ICCJ. Decizia nr. 4271/2014. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4271/2014
Dosar nr. 56700/3/2011
Şedinţa publică de la 12 noiembrie 2014
Asupra recursului de faţă,
Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Hotărârea instanţei de recurs
Prin Încheierea din 10 septembrie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti a fost dispusă suspendarea recursului formulat de recurenta-reclamantă A.C.M.E., în temeiul art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., întrucât părţile nu s-au prezentat la termenul de judecată şi nici nu au solicitat judecarea în lipsă.
2. Recursul formulat de A.C.M.E.
Împotriva acestei hotărâri de suspendare a formulat recurs recurenta-reclamantă A.C.M.E., fiind invocate dispoziţiile art. 304 C. proc. civ.
II. Decizia instanţei de recurs
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sesizată cu soluţionarea recursului declarat, la termenul stabilit, din data de 24 aprilie 2013, a constatat că au lipsit atât recurenta-reclamantă A.C.M.E., cât şi intimaţii-pârâţi Ministerul Finanţelor Publice, Primăria Municipiului Bucureşti, Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi Direcţia Generală de Evidenţa Persoanelor, astfel încât, în temeiul dispoziţiilor prevăzute de art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., a dispus suspendarea judecării cauzei, întrucât părţile nu au solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Cauza a fost repusă pe rol, din oficiu, în condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 252 C. proc. civ.
În conformitate cu dispoziţiile prevăzute de art. 248 alin. (1) C. proc. civ., orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părţii timp de un an.
Analizând actele şi lucrările dosarului Înalta Curte a constatat că părţile au lipsit nejustificat la termenul stabilit pentru soluţionarea recursului declarat şi nu au solicitat judecarea în lipsă, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 242 alin. (2) C. proc. civ.
De la data suspendării cauzei şi până la repunerea cauzei pe rol, pricina a rămas în nelucrare din vina părţilor, care nu au îndeplinit nici un act de procedură în vederea judecării cauzei.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte urmează a constata perimat recursul declarat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată perimat recursul formulat de A.C.M.E. împotriva Încheierii din 10 septembrie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 12 noiembrie 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4270/2014. Contencios. Despăgubire. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 4272/2014. Contencios. Anulare act... → |
|---|
