră revizuentul că sunt întrunite cerinţele art. 322 pct. 7 C. proc. civ., cererea de revizuire fiind admisibilă, întrucât este vorba de hotărâri definitive pronunţate de instanţe care fac parte din sistemul organelor judiciare, hotărârile invocate sunt potrivnice, în cauză fiind îndeplinită şi condiţia triplei identităţi de părţi, obiect şi cauză.

3. Apărarea intimatului,

Prin întâmpinarea depusă la data de 18 februarie 2013, intimatul Secretariatul Camera Deputaţilor a solicitat respingerea ca inadmisibilă a revizuirii, susţinând că în cauză nu sunt îndeplinite prevederile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., hotărârile judecătoreşti invocate nu constituie hotărâri potrivnice în sensul dispoziţiilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ.

Prin concluziile scrise depuse la data de 16 octombrie 2014, revizuentul a solicitat respingerea excepției inadmisibilității cererii de revizuire, arătând că prin modul contradictoriu de soluționare a excepției de inadmisibilitate a cererilor de revizuire, formulate în temeiul art. 322 teza I C. proc. civ., respectiv admitere/respingere, hotărârile pronunțate sunt în mod vădit potrivnice.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra revizuirii

Examinând cu prioritate admisibilitatea căii de atac prin prisma prevederilor art. 326 alin. (3) C. proc. civ., potrivit cărora dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii şi la faptele pe care se întemeiază, Înalta Curte reţine următoarele:

Potrivit art. 322 pct. 7 C. proc. civ., revizuirea se poate cere „dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade deosebite, în una şi aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane, având aceeaşi calitate".

Acest motiv de revizuire, invocat ca temei legal al prezentei cereri, este incident atunci când s-a încălcat autoritatea de lucru judecat, făcându-se astfel imposibilă executarea simultană a două hotărâri.

Reglementând acest motiv de revizuire, legiuitorul a sancţionat nelegalitatea celei de-a doua hotărâri şi imposibilitatea executării, iar pentru a se reţine incidenţa lui este necesar să existe hotărâri potrivnice, date în una şi aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane, având aceeaşi calitate, adică să existe tripla identitate de părţi, obiect şi cauză, care sunt elementele lucrului judecat.

Întrucât textul de lege nu distinge, s-ar putea reţine că cerinţa existenţei unor hotărâri potrivnice este îndeplinită chiar dacă prin acestea nu s-a rezolvat fondul pretenţiilor deduse judecăţii, existând însă autoritate de lucru judecat numai atunci când sunt întrunite elementele specifice acestuia.

Revizuentul este nemulţumit de modul în care instanța, în cauza care a format obiectul Dosarului nr. 7274/1/2012, a soluționat excepția inadmisibilității cererii de revizuire, motiv ce atrage o încălcare a principiului autorităţii de lucru judecat.

Prin Decizia nr. 5430 din 24 mai 2013 pronunțată în Dosarul nr. 7274/1/2012, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins cererea de revizuire a sentinţei nr. 5018 din 17 septembrie 2012 a Curții de Apel Bucureşti, formulată în temeiul art. 322 pct. 7 C. proc. civ., ca inadmisibilă, motivând că hotărârea atacată nu îndeplinește condiția de admisibilitate prevăzută de art. 322 C. proc. civ., aceea,,de a evoca fondul”.

Prin sentința nr. 6034 din 24 octombrie 2012, Curtea de Apel București a respins excepția inadmisibilității cererii de revizuire a sentinței nr. 1077 din 14 februarie 2011 a Curții de Apel București și a respins ca nefondată cererea de revizuire a aceleiași sentințe, formulată în temeiul art. 322 pct. 5 C. proc. civ., reținând că nu este întemeiată excepția inadmisibilității deoarece motivul de revizuire invocat, înscrisul nou, se regăsește în prevederile art. 322 C. proc. civ.

Prin sentința nr. 6114 din 30 octombrie 2012, Curtea de Apel București a respins excepția inadmisibilității și excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatei C.N.P.P. și a respins ca nefondate cererile de revizuire principală și conexă a sentinței nr. 3245 din 16 mai 2012 a Curții de Apel București, formulate în temeiul art. 21 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, reținând că cererea este admisibilă, deoarece norma legală invocată ca temei juridic era în vigoare la data sesizării instanței.

Din analiza hotărârilor rezultă cu evidenţă că nu sunt întrunite elementele autorității de lucru judecat: părți, obiect, cauză.

Obiectul şi cauza dosarelor sunt diferite, solicitându-se revizuirea hotărârilor pentru motive distincte.

Principiul autorităţii de lucru judecat nu este înfrânt prin pronunţarea Deciziei nr. 5430 din 24 mai 2013, întrucât considerentele de ordin procedural au vizat neîndeplinirea condiţiilor de admisibilitate din perspectiva prevederilor art. 322 C. proc. civ., fără a exista vreo legătură cu obiectul şi cauza din Dosarele nr. 2594/2/2012 și nr. 7107/2/201 în care s-au pronunţat sentințele nr. 6034 din 24 octombrie 2012 și nr. 6114 din 30 octombrie 2012, care au privit cereri de revizuire analizate din perspectiva îndeplinirii condiţiilor art. 322 pct. 5 C. proc. civ. și art. 21 din Legea nr. 554/2004.

De altfel, nu există nici identitate de părți în raport cu sentința nr. 6114 din 30 octombrie 2012, pronunțată în Dosarul nr. 7107/2/2012 unde a figurat ca intimată, alături de Secretariatul General al Camerei Deputaților, și C.N.P.

Pe de altă parte, în ipoteza admiterii unei cereri de revizuire, singura soluţie pe care o poate pronunţa instanţa, pe temeiul de drept invocat, este aceea a anulării ultimei hotărâri, ca sancţiune pentru încălcarea autorităţii lucrului judecat, astfel cum rezultă din dispoziţiile art. 327 alin. (1), teza finală C. proc. civ., soluţie care nu este de natură a-i procura revizuentului vreun alt beneficiu procesual circumscris unei eventuale judecăţi pe fondul cauzei, cum s-a solicitat.

Ca atare, demersul revizuentului fiind în vădită contradicţie cu reglementarea restrictivă a acestei căi extraordinare de desfiinţare a unei hotărâri judecătoreşti, pentru toate considerentele anterior redate, Înalta Curte va respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuentul A.D.

2. Temeiul de drept al soluţiei adoptate în revizuire

Având în vedere toate considerentele expuse şi ţinând seama de prevederile art. 326 şi 328 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge cererea de revizuire ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de A.D. împotriva Deciziei nr. 5430 din 24 mai 2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibilă.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 octombrie 2014.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 3877/2014. Contencios. Alte cereri. Revizuire - Fond