Alte cereri. Decizia 237/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- DECIZIE NR. 237/R-
Ședința publică din 29 Februarie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Gabriela Chiorniță președinte secție
JUDECĂTOR 2: Ingrid Emina Giosanu
Judecător - - -
Grefier - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de intimatul INSPECTORATUL TERITORIAL D E MUNCĂ, cu sediul în Rm V,-, județul V, împotriva sentinței nr. 981/06.11.2007, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - Secția comercială și de Contencios Administrativ - completul specializat în contencios administrativ și fiscal, intimată fiind contestatoarea -, cu sediul în Rm V,-, județul
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns avocat - pentru intimata-contestatoare, lipsă fiind recurentul-intimat.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, care învederează instanței că s-a depus la dosarul cauzei, prin serviciul registratură, la data de 26.02.2008, întâmpinare formulată de intimata-contestatoare.
Apărătoarea intimatei-contestatoare depune la dosar delegație de substituire și învederează instanței că nu mai are cereri prealabile de formulat.
În raport de această împrejurare, instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.
Apărătoarea intimatei-contestatoare solicită respingerea recursului ca nefondat, potrivit apărărilor formulate prin întâmpinare și menținerea sentinței instanței de fond ca temeinică și legală. Precizează că cererea de recurs este identică cu întâmpinarea formulată la fond, fără să cuprindă nicio critică față de sentința primei instanțe.
Fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând, asupra recursului comercial d e față, constată următoarele:
La data de 3 septembrie 2007, contestatoarea - Râmnicu V, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul TERITORIAL D E Muncă V, a solicitat anularea Notei de control nr.5221/21 mai 2007, ca nelegală și netemeinică.
În motivarea acțiunii, s-a arătat că prin Nota de control nr.5221/21.05.2007 intimatul a dispus ca angajatorul să respecte prevederile art.60 lit."a" din Legea nr.53/2003 privind Codul Muncii, ca urmare a deciziei de concediere nr.2 din 26 aprilie 2007, privind pe numitul.
Măsura dispusă de inspectorii de muncă în urma sesizării formulate de numitul este nelegală, întrucât decizia de concediere a fost emisă în condițiile prevăzute de art.61-63 și 263-268 din Codul Muncii, justificată de abaterea gravă săvârșită de persoana menționată mai sus.
Astfel, în calitatea sa de director executiv al societății contestatoare, a semnat patru contracte de asistență juridică în legătură cu care s-a efectuat procedura de investigare disciplinară prevăzută de Codul Muncii, aplicând în dreptul semnăturii sale ștampila societății, pentru suma de 600.000 lei, sumă care nu se justifică sub nici o formă și care în nici un fel nu ar fi trebuit să fie acceptată drept plată din partea societății.
Se precizează că directorii executivi răspund potrivit regulilor de la mandat, conform art.1431alin.4 din Legea nr.31/1991 - privind societățile comerciale - și ca atare, a fost diminuată încrederea avută de societate în numitul.
Prin nota de constatare, Vac ercetat și s-a pronunțat asupra legalității unei decizii de desfacere disciplinară a contractului individual de muncă, depășindu-și astfel competența, întrucât aceasta aparține în mod exclusiv instanței judecătorești specializate în conflicte de muncă.
Pentru aceste considerente s-a solicitat anularea notei de constatare, ca fiind dată cu încălcarea legii.
Prin sentința nr.981 din 6 noiembrie 2007, Tribunalul Vâlceaa admis acțiunea și a dispus anularea Notei de control nr.5521/21.05.2007 emisă de
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că, prin Nota de control nr.5521/21.10.2007, inspectorii de muncă din cadrul V au constatat că reclamanta a emis decizia de concediere a numitului în timp ce acesta se afla în concediu pentru incapacitate temporară de muncă, conform certificatului seria - nr.- din 26 aprilie 2007, nesocotind prevederile art.60 lit."a" din Legea nr.53/2003.
Potrivit art.283 alin.1 lit."a" din Codul Muncii, cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate "în termen de 30 de zile calendaristice de la data în care a fost comunicată decizia unilaterală a angajatorului, referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea contractului individual de muncă".
Soluționarea conflictelor de muncă este de competența instanțelor stabilite conform art.2 alin.1 lit.c Cod procedură civilă și de art.67-70 din Legea nr.168/1999, privind soluționarea conflictelor de muncă.
Față de dispozițiile legale citate, s-a constatat că legalitatea deciziei de desfacere a contractului de muncă pentru grave abateri disciplinare ale salariatului nu putea fi contestată decât în fața instanței de judecată, întrucât este vorba de un conflict de muncă.
Nota de control emisă de Inspectoratul TERITORIAL D E Muncă V face aprecieri de nelegalitate a deciziei de desfacere a contractului de muncă emisă pentru numitul și dispune măsuri de corectare a neconformităților constatate.
Procedând în acest mod, intimatul s-a substituit instanței competente să soluționeze conflictul de muncă, ceea ce atrage nelegalitatea notei de control contestate.
Mai mult, inspectorii de muncă au încălcat prevederile impuse de art.3 alin.4 din Legea nr.252/2003, deoarece nu au respectat normele procedurale privind controlul, în sensul că nu au completat registrul unic de control cu cele constatate.
Astfel, potrivit art.2 alin.1 din Legea nr.252/2003, registrul unic de control are ca scop evidențierea tuturor controalelor desfășurate la contribuabil de către toate organele de control specializate în domeniile financiar, fiscal, sanitar, fitosanitar, urbanism, calitatea în construcții, protecția consumatorului, protecția, inspecția, protecția împotriva incendiilor, precum și în alte domenii prevăzute de lege.
Organele de control au obligația, potrivit art.3 din actul normativ menționat, de a consemna în registru înainte de începerea controlului următoarele elemente: numele și prenumele persoanelor împuternicite de a efectua controlul, unitatea de care aparțin, numărul legitimației de control, numărul și data delegației/ordinului de deplasare, obiectivele controlului, perioada controlului, perioada controlată, precum și temeiul legal în baza căruia se efectuează controlul.
Prin urmare, tribunalul a reținut că nota de control contestată este nelegală și ca atare se impune anularea acesteia, întrucât legalitatea deciziei de concediere urmează să fie verificată de către instanța sesizată cu soluționarea conflictului de muncă creat.
Împotriva acestei sentințe formulat recurs, în termen legal, intimatul Inspectoratul TERITORIAL D E Muncă V, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie sub următoarele aspecte:
1. Nota de control a fost adoptată în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare, luând în considerare:
- atribuțiile Inspectoratului TERITORIAL D E Muncă V (respectiv de a controla, printre altele, respectarea legislației în vigoare privind încheierea, modificarea, executarea și încetarea contractelor individuale de muncă), așa cum sunt precizate de nr.HG767/1999 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Inspecției, actualizată, precum și de Legea nr.108/1999 pentru înființarea și organizarea Inspecției, republicată;
- dispozițiile Ordonanței nr.27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor.
În urma verificării documentelor societății s-a constatat că - a desfăcut contractul individual de muncă al numitului cu încălcarea prevederilor art.60 lit.a) din Legea nr.53/2003, în sensul că decizia de încetare a raporturilor de muncă emisă în data de 26.04.2007 și producând efecte cu data de 27.04.2007, a fost întocmită în condițiile în care acesta beneficia de concediu pentru incapacitate temporară de muncă, conform certificatului seria - nr.- din data de 26.04.2007.
2. Nota de control nu a putut fi consemnată în registrul unic de control, întrucât conducerea societății contestatoare, deși a colaborat cu inspectorii de muncă și a pus la dispoziție toate documentele solicitate cu ocazia controlului, a refuzat, în mod inexplicabil, să semneze actul de control mai sus menționat - în speță Nota de control nr.5521/21.05.2007.
Prin întâmpinarea formulată, intimata-contestatoare - A Râmnicu Vas olicitat respingerea recursului, având în vedere următoarele:
1. Nota de control a fost adoptată prin exces de putere, în sensul art.2 alin.1 lit.n din Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ, din conținutul actului administrativ atacat, rezultând că inspectorii din cadrul ITM V au cercetat și s-au pronunțat asupra legalității unei decizii de desfacere disciplinară a contractului individual de muncă, încălcând astfel o competență care, potrivit art.283 alin.1 lit.a din Codul Muncii revenea exclusiv instanței judecătorești.
2.În mod corect instanța de fond a reținut că nota de control este lovită de nulitate în considerarea faptului că au fost încălcate normele imperative de procedură privind desfășurarea controlului, norme instituite de Legea nr.252/2003 privind registrul unic de control, care prevăd că, controlul se poate desfășura numai după consemnarea în registrul unic de control a datelor prevăzute la art.2 alin.(2) din acest act normativ.
Analizând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
1.Prin Nota de control din 21.05.2007, inspectorii de muncă din cadrul ITM V au reținut că:
"În baza documentelor verificate am constatat că decizia de încetare a raporturilor de muncă pentru salariatul, emisă în data de 26.04.2007 și care produce efecte cu data de 27.04.2007, a fost întocmită în condițiile în care susnumitul beneficia de concediu pentru incapacitate temporară de muncă, conform certificatului seria - nr.- (având ca dată 26.04.2007).
În aceste condiții, au fost încălcate prevederile art.60 lit.a din Legea nr.53/2003 completată și modificată".
Or, potrivit art.283 alin.1 lit.a și art.284 din Codul Muncii și art.67 și 70 din Legea nr.168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă, competența constatării unei astfel de încălcări și aprecierea legalității deciziei de desfacere a contractului de muncă pentru grave abateri disciplinare ale salariatului revin instanței judecătorești, competente să soluționeze conflicte de muncă.
De altfel, după cum rezultă din certificatul de grefă, depus la fila 60 din dosar, în exercitarea atribuțiilor sale legale, instanța competentă, în speță Tribunalul Vâlcea, Secția Civilă, învestit să soluționeze contestația salariatul la decizia de încetare a raporturilor de muncă nr.2 din 26.04.2007, a respins această contestație.
În aceste condiții, nota de control emisă de către autoritatea pârâtă apare ca fiind dată cu încălcarea limitelor competenței prevăzute de lege exclusiv în favoarea instanțelor judecătorești, ceea ce se subsumează noțiunii de exces de putere, prevăzute de art.2 alin.1 lit.n din Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ, atrăgând nulitatea actului administrativ încheiat de către autoritatea recurentă cu depășirea limitelor dreptului său de apreciere.
Recurentul susține, prin motivele de recurs, că, în temeiul nr.HG767/1999 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Inspecției are atribuții de a controla respectarea legislației privind încheierea, modificarea, executarea și încetarea contractelor individuale de muncă.
Textul normativ invocat de către intimată trebuie coroborat cu dispoziția generală din Regulamentul de organizare și funcționare al Inspecției, art.2 alin.1 din nr.HG767/1999, care prevede care sunt limitele exercitării atribuțiilor de control ale ITM: "Inspecția exercită controlul aplicării unitare a dispozițiilor legaleîn domeniile sale de competențăîn unitățile din sectorul public, mixt, privat, precum și la alte categorii de angajatori".
Prin urmare, exercitarea atribuțiilor autorității pârâte se face întotdeauna în limita competențelor sale, nefiind de conceput o suprapunere a acestora peste cele ce revin exclusiv instanțelor de judecată, cu atât mai mult cu cât, în speță, autoritatea administrativă a ajuns la o concluzie diametral opusă celei a instanței. Această soluție este însă fără relevanță în prezenta cauză, în care se reține numai depășirea limitelor competenței autorității administrative.
2. Susținerea recurentei în sensul că reprezentanții intimatei ar fi refuzat semnarea Notei de control nu este susținută de nici o dovadă, neexistând nicio mențiune în acest sens în conținutul actului administrativ emis, cu atât mai mult cu cât recurentul a arătat că intimata a colaborat cu aceștia și a pus la dispoziția lor toate documentele necesare.
Or, potrivit art.3 alin.2 din Legea nr.252/2003, "organele de control au obligația de a consemna în registru,înaintea începerii controlului, următoarele elemente: numele și prenumele persoanelor împuternicite de a efectua controlul, unitatea de care aparțin, numărul legitimației de control, numărul și data delegației/ordinului de deplasare, obiectivele controlului, perioada controlului, perioada controlată, precum și temeiul legal în baza căruia se efectuează controlul", iar potrivit alin.4, "controlul se poate desfășura numai dupăconsemnarea în registrul unic de control a datelor prevăzute la alin.(2)".
Pentru aceste motive, în baza art.312 proc.civ. recursul se va respinge, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de intimatul INSPECTORATUL TERITORIAL D E MUNCĂ, împotriva sentinței nr.981 din 6 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - Secția comercială și de Contencios Administrativ - completul specializat în contencios administrativ și fiscal, intimată fiind contestatoarea - Râmnicu
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 29 februarie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Comercială și de Contencios Administrativ și Fiscal.
,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Ex.2/04.03.2008.
Jud.fond: Gh.
Președinte:Gabriela ChiornițăJudecători:Gabriela Chiorniță, Ingrid Emina Giosanu
