ICCJ. Decizia nr. 3959/2014. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV şi FISCAL
Decizia nr. 3959/2014
Dosar nr. 6141/42/2011
Şedinţa publică de la 23 octombrie 2014
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Soluţia instanţei de fond
Prin cererea înregistrată la 31 iulie 2012 sub nr. 6141/2 reclamantul C.I. a chemat în judecată pe pârâta ANI - Inspecţia de Integritate pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună anularea raportului de evaluare nr. 33933/G/II din 13 iulie 2012 al pârâtei.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că prin raportul de evaluare mai sus indicat pârâta a afirmat fără temei legal că ar fi fost în stare de incompatibilitate în perioada 18 iunie 2008-20 ianuarie 2010, fiindu-i aplicabile dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003.
A mai arătat reclamantul că, în anul 2002, împreună cu soţia sa C.R. şi cu socrul său, M.G., în temeiul Legii nr. 300/2004, privind autorizarea persoanelor fizice şi a asociaţiilor familiale care desfăşoară activităţi economice în mod independent, a înfiinţat Asociaţia familială "M.G.C." reorganizată în prezent în întreprindere familială.
A mai arătat că în raportul contestat s-a invocat faptul că a deţinut calitatea de membru în cadrul Întreprinderii familiale "M.G.C." pe lângă funcţia de primar al comunei Balaci pe care o deţine din data de 18 iunie 2008.
A precizat că în Legea nr. 161/2003, la art. 87, nu se include la alin. (1) ca stare de incompatibilitate a primarului şi situaţia în care acesta este membru al unei întreprinderi familiale şi numai calitatea de asociat în cadrul unei societăţi comerciale.
A considerat că nu a avut calitatea de comerciant deoarece nu a făcut acte şi fapte de comerţ, invocând şi prevederile art. 7 C. com.
Prin Sentinţa nr. 926 din 6 martie 2013, Curtea de Apel Bucureşti a respins acţiunea formulată de reclamantul C.I. ca neîntemeiată.
Pentru a pronunţa această hotărâre s-au reţinut următoarele:
Reclamantul a făcut parte, potrivit propriilor afirmaţii din acţiune, reţinerilor din procesul de evaluare contestat şi înscrisurilor de la ORC, dintr-o întreprindere familială AF M.G.C. începând cu anul 2002.
A mai arătat instanţa că, deşi prin acţiune a invocat faptul ca s-a retras din această întreprindere familială conform rezoluţiei directorului ORC de pe lângă Tribunalul Teleorman la 20 ianuarie 2010, ulterior a încercat să demonstreze că în fapt s-a retras în 2009 (a se vedea adresa depusa la 16 ianuarie 2013), că nu a obţinut venituri în calitate de membru al întreprinderii familiale în perioada 2009 şi ulterior.
În opinia curţii, din raportul mai sus invocat reiese că reclamantul a fost în stare de incompatibilitate în perioada 18 iunie 2008 - 20 ianuarie 2010.
Din declaraţia privind veniturile realizate în anul 2008 reiese că în anul respectiv reclamantul a avut un venit brut de 21000 lei, precum şi cheltuieli în aceeaşi sumă.
A menţionat instanţa că, Legea nu condiţionează existenţa stării de incompatibilitate de realizarea efectivă de venituri din activitatea desfăşurată, respectiv din calitatea de comerciant.
Cu privire la calitatea de comerciant s-a reţinut că, în privinţa membrilor unei întreprinderi familiale există un act normativ special, astfel că nu sunt aplicabile dispoziţiile C. com., lege generală, referitoare la dobândirea calităţii de comerciant.
2. Calea de atac exercitată
Împotriva sentinţei pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti a declarat recurs reclamantul C.I.
Reclamantul-recurent a susţinut, în esenţă, că hotărârea instanţei de fond este nelegală şi netemeinică, solicitând admiterea recursului aşa cum a fost formulat.
Criticile recurentului vizează, în esenţă, nelegalitatea Raportului de evaluare: intimata a interpretat în mod eronat dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003, susţinând totodată şi că dispoziţiile art. 31 din O.U.G. nr. 44/2008 s-ar putea corobora cu acestea; intimata ANI a aplicat în mod eronat, retroactiv, dispoziţiile Legii nr. 176/2010.
3. Soluţia instanţei de recurs cu privire la recursul formulat de C.I.
Recursul este neîntemeiat pentru considerentele care vor fi prezentate în continuare.
Starea de incompatibilitate evaluată de Agenţia Naţională de Integritate s-a întemeiat pe constatarea potrivit căreia, în perioada 18 iunie 2008 - 20 ianuarie 2010, reclamantul C.I. s-a aflat în stare de incompatibilitate în sensul prevederilor art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003, cu modificările şi completările ulterioare, prin deţinerea concomitentă a calităţii de comerciant persoană fizică în cadrul întreprinderii Familiale M.G.C. şi exercitarea mandatului de primar al comunei Balaci din judeţul Teleorman.
Potrivit prevederilor art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003, funcţia de primar este incompatibilă cu calitatea de comerciant persoană fizică.
Instanţa de recurs reţine că textul normei juridice trebuie interpretat, în primul rând din punct de vedere teleologic, fiind evident, încă din titlul Legii nr. 161/2003, că scopul legiuitorului şi al reglementărilor a fost acela de prevenire a corupţiei, urmărindu-se ca persoana care deţine o demnitate/funcţie publică să adopte o conduită preventivă de natură să-l împiedice să ajungă în situaţia de exercitare a unor activităţi în stare de incompatibilitate.
Aşa cum reiese din înscrisurile existente la dosarul cauzei, recurentul-reclamant a fost validat în funcţia de primar al localităţii Balaci, jud.Teleorman la data de 18 iunie 2008, conform adresei din 10 iunie 2011 a Primăriei Balaci.
În perioada 10 septembrie 2002 - 20 ianuarie 2010, reclamantul este membru în cadrul Întreprinderii Familiale M.G.C. - înregistrată al ONRC, conform adresei din 15 iulie 2011 a ONRC.
Conform prevederilor art. 31 din O.U.G. nr. 44/2008 - Secţiunea 3 privind Regimul juridic al întreprinderii familiale "membrii întreprinderii familiale sunt comercianţi persoane fizice de la data înregistrării acesteia în registrul comerţului".
Aşa cum corect a reţinut instanţa de fond, recurentul-reclamant a deţinut în perioada amintită, concomitent cu exercitarea mandatului de ales local - primar - şi calitatea de comerciant persoană fizică, ceea ce a generat o situaţie de incompatibilitate.
Pe de altă parte, instanţa de control judiciar observă că, în perioada supusă evaluării a obţinut venituri atât de natură salarială de la Primăria Balaci, Jud.Teleorman, cât şi venituri din activităţi comerciale, realizate în cadrul Întreprinderii Familiale M.G.C., conform adresei din 8 august 2011, transmisă de Direcţia Generală a Finanţelor Publice Teleorman.
Prin urmare, susţinerile recurentului potrivit cărora nu ar fi exercitat acte şi fapte de comerţ, nu pot fi reţinute.
Legea nu condiţionează existenţa stării de incompatibilitate de realizarea efectivă de venituri din activitatea desfăşurata, respectiv din calitatea de comerciant.
Apărarea recurentului-reclamant în sensul că nu a avut niciun moment atribuţii privind reprezentarea întreprinderii familiale este lipsită de orice consistenţă în raport cu înscrisurile existente la dosarul cauzei.
În concluzie, rezultă că instanţa de fond a pronunţat o hotărâre temeinică şi legală, recursul fiind neîntemeiat, urmând ca acesta să fie respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de C.I. împotriva Sentinţei nr. 926 din 6 martie 2013 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 23 octombrie 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3950/2014. Contencios. Constatarea calităţii... | ICCJ. Decizia nr. 3972/2014. Contencios. Anulare act... → |
|---|
