ICCJ. Decizia nr. 394/2014. Contencios. Alte cereri. Revizuire - Fond
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 394/2014
Dosar nr. 5339/1/2013
Şedinţa publică de la 29 ianuarie 2014
Asupra cererii de revizuire de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa civilă nr. 2562 din 13 septembrie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 5278/2/2013, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de A.D., împotriva Sentinţei civile nr. 1552 din 28 februarie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 12813/2/2010.
A reţinut Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, că prin sentinţa a cărei revizuire se solicită, instanţa de fond a admis excepţia lipsei de obiect şi a respins cererea de suspendare ca lipsită de obiect, astfel încât nu constituie o hotărâre care evocă fondul.
Împotriva acestei sentinţe a formulat cerere de revizuire, revizuentul A.D., întemeiată pe dispoziţiile art. 322 punctul 7 C. proc. civ.
În motivarea cererii de revizuire, revizuentul susţine că Sentinţa civilă nr. 2562 din 13 septembrie 2013 este contrară Sentinţei civile nr. 6034 din 24 octombrie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 2594/2/2012, precum şi Sentinţei nr. 6114 din 30 octombrie 2012 aceleiaşi instanţe, pronunţată în Dosarul nr. 7107/2/2012.
Analizând cererea de revizuire, în raport de dispoziţiile legale aplicabile în speţă, Înalta Curte constată că se impune respingerea acesteia, pentru următoarele considerente:
În conformitate cu dispoziţiile art. 322 alin. (1) C. proc. civ., "sunt supuse revizuirii hotărârile rămase definitive în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi hotărârile date de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul".
Din interpretarea acestui text de lege rezultă că una dintre condiţiile de admisibilitate a exercitării căii extraordinare de atac a revizuirii este ca aceasta să se îndrepte împotriva unei hotărâri care se circumscrie uneia dintre categoriile de hotărâri judecătoreşti, enumerate limitativ în norma juridică citată mai sus.
În speţa de faţă, prin Sentinţa civilă nr. 2562 din 13 septembrie 2013, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a soluţionat o cerere de revizuire, respingând-o ca inadmisibilă, hotărâre susceptibilă de a fi atacată cu recurs, astfel cum s-a menţionat şi în dispozitivul acesteia.
În această situaţie, este evident că hotărârea pronunţată de instanţa care a soluţionat o cerere de revizuire, nu poate fi încadrată în ipoteza textului art. 322 alin. (1) C. proc. civ., nefiind vorba despre o hotărâre rămasă definitivă în instanţa de apel sau prin neapelare, sau de o hotărâre dată de o instanţă de recurs prin care s-a evocat fondul.
Având în vedere argumentele expuse, cu referire la îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate a prezentei cereri de revizuire, în conformitate cu dispoziţiile art. 326 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte apreciază că nu se mai impune cercetarea temeiniciei motivului de revizuire invocat de revizuent.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge cererea de revizuire formulată de reclamantul A.D., împotriva Sentinţei civile nr. 2562 din 13 septembrie 2013 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 29 ianuarie 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3929/2014. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 3945/2014. Contencios. Pretentii. Recurs → |
|---|
