Anulare act administrativ . Decizia 604/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
-Secția Comercială, de Contencios
Administrativ și Fiscal-
DOSAR NR.-
DECIZIA NR.604/CA/2009-
Ședința publică din 19 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Blaga Ovidiu JUDECĂTOR 2: Tătar Ioana
- - - JUDECĂTOR 3: Sotoc Daniela
- - - judecător
- - - grefier
Pe rol fiind soluționarea recursului în contencios administrativ și fiscal formulat de recurenta pârâtă- REȚETEI SRLcu sediul în O-, - 13,.2,.8 județul B în contradictoriu cu intimata reclamantă- COM SRL PRIN LICHIDATORcu sediul în O,- jud. B, intimatul pârâtCONSILIUL LOCAL AL COMUNEIcu sediul în - și intimata intervenientă- SRLcu sediul în O, nr.25 județul B, împotriva sentinței nr.220/CA din 24 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr-, având ca obiect - anulare act administrativ -.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, se prezintă recurenta pârâtă- REȚETEI SRLprin consilier juridic în baza împuternicirii din 19.11.2009, intimata reclamantă - COM SRL PRIN LICHIDATOR prin consilier juridic în baza delegației nr.889/18.11.2009 lipsă fiind intimatul pârâtCONSILIUL LOCAL AL COMUNEIși intimata intervenientă- SRL O.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că recursul este legal timbrat, cu suma de 2 lei plus 0,15 lei timbru judiciar precum și faptul că intimata reclamantă a depus concluzii scrise iar intimatul pârât întâmpinare, cauza este la primul termen de judecată în recurs, după care:
Reprezentantul pârâtei recurente arată că a fost împuternicit să semneze recursul și se trece la semnarea și ștampilarea și semnarea acestuia.
Instanța comunică întâmpinarea cu recurenta pârâtă și cu reprezentantul lichidatorului.
Reprezentantul recurentei pârâte susține recursul așa cum a fost formulat precum și cele două excepții invocate prin recurs respectiv excepția lipsei de interes și a lipsei calității procesuale active iar pe fond admiterea recursului pentru motivele invocate în scris, arătând în ce privește excepția lipsei de interes că reclamantei nu-i poate profita o asemenea acțiune în constatarea nulității contractului de concesiune - contract încheiat între terți, existența contractului neputând da naștere la obligații în sarcina reclamantei intimate care nu este parte în contract.
În ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive, arată că acțiunea reclamantei intimate are două capete de cerere și nu este îndreptățită să promoveze o astfel de cerere de chemare în judecată. În realitate acțiunea promovată este o acțiune în constatare și potrivit art.111 cod procedură civilă avea la îndemână o acțiune în realizarea dreptului său iar dacă s-ar admite acțiunea reclamantei efectul dorit ar fi să poată încheia un contract de concesiune. Consideră că motivele acțiunii au fost preluate în mod eronat de către instanța de fond reținând că este o cerere de anulare, potrivit principiului disponibilității nu putea constata instanța de fond nulitatea contractului fiind o depășire a obiectivelor solicitate de reclamantă. Cu cheltuieli de judecată.
Reprezentantul intimatului reclamant, solicită respingerea recursului menținerea ca legală și temeinică a sentinței primei instanțe, fără cheltuieli de judecată. Solicită admiterea întâmpinării consiliului local depus la dosar.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului în contencios administrativ de față, constată următoarele:
Prin sentința nr. 220/CA din 24.03.2009 pronunțată de Tribunalul Bihor, a fost admisă acțiunea și cererea de intervenție în interes propriu formulate de reclamanta - COM SRL - prin lichidator și de intervenienta - & SRL O în contradictoriu cu pârâții CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI și - REȚETEI SRL O și s-a dispus anularea contractului de concesiune nr.9827 încheiat la data de 20.12.2006 între Statul Român prin Consiliul Local al Comunei și - Rețetei SRL și radierea acestuia din 3212.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Obiectul dedus judecății îl reprezintă anularea contractului de concesiune nr.9827/20.12.2006, încheiat între Statul Român prin Consiliul Local al Comunei și - Rețetei SRL O privind imobilul înscris în CF 3212 nr.top.1249/3.
Procedura plângerii prealabile fiind îndeplinită în conformitate cu art.7 din Legea nr.554/2004, așa cum rezultă din adresa de la fila 2 dosar, instanța de contencios administrativ este competentă să soluționeze în fond acțiunea.
Prin contractul de concesiune nr.1746/30.12.1992 (fila 4 dosar), încheiat între Primăria Comunei, reprezentată prin primar, în calitate de concedent, și -, reprezentată prin, în calitate de concesionar, s-a concesionat imobilul în suprafață de 913. înscris în CF 3212 nr.top.1249/3.
La data de 09.08.2002, numitul, în calitate de director al - Com SRL, încunoștințează Consiliul Local al Comunei despre renunțarea la contractul de concesionar încheiat la 30.12.1992 în favoarea dobânditoarei construcției (fila 40 dosar). De asemenea, prin declarația întocmită la data de 18.01.2002, numita, în calitate de administrator al - SRL, declară că cedează numitei dreptul de concesiune ce îl are asupra terenului în discuție.
Ulterior concesiunii terenului, pe acest imobil s-a construit o stație de carburanți. Această construcție a fost vândută succesiv în perioade relativ scurte, respectiv numiții au vândut-o numitei, aceasta a vândut-o numitei, iar prin factura fiscală nr.-/12.12.2006 (fila 36), această construcție a fost cumpărată de - Rețetei SRL.
Prin decizia nr.824/23.09.2003 a Curții de Apel Brașovs -a constatat nulitatea absolută a transferurilor de proprietate dintre, și privind imobilul înscris în CF 3212 nr.top.1249/3 construcție (stație de benzină).
Prin contractul de concesiune nr.9827/20.12.2006 (fila 32 dosar), încheiat între Statul Român prin Consiliul Local al Comunei, în calitate de concedent, și - Rețetei SRL, în calitate de concesionar, s-a concesionat în vederea exploatării terenului în discuție în scopul desfășurării normale a activității stației de distribuție carburanți.
Împotriva acestui contract de concesiune, lichidatorul judiciar a formulat prezenta acțiune în anulare.
Examinând succesiunea transferurilor dreptului de proprietate asupra stației de carburanți construită pe terenul ce face obiectul celor două contracte de concesiune, precum și transferul dreptului de concesiune asupra terenului în discuție, instanța a constatat că acțiunea formulată este fondată.
Astfel, contractul de concesiune încheiat la data de 30.12.1992 a fost încheiat între - Com SRL și Primăria Comunei, și nu între reprezentantul societății comerciale, ca persoană fizică, și primărie, astfel încât dreptul de concesiune a intrat în patrimoniul societății comerciale, și nu în patrimoniul persoanei fizice. Ignorând această stare de fapt, numitul a renunțat la contractul de concesiune încheiat de - Com SRL la data de 09.08.2002, dată la care societatea se afla în procedura falimentului încă din data de 14.03.2001, astfel încât el nu mai avea calitatea de reprezentant legal al acestei societăți, calitatea fiind preluată de lichidatorul judiciar numit în cauză.
Față de această stare de fapt, instanța constatat că, contractul de concesiune nr. 1746/30.12.1992 este în vigoare, neexistând nici o hotărâre judecătorească, care să pronunțe nulitatea sau rezilierea acestui contract. Prin urmare, contractul de concesiune cu nr. 9827/20.12.2006, încheiat în favoarea - Rețetei SRL, având același obiect, este nelegal, câtă vreme nu s-a anulat contractul existent.
Mai mult, contractul de concesiune atacat s-a încheiat fără licitație publică, așa cum prevedeau dispozițiile Legii nr.219/1998 (în vigoare la data încheierii contractului).
Față de aceste considerente și văzând în drept și dispozițiile Legii nr.554/ 2004, instanța a admis ca fondată acțiunea și pe cale de consecință, a anulat contractul de concesiune nr.9827/20.12.2006 și a dispus radierea acestuia din CF 3212.
Ca o consecință a admiterii acțiunii principale, a admis și cererea de intervenție în interes propriu, care are același conținut și obiect cu acțiunea principală, pe aceleași considerente.
Împotriva hotărârii pronunțate de prima instanță a declarat recurs în termen recurenta - REȚETEI SRL O solicitând instanței admiterea recursului, în principal modificarea în tot a sentinței în sensul admiterii excepțiilor invocate și respingerii ca inadmisibilă a cererii reclamantei, iar în subsidiar casarea sentinței și rejudecând să se dispună respingerea ca neîntemeiată a acțiunii.
În dezvoltarea motivelor de recurs se învederează instanței ă prin acțiunea formulată reclamanta a solicitat constatarea nulității absolute și rezoluțiunea contractului de concesiune nr.9827/20.12.2006 invocându-se faptul că asupra terenului concesionat ar fi existat anterior un alt contract de concesiune, contractul ulterior încheiat fiind nul. Invocă lipsa interesului reclamantei în promovarea acțiunii în nulitatea contractului încheiat între cele două pârâte deoarece reclamanta nu este parte contractantă iar o eventuală admitere a acțiunii nu i-ar putea nici profita nici dăuna având în vedere efectele relative ale contractului. Cu privire la capătul de cerere privitor la rezoluțiunea contractului arată că reclamanta nefiind parte, nu are calitate procesuală activă, iar acțiunea introdusă este una în constatare ce nu poate fi promovată în situația în care există posibilitatea formulării unei acțiuni în realizarea dreptului.
Cât privește fondul cauzei, arată că motivele de nulitate invocate sunt nefondate. Primul motiv invocat este unul de nulitate relativă pentru că eventuala încheiere a contractului cu nesocotirea dreptului de concesiune al reclamantei ar leza un interes particular. Nu poate fi primit nici cel de al doilea motiv deoarece nulitatea renunțării la dreptul de concesiune a fostului administrator nu a fost constatată de instanță. Ca urmare arată că la momentul încheierii contractului de concesiune fostul contract era reziliat prin acordul părților, terenul concesionat găsindu-se la dispoziția Consiliului Local, autoritate cu care s-a și încheiat contractul de concesiune. Apreciază că la încheierea contractului nu se poate invoca existența unei cauze de nulitate, iar cu privire la reaua credință arată că ea nu s-a probat și nu poate fi luată în considerare.
În drept au fost invocate prev.art.111, 299 cod procedură civilă.
Intimata - COM SRL prin lichidator Cabinet de Insolvență a solicitat respingerea ca nefundat a recursului și menținerea în totalitate a sentinței recurate arătând că excepțiile invocate de recurenta pârâtă au fost corect respinse de prima instanță, iar motivele de fond invocate sunt nefondate atâta vreme cât potrivit prev. art.35 din Decretul 31/1954 doar actele făcute de reprezentanții legali ai societății sunt acte ale societății și pot produc efecte juridice, astfel că actele îndeplinite de alte persoane sunt nule de drept.
Intimatul Consiliul Local al comunei prin întâmpinarea depusă a solicitat respingerea ca nefundat a recursului. Arată că, nu se poate susține lipsa de interes a reclamantei atâta vreme cât aceasta în urma unor hotărâri irevocabile rămâne proprietara construcției situate pe terenul concesionat, având interes în cauză. Această societate a fost titulara unui drept de concesiune la care în mod nelegal fostul administrator a renunțat.
Instanța de recurs analizând recursul declarat prin prisma motivelor invocate cât și din oficiu reține că este nefondat urmând ca în baza prev.art. 312 cod procedură civilă să dispună respingerea lui ca atare și menținerea în totalitate a sentinței atacate pentru următoarele considerente:
Cu privire la excepția lipsei de interes a reclamantei intimate în promovarea acțiunii în nulitatea contractului de concesiune încheiat între părți se reține că este nefondată.
Astfel, anterior încheierii contractului de concesiune din litigiu, reclamanta intimată a avut încheiat contract de concesiune pentru aceeași suprafață de teren cu autoritatea locală, contract considerat de aceasta ca fiind reziliat ca urmare a renunțării făcute de fostul administrator al societății aflate în lichidare. Imobilul construcție ce a determinat acordarea dreptului de concesiune asupra terenului pe care era edificată construcția a fost înstrăinat ilegal în favoarea mai multor persoane fizice și juridice stabilindu-se irevocabil ulterior că aceste vânzări sunt nelegale, construcția redevenind proprietatea reclamantei.
Ca urmare a acestui fapt cât și a dreptului de concesiune pe care l-a dobândit reclamanta în mod legal asupra terenului din litigiu, reclamanta justifică un interes legitim în solicitarea instanței de constatarea nulității contractului de concesiune ulterior, ce îi încalcă dreptul legal obținut. Sub acest aspect principiul relativității efectelor contractului între părțile contractante invocat de recurentă nu are incidență în cauză deoarece nulitatea unui act juridic poate fi invocată de oricine care justifică un interes legitim, iar reclamanta terț față de contract, justifică acest interes.
Nu se poate reține nici aspectul că vreo eventuală admitere a acțiunii nu-i poate profita ori dăuna reclamantei câtă vreme tocmai acesta este motivul pentru care a promovat acțiunea în nulitate, respectiv faptul că în mod nelegal drepturile sale legitime de titular al dreptului de concesiune au fost încălcate și nu și le poate exercita, o eventuală admitere a acțiunii în nulitate fiindu-i evident profitabilă.
Prin urmare se reține că excepția lipsei de interes invocată de recurentă este nefondată urmând ca în baza prev.art. 137 cod procedură civilă să fie respinsă ca atare.
Cât privește excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei raportat la capătul de cerere privind rezoluțiunea contractului de concesiune se reține că acțiunea inițial formulată de reclamantă a fost ulterior precizată pe parcursul soluționării cauzei în primă instanță, fiind susținut doar capătul de cerere privind nulitatea contractului, aspect asupra căruia s-a și pronunțat prima instanță.
Drept urmare a acestui fapt al precizării acțiunii în sensul susținerii doar a cererii în nulitatea contractului este superfluă analizarea unei excepții legate de rezoluțiunea contractului din litigiu, astfel că această excepție a lipsei calității procesuale active privitoare la rezoluțiunea contractului este rămasă fără obiect.
Cât privește inadmisibilitatea acțiunii reclamantei prin prisma prevederilor art.111 cod procedură civilă invocată de reclamant se reține că prevederea legală invocată nu are incidență în cauză deoarece reclamanta nu a solicitat instanței constatarea existenței sau inexistenței unui drept, ci a solicitat constatarea nulității unui contract, capăt de cerere căruia nu-i sunt aplicabile disp.art.111 cod procedură civilă.
Drept urmare se reține că și sub acest aspect solicitarea recurentei este neîntemeiată.
Cu privire la fondul cauzei deduse judecății, se reține că în mod corect și legal a reținut prima instanță că, contractul de concesiune încheiat la data de 30.12.1992 între reclamantă și autoritatea locală este în vigoare el nefiind desființat prin vreo hotărâre judecătorească.
Renunțarea făcută de fostul administrator al reclamantei nu produce efecte juridice atâta vreme cât la momentul respectiv acesta nu putea să reprezinte în mod valabil societatea care se afla în faliment și care era reprezentată legal de lichidatorul judiciar. Dreptul la concesiune dobândit prin contract a intrat în patrimoniul societății reclamante și nu în cel al persoanei fizice ce a fost reprezentant legal al firmei până la intrarea în faliment astfel că, acesta în nume propriu nu putea în mod valabil să renunțe la un drept care nu-i aparținea, neputând face acest fapt nici în numele societății deoarece la momentul respectiv nu o mai reprezenta.
Acest aspect al nevalabilității renunțării la dreptul de concesiune nu este unul pentru care este necesar a se pronunța în mod distinct printr-o hotărâre judecătorească separată instanța, fiind suficient a se constata acest aspect cadrul acțiunii în nulitatea contractului încheiat ulterior, cum a procedat în mod corect și prima instanță.
Nerespectarea condițiilor de fond prevăzute de lege pentru încheierea contractului de concesiune din litigiu duce la nulitatea absolută contractului încheiat, iar în cauză nerespectarea unei asemenea condiții s-a invocat, respectiv faptul că autoritatea locală nu putea încheia un nou contract de concesiune a terenului câtă vreme contractul anterior de concesiune nu era desființat în mod legal datorită renunțării nelegale făcute în numele și pentru societatea reclamantă.
Ori, este o condiție de fond legată de valabilitatea încheierii contractului de concesiune, desființarea ori anularea contractului de concesiune anterior și reintrarea în posesia autorității locale a dreptului de folosință și posesie asupra terenului pe care ulterior, printr-o nouă concesiune, să-l acorde altui titular.
Drept urmare se reține că motivele de recurs constând în inexistența unor motive de nulitate a contractului și a valabilei lui încheieri sunt nefondate.
Cât privește aspectele invocate prin concluziile scrise depuse după încheierea dezbaterilor se reține că acestea nu pot fi analizate deoarece sunt tardiv introduse față de obligațiile legale privitoare la termenul în care se motivează recursul și se dezbate acesta.
pentru aceste considerente, instanța de recurs va dispune respingerea ca nefondat a recursului și menținerea în totalitate a sentinței atacate.
Instanța nu va acorda cheltuielile de judecată deoarece părțile intimate nu au solicitat acordarea lor, iar recurenta care a căzut în pretenții nu este îndreptățită la acordarea cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta- REȚETEI SRLcu sediul în O-, - 13,.2,.8 județul B în contradictoriu cu intimata reclamantă- COM SRL PRIN LICHIDATORcu sediul în O,- jud. B, intimatul pârâtCONSILIUL LOCAL AL COMUNEIcu sediul în - și intimata intervenientă- SRLcu sediul în O, nr.25 împotriva sentinței nr.220/CA din 24 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor pe care o menține în totul.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 19 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER.
Red.dec.
În concept 24.11.2009
Tehnored.6 ex.în
24.11.2009
Jud.fond.
4 com.
- recurenta pârâtă -- REȚETEI SRLO-, - 13,.2,.8
- intimata reclamantă-- COM SRL PRIN LICHIDATORO,-
- intimatul pârât -CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI -
- intimata intervenientă -- SRLO, nr.25
Președinte:Blaga OvidiuJudecători:Blaga Ovidiu, Tătar Ioana, Sotoc Daniela
