ICCJ. Decizia nr. 4155/2014. Contencios. Constatarea calităţii de lucrător/colaborator al securităţii (OUG nr.24/2008). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4155/2014
Dosar nr. 3046/2/2012
Şedinţa publică de la 5 noiembrie 2014
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a, contencios administrativ şi fiscal, sub numărul 3046/2/2012 reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a chemat în judecată pe pârâtul A.S. solicitând să se constate calitatea acestuia de colaborator al Securităţii.
În motivarea, în fapt, a cererii reclamantul a arătat în esenţă că în cauză sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, pârâtul furnizând informaţii care se referă la activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, aşa cum rezultă din actele dosarului, iar acţiunile sale în această calitate au încălcat dreptul la viaţă privată.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile O.U.G. nr. 24/2008.
La data de 31 mai 2012, reclamantul a depus Nota de constatare nr. S/DI/I/2240 din 28 octombrie 2011 şi actele care au stat la baza emiterii acesteia.
Pârâtul a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată, arătând în esenţă că în anul 1983, îşi desfăşura activitatea la A. - Filiala Brăila, încheind asigurări pentru un număr mare de cadre militare din Garnizoana Brăila, se bucura de un profil moral-politic sănătos, astfel încât, în luna ianuarie 1983 a fost contactat de un ofiţer de la CI, fiind forţat să semneze angajamentul cu organele de securitate, dacă mai dorea să încheie asigurări în unităţile militare, având în vedere că venea în contact cu ofiţeri de la care putea afla diverse secrete militare.
De teamă că nu i se va mai permite accesul în unităţile militare, cu consecinţa pierderii serviciului, a semnat un angajament dictat de ofiţer. Lunar era contactat de acel ofiţer fiind întrebat dacă deţinea informaţii cu privire la anumite persoane care unelteau împotriva statului, acesta dictându-i conţinutul Notelor informative, făcând precizări pe aceste note olografe menite să deformeze conţinutul. Informaţiile furnizate nu erau pe măsura aşteptărilor, ofiţerul fiind nemulţumit de acest lucru.
Din dorinţa de a întrerupe legătura cu acel ofiţer de securitate s-a transferat la mai multe întreprinderi, refuzând categoric orice dialog cu ofiţerul respectiv.
Reclamantul a susţinut că informaţiile furnizate nu îndeplineau condiţia de a fi denunţat activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, care să vizeze îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, nefiind întrunite condiţiile prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008. CNSAS nu a indicat informaţiile şi faptele care se referă la denunţarea activităţilor sau atitudinilor potrivnice regimului totalitar comunist, preluând pur şi simplu aprecierile cuprinse în documentele fostei Securităţi, fără să examineze ea însăşi datele comunicate, pentru a putea stabili dacă acestea îndeplinesc cerinţele legii.
Mai susţine pârâtul că situaţiile prezentate de reclamant demonstrează buna sa credinţă, nicio persoană nu a suportat vreo consecinţă juridică, nu au fost cercetaţi sau arestaţi, condamnaţi, nu le-au fost îngrădite drepturile.
Prin Sentinţa civilă nr. 7078 din 11 decembrie 2012, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea formulată de reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în contradictoriu cu pârâtul A.S.
A constatat că pârâtul a avut calitatea de colaborator al Securităţii.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut următoarele:
- Potrivit art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, aprobată cu modificări prin Legea nr. 293/2008, prima condiţie ce trebuie îndeplinită pentru a se constata că o persoană a avut calitatea de colaborator al Securităţii este aceea ca această persoană să fi furnizat informaţii, indiferent sub ce formă, precum note şi rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii, iar a doua condiţie vizează calitatea informaţiei furnizate, în sensul că prin aceste informaţii se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist, iar a treia condiţie se referă la efectele furnizării informaţiilor, în sensul că au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
- Toate aceste condiţii trebuie să fie îndeplinite cumulativ, iar în speţa de faţă, pârâtul, a semnat la data de 27 decembrie 1982 un "angajament", prin care se angaja să sprijine în mod secret, organizat şi activ organele de securitate, în activitatea pe care o desfăşoară pentru prevenirea, descoperirea şi lichidarea infracţiunilor îndreptate împotriva securităţii statului, prin depunerea de eforturi susţinute pentru căutarea de informaţii şi date care prezintă interes pentru această instituţie, să dovedească sinceritate şi obiectivitate şi să nu spună nimănui, indiferent de persoană, grad de rudenie sau funcţie, despre această colaborare.
- Recrutarea pârâtului a fost decisă de organele de securitate, datorită faptului că cele patru obiective deservite de garnizoană au un număr mare de cadre militare, iar în mediul de relaţii al acestora au un număr mic de persoane civile în reţeaua informativă stabilită.
- Pârâtul a întocmit mai multe Note informative în perioada 27 decembrie 1982 - 12 decembrie 1985, aşa cum s-a reţinut în Nota de constatare şi au fost depuse la dosarul cauzei, semnate cu numele conspirativ "V.", prin care relata amănunte legate de anumiţi cetăţeni care aveau diverse legături cu cadre militare, ce ţineau de viaţa privată a acestora, (numita B.; numita M.), persoane care lucrau împreună cu pârâtul la A. Brăila şi care aveau legături cu persoane din străinătate (K.L., numita V.) şi încerca să valorifice obiecte din aur; (maistrul B.V.), care făcea comerţ cu obiecte străine; militari urmăriţi informativ pentru relaţii suspecte (S.V., P.C.), etc.
- Pârâtul oferea informaţii despre aceste persoane, relata modul cum s-a întâlnit cu aceste persoane opiniile politice ale acestora şi discuţiile avute, activitatea şi preocupările, relaţiile cu diverse persoane din anturajul acestora.
- Aşadar, pârâtul avea sarcina de a identifica asemenea persoane, acesta fiind motivul pentru care pârâtul a oferit foarte multe informaţii concrete despre persoanele la care se referea în Notele Informative, din Nota de constatare rezultând că în perioada 29 martie 1984 - 21 aprilie 1986 a dat un număr de 37 asemenea Note, reclamantul selectând pentru dosarul instanţei doar o parte, însă interesează din punct de vedere al calităţii de colaborator, scopul identificării şi semnalării acestor persoane, respectiv stabilirea dacă faptele relatate priveau activităţi şi atitudini potrivnice regimului comunist, relaţiile acestora cu persoane din ţară sau străinătate.
- Rapoartele şi Notele privind analiza activităţii informatorului "V." consemnează că după recrutare a furnizat un număr foarte mare de materiale informative cu privire la persoane aflate în atenţie pe linie de securitate, dând dovadă de loialitate, corectitudine, sinceritate şi receptivitate, având o conduită corespunzătoare, fiind şi recompensat pentru activitatea depusă ca informator.
- De asemenea, este îndeplinită şi a doua condiţie, care se referă la efectele furnizării informaţiilor, în sensul că au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, aşa cum susţine în mod întemeiat reclamanta, şi după cum rezultă din cele reţinute, aceste informaţii au încălcat dreptul la viaţă privată.
Susţinerea că în luna ianuarie 1983 a fost contactat de un ofiţer de la CI, fiind forţat să semneze angajamentul cu organele de securitate, dacă mai dorea să încheie asigurări în unităţile militare, având în vedere că venea în contact cu ofiţeri de la care putea afla diverse secrete militare, chiar dacă ar fi reală, nu are relevanţă sub aspectul stabilirii calităţii de colaborator al securităţii, întrucât este relevant natura informaţiilor furnizate, or, reclamantul, după semnarea angajamentului, timp de 3 ani, în perioada 27 decembrie 1982 - 12 decembrie 1985, a furnizat foarte multe Note informative, prin care oferea o diversitate de informaţii despre diverse persoane, unele informaţii neavând legătură cu nevoia de a pătrunde în unităţile militare în scopul de a încheia asigurări cu cadrele militare.
- Reclamantul a mai susţinut că din dorinţa de a întrerupe legătura cu acel ofiţer de securitate s-a transferat la mai multe întreprinderi, refuzând categoric orice dialog cu ofiţerul respectiv, însă relevant este că în Nota-Raport din data de 03 februarie 1986 privind analiza activităţii informatorului se menţionează că acesta a fost sincer şi obiectiv în furnizarea informaţiilor, se preocupă de culegerea informaţiilor, însă neavând posibilităţi să intre în contact cu cadrele unităţii, întrucât şi-a schimbat locul de muncă, a furnizat mai puţine informaţii despre marina militară din Brăila.
- Curtea de apel a reţinut că multe dintre informaţiile furnizate de către pârât au denunţat fapte şi activităţi, care la acea vreme erau considerate potrivnice regimului totalitar comunist, multe dintre ele neavând legătură cu scopul recrutării şi au fost de natură să încalce dreptul la viaţă privată al persoanelor vizate.
Din punct de vedere al cauzei de faţă nu prezintă nicio relevanţă dacă vreo persoană din cele la care pârâtul a făcut referire în Notele informative ar fi suportat vreo consecinţă juridică.
Prin urmare, instanţa de judecată sesizată, urmare a aprobării Notei de constatare, analizând cererea în raport de ansamblul probator administrat în cauză, a apreciat că CNSAS, în calitate de reclamant a făcut dovada susţinerilor sale, astfel încât a constatat calitatea pârâtului de colaborator al Securităţii.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâtul A.S., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie. A solicitat modificarea hotărârii în sensul respingerii acţiunii ca neîntemeiate susţinând că la dosarul cauzei nu a fost depusă nici-o probă care să susţină faptele ce i se impută iar situaţia de fapt expusă de CNSAS şi acceptată de instanţa de fond nu corespunde realităţii.
În conţinutul notelor informative nu se regăsesc informaţii despre activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, apte să îngrădească drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului.
Notele informative se refereau la aspecte ce vizau probleme militare, respectiv prezenţa în baza militară a unor persoane străine care intrau în relaţii cu cadre militare, persoane suspecte care contactau personalul militar pentru obţinerea de informaţii cu caracter secret, strict militar.
De altfel, recrutarea lui a fost iniţiată de Serviciul de CI al MAPN pe linie de Securitate care avea propriu serviciu de informare.
Instanţa de fond în considerentele hotărârii nu a exemplificat informaţiile referitoare la atitudinile sau activităţile potrivnice regimului totalitar comunist, ci a confirmat faptul că prin acele note olografe a făcut referire la anumite persoane din ţară de naţionalitate străină, persoane care aveau relaţii suspecte cu diferite cadre militare.
Nu este lipsit de relevanţă nici împrejurarea că persoanele la care a făcut referire în note nu au suportat nicio consecinţă juridică.
Examinând sentinţa recurată în raport de motivele invocate, şi în limitele prevăzute de art. 3041 C. proc. civ. raportat la lucrările dosarului şi prevederile legale incidente în cauză Înalta Curte constată că recursul este fondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Dispoziţiile cuprinse în art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii, definesc termenul de colaborator al securităţii "ca fiind orice persoană care a furnizat informaţii indiferent sub ce formă, precum note şi rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii securităţii, prin care se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului".
Rezultă din această definiţie, condiţiile ce se impun a fi îndeplinite pentru a se constata calitatea de colaborator şi anume, persoana trebuia să fi furnizat informaţii sub orice formă prin care se denunţau atitudini şi activităţi potrivnice regimului totalitar şi care au avut ca efect îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
Prima instanţă, a examinat îndeplinirea cumulativă a condiţiilor prevăzute la art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 şi a concluzionat că reclamantul-recurent CNSAS a făcut dovada susţinerilor în stabilirea calităţii de colaborator al securităţii a intimatului-pârât A.S., reţinând ca argumente esenţiale existenţa unui angajament semnat de recurentul-pârât şi întocmirea de note informative cu numele conspirativ "V.", conţinutul acestora vizând îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
Recurentul-pârât în faţa instanţei de fond dar şi prin cererea de recurs formulată, contestă conţinutul notelor informative, întocmite de el precum şi cele întocmite de Securitate, aşa cum a fost prezentat de reclamantul-intimat în notele de constatare şi susţine că judecătorul fondului şi-a însuşit acest conţinut fără să fie depuse la dosar notele informative la care s-a făcut referire prin notele de constatare.
Într-adevăr la dosarul cauzei, nu au fost depuse aceste note informative, astfel că în privinţa dubiului asupra autenticităţii acestuia, raportat la prevederile art. 129 alin. (5) C. proc. civ., pentru corecta stabilire a faptelor, în vederea aplicării temeinice a legii se impunea clarificarea acestor aspecte prin depunerea notelor informative întocmite de recurentul-pârât şi cele întocmite de organele de securitate, dar şi administrarea din oficiu a altor probe menite să clarifice conţinutul documentelor la care s-a făcut referire prin notele de constatare întocmite de reclamantul-intimat.
Fiind soluţionată această cauză cu încălcarea prevederilor art. 129 alin. (5) C. proc. civ., potrivit cărora "judecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greşeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor şi prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunţării unei hotărârii temeinice şi legale. Dacă probele propuse nu sunt îndestulătoare pentru lămurirea în întregime a procesului, instanţa va dispune ca părţile să completeze probele. De asemenea, judecătorul poate, din oficiu, să pună în discuţia părţilor necesitatea administrării altor probe pe care le poate ordona chiar dacă se împotrivesc", Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. (3) C. proc. civ., raportat la art. 304 pct. 9 din acelaşi cod va admite recursul, va casa hotărârea şi va trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe în vederea suplimentării şi administrării de probe noi şi pentru a nu lipsi părţile de un dublu grad de jurisdicţie.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de A.S. împotriva Sentinţei civile nr. 7078 din 11 decembrie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 5 noiembrie 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4145/2014. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 4167/2014. Contencios. Anulare act... → |
|---|
