ICCJ. Decizia nr. 1893/2015. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1893/2015
Dosar nr. 214/1/2015
Şedinţa publică de la 7 mai 2015
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Circumstanţele cauzei
1.1. Prin Hotărârea din 27 noiembrie 2014 a Plenului C.S.M., a fost respinsă cererea formulată de petentul contestator F.S.E., procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj, de eliberare din funcţia de procuror şi numire în funcţia de judecător.
Prin Cererea înregistrată la C.S.M. la data de 14 octombrie 2014, petentul contestator a solicitat eliberarea din funcţia de procuror şi numirea în funcţia de judecător la Tribunalul Sălaj, în temeiul dispoziţiilor art. 61 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, iar prin Hotărârea nr. 1.169 din 11 noiembrie 2014, secţia pentru judecători a C.S.M. a constatat că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru numirea în funcţia de judecător.
1.2. În cuprinsul Hotărârii din 27 noiembrie 2014 s-au reţinut următoarele:
Conform evidenţelor direcţiei de resort, rezultă că la Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj, unitatea de Parchet la care este încadrat petentul din cele 6 posturi de procuror - funcţie de execuţie prevăzute în schemă, sunt ocupate 5 posturi, fiind vacant 1 post de procuror - funcţie de execuţie. De asemenea, la această unitate de Parchet, din cele 4 posturi de procuror - funcţie de conducere, sunt ocupate 3 posturi, existând 1 post vacant de procuror - funcţie de conducere.
În ceea ce priveşte volumul de activitate la Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj, în anul 2013 s-a înregistrat o încărcătură de 124 dosare/procuror, faţă de media naţională de 170 de dosare, iar în primul semestru al anului 2014, s-a înregistrat o încărcătură de 83 dosare/procuror, comparativ cu media naţională de 121 dosare.
Din evidenţele direcţiei de resort s-a constatat că la Tribunalul Sălaj, instanţa la care petentul a solicitat numirea în funcţia de judecător, din cele 16 posturi prevăzute în schemă sunt ocupate 14 posturi, existând 2 posturi efectiv vacante.
La această instanţă, la nivelul primului semestru al anului 2014, încărcătura/judecător a fost de 500 dosare, faţă de media naţională de 455 dosare, iar încărcătura/schemă a fost de 375 dosare, spre deosebire de media naţională de 414 dosare.
La soluţionarea cererii formulate, Plenul C.S.M. a avut în vedere faptul că magistratul în cauză are o vechime de doar 9 luni şi 17 zile la Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj, precum şi punctele de vedere nefavorabile exprimate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj, unitatea de Parchet la care funcţionează, precum de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj.
De asemenea, Plenul C.S.M. a reţinut că la Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj, unitatea de Parchet la care funcţionează petentul, sunt prevăzute 6 posturi de procuror - funcţie de execuţie, dintre care 2 posturi sunt vacante, iar în situaţia aprobării cererii magistratului în cauză, ar urma ca această unitate de Parchet să funcţioneze cu doar 3 procurori, ceea ce înseamnă un grad de ocupare de 50% dintre procurorii cu funcţie de execuţie.
1.3. Prin contestaţia formulată, petentul a solicitat anularea Hotărârii Plenului C.S.M. din 27 noiembrie 2014 şi obligarea intimatului la adoptarea unei noi hotărâri prin care să dispună numirea contestatorului în funcţia de judecător la Tribunalul Sălaj.
În susţinerea cererii, s-a învederat că prin hotărârea contestată a fost respinsă cererea sa de numire din funcţia de procuror în funcţia de judecător la Tribunalul Sălaj.
S-a mai arătat că prin soluţia pronunţată nu s-a asigurat un echilibru între interesul general şi interesul de ordin personal al contestatorului, că s-a ţinut cont de vechimea la unitatea de Parchet la care îşi desfăşoară activitatea, precum şi de punctele de vedere nefavorabile comunicate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj, fără luarea în considerare a avizelor favorabile transmise de Curtea de Apel Cluj şi Tribunalul Sălaj.
Totodată, contestatorul a învederat că nu s-a avut în vedere vechimea efectivă în funcţia de procuror şi că nu s-a acordat prioritate criteriului referitor la volumul de activitate al instanţei sau Parchetului de la care provine solicitantul şi la care se solicită numirea, numărul posturilor vacante la instanţele ori parchetele implicate şi dificultăţile de ocupare a acestora.
În acest sens, a precizat contestatorul că din hotărâre a rezultat că încărcătura pe procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj e mult sub media naţională, iar încărcătura pe judecător la Tribunalul Sălaj, în aceeaşi perioadă de referinţă este peste media naţională.
S-a mai arătat că datele prezentate în hotărâre cu privire la numărul posturilor vacante la instanţele ori parchetele implicate şi dificultăţile de ocupare a acestora sunt contradictorii.
2. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi
2.1. Contestaţia este neîntemeiată pentru considerentele care vor fi prezentate în continuare.
2.2. Într-adevăr, potrivit prevederilor art. 61 din Legea nr. 303/2004, republicată, judecătorii şi procurorii au posibilitatea să ceară, motivat, trecerea în funcţia de procuror sau, respectiv de judecător.
Astfel, potrivit art. 61 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare: "(1) La cererea motivată, judecătorii pot fi numiţi în funcţia de procuror, iar procurorii, în funcţia de judecător, prin decret al Preşedintelui României, la propunerea C.S.M., cu respectarea condiţiilor prevăzute în prezenta lege. (2) Pentru numirea în funcţiile prevăzute la alin. (1), candidaţii vor susţine un interviu în faţa secţiei pentru judecători a C.S.M. în cazul procurorilor care solicită numirea ca judecători şi, respectiv, a secţiei pentru procurori a C.S.M. în cazul judecătorilor care solicită numirea ca procuror".
Din conţinutul acestor dispoziţii legale rezultă că Plenul C.S.M. are un drept de apreciere în legătura cu oportunitatea ca un procuror sau un judecător să fie eliberat din funcţia deţinută la o unitate de parchet sau instanţă, pentru a fi numit într-o altă funcţie, de judecător şi, respectiv, procuror, la instanţă şi respectiv, unitate de parchet.
Altfel spus, nici procurorul şi nici judecătorul nu se bucură de un drept consacrat legal, să fie numit la cerere, într-o altă funcţie de magistrat: de judecător şi, respectiv, de procuror, cererea motivată, formulată în acest scop, rămânând la aprecierea Plenului C.S.M. care, potrivit misiunii sale de gestionare a carierei magistraţilor şi bunei funcţionări a sistemului organelor de justiţie, are un drept de apreciere discreţionar, în ceea ce priveşte oportunitatea pentru sistem a unor astfel de numiri.
În contestaţia formulată, petentul-contestator a susţinut că Hotărârea din 27 noiembrie 2014 a fost adoptată "cu nerespectarea dispoziţiilor legale", fără a indica/nominaliza normele legale încălcate/ignorate.
De asemenea, a mai susţinut că, pentru respingerea cererii sale, Hotărârea din 27 noiembrie 2014 nu conţine "o motivare pertinentă care să justifice soluţia adoptată", ceea ce constituie o alegaţie lipsită de temei.
Astfel, analizând conţinutul Hotărârii din 27 noiembrie 2014 rezultă că Plenul C.S.M. şi-a exercitat dreptul de apreciere în raport cu prevederile art. 22 - 23 din Regulamentul aprobat prin Hotărârea nr. 193/2006, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la numirea judecătorilor în funcţia de procuror şi a procurorilor în funcţia de judecător.
Pe de altă parte, aşa cum s-a reţinut în motivarea Hotărârii din 27 noiembrie 2014, Plenul C.S.M. nu a identificat motivele temeinice care l-au determinat pe contestator, ca după numai 9 luni de la promovarea ca procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj, să formuleze o cerere de numire în funcţia de judecător la acest Tribunal, după cum nu a identificat nici motive temeinice pentru a ignora avizele negative emise de Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj, respectiv Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj.
Astfel fiind, cum petentul contestator nu a probat existenţa unui exces de putere de abuz de putere din partea C.S.M., Înalta Curte constata că această autoritate administrativă a puterii judecătoreşti şi-a exercitat dreptul de apreciere în temeiul şi în limitele normelor legale în vigoare, la care s-a făcut referire mai sus, Hotărârea din 27 noiembrie 2014 fiind legală şi temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge contestaţia formulată de F.S.E. împotriva Hotărârii din 27 noiembrie 2014 a C.S.M., ca neîntemeiată.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 7 mai 2015.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1884/2015. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 1908/2015. Contencios. Anulare act... → |
|---|
