ICCJ. Decizia nr. 807/2014. Contencios. Refuz soluţionare cerere. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr. 807/2014

Dosar nr. 8659/2/2011

Şedinţa publică de la 19 februarie 2014

Asupra recursului de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, reclamantul D.I. a solicitat în contradictoriu cu Ministerul Apărării Naţionale să i se comunice informaţii în legătură cu motivele şi data la care a intrat în atenţia Direcţiei Generale de Informaţii a Armatei, precum şi obligarea pârâtului la plata de despăgubiri materiale şi morale.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin Sentinţa nr. 1667 din 7 martie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti a fost respinsă acţiunea reclamantului ca neîntemeiată.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut faptul că la solicitarea reclamantului de comunicare a informaţiilor solicitate, pârâtul a răspuns prin adresa de la data de 4 octombrie 2011, în sensul că reclamantul nu a făcut obiectul măsurilor specifice activităţii Direcţiei Generale de Informaţii a Armatei.

Instanţa de primă jurisdicţie a reţinut că pârâtul şi-a îndeplinit obligaţiile prevăzute de O.U.G. nr. 27/2002 şi a reţinut că este neîntemeiată acţiunea reclamantului.

3. Recursul formulat de D.I.

Recurentul a criticat soluţia instanţei de fond ca netemeinică şi nelegală, arătând că deşi i s-a răspuns că nu a făcut obiectul măsurilor specifice activităţii Direcţiei Generale de Informaţii a Armatei, în realitate această instituţie îl monitorizează abuziv pe o perioadă îndelungată, fără a exista un indiciu că reclamantul este implicat într-o activitate care să motiveze aceste acţiuni.

A arătat că în mod greşit i s-a respins cererea introductivă pe motiv că nu a depus probe din care să rezulte monitorizarea de către Direcţia Generală de Informaţii a Armatei, întrucât instituţia în cauză era obligată să informeze corect cetăţenii, în conformitate cu dispoziţiile art. 31 alin. (2) din Constituţia României.

II. Decizia instanţei de recurs

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sesizată cu soluţionarea recursului declarat, mai înainte de a analiza motivele de recurs formulate, a constatat faptul că recursul este tardiv.

1. Argumentele de fapt şi de drept relevante

În conformitate cu dispoziţiile prevăzute de art. 103 alin. (1) din C. proc. civ. neexercitarea oricărei căi de atac şi neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea, afară de cazul în care legea dispune altfel sau când partea dovedeşte că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voinţa ei.

Analizând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte a constatat faptul că sentinţa a fost comunicată recurentului-reclamant la data de 30 iulie 2012, iar cererea de recurs a fost înregistrată la instanţa de fond la data de 20 august 2012, cu depăşirea termenului de 15 zile de la comunicare, prevăzut de dispoziţiile art. 301 din C. proc. civ.

În aceste condiţii, Înalta Curte va aplica sancţiunea procedurală determinată de neexercitarea dreptului în termenul definit de lege.

Văzând dispoziţiile art. 301 raportate la art. 101 şi 102 din C. proc. civ., care prevăd termenul de 15 zile de la comunicare pentru recurs, precum şi modalitatea de calcul a termenului, s-a constatat faptul că cererea de recurs a fost depusă cu nerespectarea dispoziţiilor imperative ale legii.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca tardiv declarat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul formulat de D.I. împotriva Sentinţei nr. 1667 din 7 martie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca tardiv declarat.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 februarie 2014.

Procesat de GGC - AS

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 807/2014. Contencios. Refuz soluţionare cerere. Recurs