ICCJ. Decizia nr. 867/2015. Contencios. Constatarea calităţii de lucrător/colaborator al securităţii (OUG nr.24/2008). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 867/2015
Dosar nr. 4196/2/2013
Şedinţa de la 26 februarie 2015
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanţele cauzei
Hotărârea primei instanţe
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul C.N.S.A.S. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul O.T.Ş. constatarea calităţii acestuia de colaborator al securităţii.
Prin Sentinţa nr. 2677 din 19 septembrie 2013, Curtea de Apel Bucureşti a admis acţiunea formulată de reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi a constatat că pârâtul O.T.Ş. a avut calitatea de colaborator al Securităţii.
Recursul
Cererea de recurs
Împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de fond, pârâtul O.T.Ş. a formulat recurs.
Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
Examinând cererea de recurs prin prisma dispoziţiilor incidente, Înalta Curte va face aplicarea dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ.
Argumente de fapt şi de drept relevante
În speţă, astfel cum s-a reţinut şi în raportul întocmit potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., republicat, cererea de recurs nu îndeplineşte cerinţele de formă prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) din acelaşi cod.
Prin Rezoluţia din data de 11 noiembrie 2013, s-a dispus comunicarea către recurent a lipsurilor cererii de recurs, cu menţiunea că sub sancţiunea nulităţii cererii trebuie să indice motivele de nelegalitate conform art. 486 alin. (1) lit. d) raportat la art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ.
Recurentul nu a indicat şi nu a dezvoltat vreunul din motivele de recurs prevăzute de textele de lege menţionate şi nu a adus sentinţei atacate vreo critică, ce ar putea fi încadrată într-unul din motivele prevăzute de art. 488 C. proc. civ.
Prin urmare, susţinerile recurentului nu reprezintă critici împotriva sentinţei recurate şi ca atare nu pot fi apreciate ca fiind motive de nelegalitate pe care să se întemeieze calea de atac, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., republicat.
Dispoziţiile art. 486 alin. (3) C. proc. civ. prevăd că menţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c)-e), precum şi cerinţele menţionate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii.
Potrivit art. 489 alin. (2) C. proc. civ., republicat, recursul este nul în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din acelaşi cod.
Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va anula recursul formulat, ţinând seama şi de prevederile art. 499 din acelaşi cod.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Anulează recursul declarat de O.T.Ş. împotriva Sentinţei nr. 2677 din 19 septembrie 2013 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 26 februarie 2015.
| ← ICCJ. Decizia nr. 865/2015. Contencios. Anulare certificat de... | ICCJ. Decizia nr. 873/2015. Contencios. Constatarea calităţii... → |
|---|
