ICCJ. Decizia nr. 4056/2014. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4056/2014
Dosar nr. 927/33/2011*
Şedinţa de la 30 octombrie 2014
Asupra recursului de faţă,
Din examinarea lucrărilor din dosar, a constatat următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
Prin sentinţa civilă nr. 457 din 15 septembrie 2011 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, în dosar nr. 927/33/2011, s-a admis excepţia inadmisibilităţii cererii de chemare în judecată.
Prin decizia nr. 4135 din 16 octombrie 2012 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în dosar nr. 927/33/2011, s-a admis recursul declarat de I.P.J. Cluj împotriva sentinţei nr. 457 din 15 septembrie 2011 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal. A fost casată sentinţa atacată şi trimisă cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă, pe considerentul că, în mod greşit a considerat instanţa de fond că numai la solicitarea reclamantului putea fi întregit cadrul procesual, dispunând ca instanţa de fond, în rejudecare, să dispună citarea în cauză şi a petentei E.C.H.R.H.C.E., să califice cadrul procesual în raport cu obiectul acţiunii reclamantului şi, totodată, să valorifice toate apărările şi susţinerile părţilor.
1. Hotărârea primei instanţe
Prin sentința nr. 251 din 4 aprilie 2013, Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a admis cererea formulată de reclamantul I.P.J. Cluj, în contradictoriu cu pârâţii C.N.C.D. şi E.C.H.R.H.C.E. și a anulat în parte Hotărârea nr. 228 din 08 iunie 2011, emisă de C.N.C.D., respectiv punctele 8 şi 9.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut, în esență, următoarele aspecte:
Reclamantul I.P.J. Cluj în contradictoriu cu C.N.C.D. a solicitat anularea pct. 8 şi 9 din hotărârea nr. 228 din 08 iunie 2011 emisă de către C.D.C.N. al pârâtei prin care s-a hotărât că neafişarea bilingv a informaţiilor publice la P.P. Săvădisla constituie discriminare.
Prin Hotărârea nr. 228 din 08 iunie 2011, la pct. 8 şi 9, C.N.C.D. a hotărât că faptele sesizate în ceea ce priveşte afişarea anunţurilor de interes public bilingv din cadrul P.L. Săvădisla constituie discriminare potrivit art. 2 alin. (1) şi art. 10 lit. h) din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată şi a dispus sancţionarea I.J.P. Cluj cu avertisment.
S-a constatat că petenta E.C.H.R.H.C.E. a sesizat C.C.D., la data de 07 octombrie 2010, cu o plângere referitoare la „faptul că P. Săvădisla nu respectă legea administraţiei publice locale”. În cuprinsul acestei plângeri, petenta a arătat că, la data de 05 ianuarie 2010 a trimis o sesizare scrisă către comandantul Poliţiei, adresându-i rugămintea să respecte legea administraţiei publice locale şi, printre altele, în virtutea Legii nr. 215/2001 să plaseze pe teritoriul instituţiei şi plăci în limba maghiară.
Plângerea, împreună cu actele anexă, a fost comunicată reclamantului, care şi-a expus punctul de vedere la data de 06 noiembrie 2010, precizând că Legea nr. 215/2001 are în vedere inscripţionarea cu plăcuţe bilingve doar în privinţa denumirilor localităţilor şi instituţiilor, nestabilind o obligaţie de inscripţionare a autoturismelor instituţiilor publice şi, pe de altă parte, sarcina realizării şi afişării de plăcuţe bilingve cu denumirea instituţiilor publice nu îi revine lui, ci autorităţilor publice locale.
Prin Hotărârea contestată, în privinţa punctelor 8 şi 9 care interesează prezentul litigiu, C.N.C.D. a analizat cele invocate de petentă prin completarea plângerii, necomunicate reclamantului şi a constatat că faptele sesizate, în ceea ce priveşte afişarea anunţurilor de interes public bilingv din cadrul P.L. Săvădisla constituie discriminare potrivit art. 2 alin. (1) şi art. 10 lit. h) din O.G. nr. 137/2000 şi a dispus sancţionarea I.P.J. Cluj cu avertisment.
În fine, s-a constatat că, procedând în acest mod, C.N.C.D. a încălcat dreptul la apărare al reclamantului, care este un drept fundamental, acesta neavând posibilitatea de a propune probe în dovedirea unei eventuale stări de fapt contrare, fiind încălcate, astfel, şi dispoziţiile art. 38 din Ordinul C.C.D.
2. Recursul exercitat în cauză
Împotriva sentinţei pronunţată de Curtea de Apel Cluj, a declarat recurs C.N.C.D., solicitând în principal casarea în tot a Sentinţei civile nr. 251 din 04 aprilie 2013 şi trimiterea spre rejudecare a cauzei Curţii de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal;
În subsidiar recurentul a solicitat, respingerea acţiunii formulate de către I.P.J. Cluj ca fiind netemeinică şi nelegală şi menţinerea Hotărârii C.N.C.D. nr. 228 din 08 iunie 2011 ca fiind temeinică şi legală.
Recurentul a susţinut, în esenţă, că în ceea ce priveşte nerespectarea principiului contradictorialităţii şi a dreptului fundamental la apărare invocat de către reclamantul I.J.P. Cluj şi reţinut de instanţa de fond, într-adevăr, dintr-o regretabilă eroare, C.N.C.D. nu a comunicat I.P.J. Cluj punctul de vedere al petentului E.C.H.R.H.C.E., înregistrat la C.N.C.D. sub nr. 9532 din 25 noiembrie 2010, punct de vedere prin care acesta sesiza şi lipsa informaţiilor de interes public şi în limba maghiară în cadrul P.P. Săvădisla Judeţul Cluj.
Este adevărat, a arătat recurentul, că acest lucru a condus la imposibilitatea persoanei reclamate I.J.P. Cluj de a prezenta toate dovezile cu care ar fi putut să se apere şi împotriva acestui capăt de cerere afişarea şi în limba maghiară a informaţiilor de interes public), încălcându-se astfel prevederile art. 38 din Ordinul Preşedintelui C.N.C.D. nr. 144/2008 privind aprobarea Procedurii interne de soluţionare a petiţiilor şi sesizărilor, însă această chestiune de procedură, nu este de natură a leza temeinicia și legalitatea Hotărârii C.N.C.D. nr. 228 din 08 iunie 2011.
Prin urmare, recurentul a apreciat că neregulile constatate în procedura administrativ-jurisdicţională desfăşurata în faţa C.N.C.D. nu pot duce la anularea actului (în speţă, a Hotărârii C.N.C.D. nr. 228 din 08 iunie 2011), întrucât în faţa instanţei de fond, reclamantului-intimat I.J.P. al Judeţului Cluj. avea posibilitatea să-şi susţină punctul de vedere şi cu privire la neafişarea informaţiilor de interes public şi în limba maghiară la avizierul P.P. Săvădisla (pct. 8 şi 9 din Hotărârea C.N.C.D. nr. 228 din 08 iunie 2011), respecta astfel atât principiul contradictorialităţii cât şi principiul fundamental al dreptului la apărare, fapt care este de natură să înlăture vătămarea produsă în faţa organului administrativ - jurisdicțional în prezenta cauză dedusă judecăţii, în faţa C.N.C.D.
A mai susținut recurentul, că în virtutea principiului rolului activ al judecătorului, instanţa de judecată avea obligaţia de a depune toate diligentele necesare obţinerii de date și informaţii suplimentare cu privire la aspectele menţionate în pct. 8 si 9 din Hotărârea C.N.C.D. nr. 228 din 08 iunie 2011 în ceea ce priveşte săvârşirii unor fapte de discriminare la nivelul S.P. Săvădisla prin neafişarea informaţiilor de interes public si în limba maghiară.
Pe fondul cauzei, recurentul a solicitat respingerea acțiunii formulate de către I.P.J. Cluj și menținerea ca temeinică și legală a Hotărârii nr. 228 din 08 iunie 2011, arătând că deşi există obligaţia traducerii informaţiilor de interes public postate la sediul P.P. Săvădisla, jud. Cluj şi în limba minorităţii naţionale cu o pondere mai mare de 20 % în cadrul comunităţii, reclamantul I.P.J. Cluj (la unitatea subordonată P.P. Săvădisla) nu şi-a îndeplinit această obligaţie, generând în acest fel o deosebire de tratament în privinţa cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, în sensul că aceştia sunt lipsiţi de dreptul de se informa în limba maternă la sediul Postului de Poliţie Săvădisla.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
Examinând cauza în raport de actele şi lucrările dosarului, de criticile formulate de recurent, precum şi de reglementările legale incidente, inclusiv cele ale art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru considerentele expuse în continuare.
1. Argumente de fapt şi de drept relevante
Reclamantul I.P.J. Cluj în contradictoriu cu C.N.C.D. a solicitat anularea pct. 8 şi 9 din hotărârea nr. 228 din 08 iunie 2011 emisă de către Colegiul Director al C.N.C.D. al pârâtei prin care s-a hotărât că neafişarea bilingvă a informaţiilor publice la P.P. Săvădisla constituie discriminare.
Prima instanță a admis acțiunea și a anulat pct. 8 şi 9 din Hotărârea nr. 228 din 08 iunie 2011 emisă de către Colegiul Director al C.N., opinie împărtășită și de Înalta Curte
Instanţa de control judiciar apreciază că sentinţa recurată îndeplineşte cerinţele impuse de art. 261 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., întrucât prima instanţă a expus în mod convingător argumentele care au determinat formarea convingerii sale.
Mai precis, judecătorul fondului a prezentat în cuprinsul hotărârii toate elementele care au condus la concluzia că hotărârea atacată este nelegală.
Argumentele dezvoltate în cererea de recurs reiau, în esenţă, apărările expuse de pârâtul-recurent în fața Curții de Apel, instanţa de fond pronunţându-se în mod corect cu privire la toate aceste aspecte.
Astfel, din probele administrate în cauză, rezultă că ulterior formulării plângerii inițiale, petenta E.C.H.R.H.C.E. a formulat o precizare a plângerii, prin care a învederat C.C.D. că înţelege să se plângă şi cu privire la inscripţiile şi afişele de informare de pe clădirea şi din curtea poliţiei, fără ca această precizare să fie comunicată și reclamantului.
Înalta Curte remarcă la fel ca prima instanță că această precizare a plângerii constituie în realitate o veritabilă completare, în condiţiile în care în plângerea iniţială nu se făcuse vorbire despre inscripţiile şi afişele de pe clădirea şi din curtea Poliţiei.
Verificând considerentele sentinţei atacate, Înalta Curte constată că judecătorul fondului a explicat în mod convingător raţiunile pentru care emiterea hotărârii contestate, fără a-i fi comunicată și reclamantului precizarea la plângere, constituie o încălcare a dreptului la apărare, care este un drept fundamental, reclamantul neavând posibilitatea de a propune probe în dovedirea unei eventuale stări de fapt contrare, fiind încălcate, astfel, şi dispoziţiile art. 38 din Ordinul C.C.D.
Prin urmare, Înalta Curte constată că pârâtul C.N.C.D., pronunţându-se asupra plângerii petentei E.C.H.R.H.C.E., fără a comunica și reclamantului completarea depusă de petentă a încălcat principiul privitor la respectarea dreptului la apărare al reclamantului, în speţă, acesta fiind privat de posibilitatea de a-şi susţine şi dovedi drepturile.
Nerespectarea acestui principiu, care asigură implicit şi respectarea dreptului la apărare, este sancţionată cu nulitatea hotărârii.
Prin urmare, fiind evidentă vătămarea intimatului-reclamant, Înalta Curte apreciază că în mod just prima instanţă a admis acţiunea acestuia, în condiţiile în care, necomunicarea precizării plângerii, l-a lipsit pe reclamant de posibilitatea de a formula apărări și a aduce dovezi în combaterea celor susținute de petentă.
2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Având în vedere toate considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat, neexistând motive de reformare a sentinţei, potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 şi art. 3041 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de C.N.C.D. împotriva sentinţei civile nr. 251/2013 din 4 aprilie 2013 a Curţii de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 30 octombrie 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4061/2014. Contencios. Contestaţie act... | ICCJ. Decizia nr. 4350/2014. Contencios. Obligare emitere act... → |
|---|
