ICCJ. Decizia nr. 4491/2014. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
DECIZIA nr. 4491/2014
Dosar nr. 3051/2/2014
Şedinţa publică de la 25 noiembrie 2014
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Hotărârea primei instanţe
Prin Încheierea din 3 septembrie 2014, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a respins, ca inadmisibile, cererile de intervenţie formulate de C. - S.G.C.D.A. şi O.S.R. - Societate de Gestiune a Drepturilor de Autor.
2. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva acestei încheieri, au formulat cereri de apel, în termen legal, petentele C. - S.G.C.D.A. şi O.S.R. - Societate de Gestiune a Drepturilor de Autor.
Apelurile declarate de petente s-au întemeiat pe dispoziţiile art. 470 şi art. 471 raportat la art. 62 şi art. 64 alin. (4) Noul C. proc. civ., în temeiul cărora s-a solicitat admiterea cererilor de apel, cu consecinţa admiterii în principiu a cererilor de intervenţie principală formulate în cauza dedusă judecăţii.
În dezvoltarea motivelor de apel, petentele au învederat că cererile de intervenţie principală întrunesc atât condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 61 şi art. 62 Noul C. proc. civ., cât şi condiţiile cerute de art. 161 din Legea nr. 554/2004.
Petentele au arătat că în calitate de beneficiari ai remuneraţiei compensatorii pentru copia privată în domeniul operelor reproduse de pe hârtie, justifică, pe deplin, un interes legitim şi actual în formularea cererilor de intervenţie, având în vedere că modul de soluţionare a cauzei poate produce consecinţe asupra activităţii acestora.
Petentele au susţinut că, în conformitate cu prevederile art. 1071 din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, au desemnat prin vot liber exprimat colectorul unic al remuneraţiei compensatorii pentru copia privată, iar prin cererile de intervenţie, urmăresc exercitarea drepturilor de colectare a copiei private.
În această situaţie, dreptul dedus judecăţii, respectiv dreptul strâns legat de acesta, la care face trimitere art. 61 alin. (2) Noul C. proc. civ., vizează dreptul de exercitare a dreptului de a colecta copia privată, fie de intervenienţi, fie de reclamantă.
3. Apărarea formulată de intimata P. - S.A.E.R.O.Ş.
Prin întâmpinarea formulată în cauză, intimata-reclamantă P. - S.A.E.R.O.Ş. a solicitat respingerea cererilor de apel ca nefondate.
Intimata-reclamantă a arătat, în esenţă, că cererile de intervenţie principală nu îndeplinesc condiţiile legale impuse de art. 61 şi art. 62 Noul C. proc. civ., întrucât apelantele nu au interesul de a pretinde dreptul dedus judecăţii prin cererea de chemare în judecată.
Intimata a susţinut că dreptul pe care, atât O.S.R., cât şi C., îl pretind pentru sine, prin cererile de intervenţie principală formulate, îl constituie suspendarea şi anularea Deciziilor O.R.D.A. nr. 10 din 27 ianuarie 2014 şi nr. 16 din 12 februarie 2014.
Or, atâta timp cât O.S.R. este beneficiarul actului, iar C. a semnat procesul-verbal de desemnare a petentei O.S.R. drept colector unic în domeniu, nu se justifică interesul de a solicita suspendarea şi anularea deciziilor O.R.D.A.
Înalta Curte a recalificat cererile de apel formulate de petente drept cereri de recurs, raportat la dispoziţiile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
II. Analiza motivelor de casare
Analizând actele şi lucrările dosarului, încheierea recurată în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că sunt fondate criticile formulate de recurente, pentru următoarele considerente:
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal sub nr. 3051/2/2014, reclamanta P. - S.A.E.R.O.Ş. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, suspendarea şi anularea Deciziilor Directorului General O.R.D.A. nr. 10 din 27 ianuarie 2014 şi nr. 16 din 12 februarie 2014.
La dosarul cauzei au fost depuse de către C. - S.G.C.D.A. şi O.S.R. - Societate de Gestiune a Drepturilor de Autor, cereri de intervenţie principală, prin care au solicitat respingerea cererii de chemare în judecată formulată de reclamantă, ca neîntemeiată.
Ambele cereri de intervenţie îndeplinesc condiţiile esenţiale ale intervenţiei voluntare, prevăzute de dispoziţiile art. 61 alin. (1) Noul C. proc. civ., respectiv: existenţa unui proces în curs de desfăşurare, iniţiativa introducerii în proces a terţului aparţine acestuia, invocarea de către terţ a unui interes propriu şi lipsa calităţii de parte originară a titularului cererii.
Pe de altă parte, din cuprinsul cererilor rezultă că, deşi sunt intitulate "de intervenţie principală", în fapt, titularii acestora nu deduc judecăţii o pretenţie proprie, ci formulează numai apărări în sprijinul pârâtului Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, urmărind pronunţarea unei hotărâri în favoarea acestuia.
Astfel, C. - Societate de Gestiune Colectivă a Drepturilor de autor a solicitat respingerea acţiunii în contencios administrativ formulată de reclamantă, justificând un interes personal în formularea cererii de intervenţie, în calitate de beneficiar al remuneraţiei compensatorii pentru copia privată în domeniul operelor reproduse de pe hârtie şi de semnatar al procesului-verbal de desemnare a colectorului unic în domeniu.
De asemenea, prin intermediul cererii de intervenţie, O.S.R. - Societate de Gestiune a Drepturilor de Autor sprijină apărarea formulată în cauză de pârât şi justifică un interes propriu în formularea cererii, în calitate de colector al remuneraţiei compensatorii pentru copia privată în domeniul operelor reproduse de pe hârtie, conform Deciziilor Directorului General O.R.D.A. nr. 10 din 27 ianuarie 2014 şi nr. 16 din 12 februarie 2014, contestate prin acţiunea dedusă judecăţii.
Prin urmare, raportat la conţinutul cererilor de intervenţie şi la interesul personal invocat de către titularii acestora, care se subsumează interesului urmărit de pârât, se reţine că hotărârea ce s-ar putea pronunţa în cauză împotriva pârâtului, le-ar putea prejudicia terţilor drepturile şi interesele, condiţii în care, cele două cereri de intervenţie au natura juridică a unor intervenţii accesorii în interesul pârâtului.
Instanţa de fond nu a pus în discuţia părţilor şi nu s-a pronunţat asupra calificării juridice a respectivelor cereri de intervenţie, greşit intitulate "cereri de intervenţie principală", deşi contradicţia dintre conţinutul cererilor şi denumirea acestora impunea o atare dezbatere.
Procedând în acest mod, prima instanţă a încălcat obligaţia stabilită de legiuitor în sarcina judecătorului de a da calificarea juridică actelor sau faptelor deduse judecăţii, chiar dacă părţile le-au dat o altă denumire, conform dispoziţiilor art. 22 alin. (4) Noul C. proc. civ..
Prevederile legale menţionate consacră principiul rolului judecătorului în aflarea adevărului, potrivit căruia instanţa nu este ţinută de denumirea dată de parte cererii sale, ci o va califica în funcţie de conţinutul acesteia şi de scopul urmărit de parte prin formularea respectivei cereri.
Pentru considerentele expuse, constatând că instanţa de fond a calificat greşit cererile de intervenţie ca fiind principale, conţinutul acestora vădind caracterul lor de cereri de intervenţie accesorie în interesul pârâtului, fapt ce atrage incidenţa motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 Noul C. proc. civ., în temeiul dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 şi art. 496 alin. (2) Noul C. proc. civ., Înalta Curte va dispune admiterea recursurilor formulate de C. - S.G.C.D.A. şi O.S.R. - Societate de Gestiune a Drepturilor de Autor şi casarea încheierii atacate, în sensul admiterii în principiu a cererilor de intervenţie, calificate ca fiind cereri de intervenţie accesorie în interesul pârâtului Oficiul Român pentru Drepturile de Autor.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile formulate de C. - S.G.C.D.A. şi O.S.R. - Societate de Gestiune a Drepturilor de Autor împotriva Încheierii din 3 septembrie 2014 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Casează încheierea atacată şi în consecinţă:
Admite în principiu cererile de intervenţie formulate de C. - S.G.C.D.A. şi O.S.R. - Societate de Gestiune a Drepturilor de Autor, calificate ca fiind cereri de intervenţie accesorie în interesul pârâtului Oficiul Român pentru Drepturile de Autor.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 25 noiembrie 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4481/2014. Contencios. Refuz soluţionare... | ICCJ. Decizia nr. 4217/2014. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
