Anulare act administrativ . Decizia 608/2009. Curtea de Apel Oradea
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
- Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal -
DOSAR Nr.--
DECIZIA nr. 608/CA/2009 -
Ședința publică din 19 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Blaga Ovidiu JUDECĂTOR 2: Tătar Ioana
- - - JUDECĂTOR 3: Sotoc Daniela
- - - judecător
- - - grefier
Pe rol fiind judecarea recursului în contencios administrativ și fiscal declarat de recurenta pârâtă DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI S cu sediul în S M,- în contradictoriu cu intimatul reclamant domiciliat în S M, str.- - 4,.2,.9 împotrivasentințeinr.418/CA din 7 iulie 2009, pronunțată de Tribunalul Satu Mare în dosarul nr-, având ca obiectanulare act administrativ fiscal.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi se prezintă recurenta pârâtă CSM prin consilier juridic în baza delegației nr.23181/18.11.2009 și pentru intimatul reclamant - lipsă, avocat în baza delegației de substituire nr.3/18.11.2009.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că recursul este legal timbrat, intimatul reclamant a depus la dosar concluzii scrise, cauza se află la primul termen de judecată în recurs, după care:
Reprezentanta recurentei depune la dosar concluzii scrise și solicită admiterea recursului având în vedere și concluziile scrise depuse, fără cheltuieli de judecată.
Reprezentanta intimatului reclamant solicită respingerea recursului cu obligarea recurentei la cheltuieli de judecată reprezentând onorar avocațial.
CURTEA D APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului în contencios administrativ de față, constată următoarele:
Prin sentința nr. 418/CA din 7 iulie 2009 pronunțată de Tribunalul Satu Mare s-a admis acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul împotriva pârâtei DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI S M în sensul că a fost anulată Dispoziția nr.744/03.11.2008 emisă de pârâtă și obligată pârâta să emită o nouă dispoziție prin care reclamantul să fie numit într-o funcție publică corespunzătoare care să-i asigure o echivalare a salariului de bază cu care a fost încadrat înainte de numirea în funcția publică, începând cu data de 03.11.2008 și să- plătească reclamantului diferențele salariale de care nu a beneficiat ca urmare a diminuării salariului deținut, actualizate cu indicele de inflație de la data plății efective.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamantul a fost încadrat cu contract individual de muncă la. S M în cadrul Serviciului Monitorizare, Programe, Strategii și Asistență Socială în funcția de inspector de specialitate III, având ultimul salar de încadrare de 863 lei.
În urma demarării și finalizării procedurii de transformare a posturilor de natură contractuală din cadrul autorității pârâte în funcții publice, conform prevederilor art.111 din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, prin Dispoziția nr.744/03.11.2008 emisă de pârâtă, reclamantul a fost numit în funcția de consilier, clasa 1, grad profesional debutant, cu un salariu de bază în cuantum de 699 lei.
Pe cale administrativă, prin cererea înregistrată la pârâtă la data de 03.12.2008 sub nr.29002, reclamantul a solicitat "reanalizarea" dispoziției menționate, însă cererea a fost respinsă de pârâtă prin adresa nr.30696/23.12.2008.
Procedând la analiza actului administrativ atacat prin prisma dispozițiilor legale incidente și a înscrisurilor depuse în probațiune, instanța a constatat că numirea reclamantului în funcția publică cu grad profesional de debutant este nelegală.
Din cartea de muncă a reclamantului rezultă că până la data numirii în funcția publică acesta a avut o vechime de un an în aceeași specialitate, iar în octombrie 2007 absolvit studii superioare de lungă durată.
Potrivit art.11 din Legea nr.188/1999:
(1) Funcționarii publici sunt debutanți sau definitivi;
(2) Pot fi numite funcționari publici debutanți persoanele care au promovat concursul pentru ocuparea unei funcții publice de grad profesional debutant;
(3) Pot fi numiți funcționari publici definitivi;
a) funcționarii publici debutanți care au efectuat perioada de stagiu prevăzută de lege și au obținut rezultat corespunzător la evaluare;
b) persoanele care intră în corpul funcționarilor publici prin concurs și care au vechimea în specialitatea studiilor necesare ocupării funcției publice de minimum 12 luni, 8 luni și, respectiv, 6 luni, în funcție de nivelul studiilor absolvite.
Din cuprinsul acestor dispoziții legale rezultă că în funcția publică cu grad profesional de debutant poate fi numită numai o persoană care promovează un concurs pentru ocuparea unei astfel de funcții și care nu îndeplinește condițiile minime de vechime în specialitate, ori numirea reclamantului în funcție publică s-a realizat cu ocazia transformării posturilor contractuale în funcții publice, conform art.111 din Legea nr.188/1999. Însă, chiar în situația ocupării funcției prin concurs, persoanele cu vechimea în specialitatea studiilor de minim 12 luni, cum e cazul reclamantului, sunt numiți funcționari publici definitivi.
Mai mult, în conformitate cu prevederile art.XI din Legea nr.251/2006: "Condițiile de vechime la arț.57 din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările ulterioare, precum și cu modificările și completările aduse prin prezenta lege, nu se aplică în cazul funcționarilor publici care au îndeplinit condițiile prevăzute de lege la data numirii în funcția publică."
Având în vedere dispozițiile legale precitate, faptul că, așa cum rezultă din fișa postului depusă la dosar, reclamantul a îndeplinit aceleași atribuții anterior numirii în funcția publică cât și principiile generale care guvernează dreptul muncii, respectiv cel al nediscriminării și a drepturilor salariale câștigate, instanța constată nelegalitatea actului administrativ atacat, întrucât autoritatea pârâtă trebuia să asigure încadrarea reclamantului într-o funcție publică cu grad profesional, care să îi asigure o salarizare cel puțin egală cu cea avută înainte de transformarea postului contractual în funcție publică.
De asemenea, instanța reține că reclamantul a suferit un prejudiciu material cert, constând în diferența dintre salariul stabilit prin actul administrativ atacat și achitat și cel legal cuvenit acestuia.
Pentru aceste considerente, constatând caracterul nelegal al dispoziției de numire a reclamantului în funcția publică cu grad profesional de debutant, în temeiul art.109 din Legea nr.188/1999, art.18 din Legea nr.554/2004, a textelor legale anterior invocate, instanța admis acțiunea reclamantului, a anulat actul administrativ atacat și a obligat pârâta să emită o nouă dispoziție de numire a reclamantului într-o funcție publică corespunzătoare, care să îi asigure o echivalare a salariului de bază cu care a fost încadrat înainte de numirea în funcția publică și să plătească reclamantului diferențele salariale de care nu a beneficiat ca urmare a diminuării salariului avut anterior, de la data de 03.11.2008 și până la emiterea noului act administrativ.
Împotriva acestei sentințe, în termen a declarat recurs Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului a Județului S M, solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței atacate, în sensul respingerii acțiunii formulată de reclamant, fără cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului, se arată că hotărârea atacată este criticabilă din mai multe puncte de vedere, care de fapt constituie și motivele de recurs.
Principalul motiv de recurs, prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă, este faptul că hotărârea pronunțată în cauză este dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii.
Dispoziția nr.744/03.11.2008, prin care reclamantul a fost numit în funcția publică de consilier, clasa I, gradul profesional debutant, în cadrul serviciului monitorizare, strategii și proiecte, s-a emis în opinia recurentei, în condiții de legalitate.
La data de 13.10.2008, în conformitate cu prevederile art.111 și 112 alin.1 din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Agenția Națională a Funcționarilor Publici a emis avizul favorabil nr.-/2008 pentru funcțiile publice din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului a Județului S
Prin Hotărârea nr.173/20.10.2008 a Consiliului Județean SMs -au stabilit funcțiile publice și s-a aprobat organigrama, statele de funcții ale Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului a Județului S
Ca urmare a acestor acte administrative, s-a emis pentru fiecare persoană a cărui post a fost stabilit ca fiind funcție publică, inclusiv pentru reclamantă, o dispoziție de numire. Prin această dispoziție, fiecărui funcționar public i s-a stabilit salariul de bază care era prevăzut într-un act normativ, respectiv în nr.OG6/2007, privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare și alte drepturi ale funcționarilor publici, precum și creșterile salariale care se acordă funcționarilor publici în anul 2007, aprobată cu modificări prin Legea nr.232/2007, și pentru acordarea unor creșteri salariale pentru funcționarii publici în anul 2008. În acest sens, numitul fiind în funcția publică de consilier clasa I, gradul profesional debutant, reclamantului i s-a stabilit salariul de bază prevăzut în anexa nr.3 cap.B pct.1 din nr.OG6/2007, respectiv acela de 699 lei.
Consideră că nu poate să îi stabilească alt salariu de bază reclamantului, ci numai cel prevăzut de lege, cum de altfel a și făcut.
În opinia sa, motivele invocate de instanța de fond în ce privește anularea Dispoziției nr.759/03.11.2008, nu pot fi reținute ca fiind legale.
În concluzie, în ce privește anularea Dispoziției nr.744/03.11.2008, apreciază că aceasta trebuie menținută, deoarece a fost emisă în condiții de legalitate și cu respectarea art.54 din Legea nr.188/1999 ce reglementează condițiile pe care trebuie să le îndeplinească o persoană pentru a putea ocupa o funcție publică, în special condițiile minime de vechime în specialitatea studiilor absolvite.
În ce privește obligarea recurentei la eliberarea unei noi dispoziții prin care aceasta să fie trecută într-o funcție publică corespunzătoare care să-i asigure echivalarea salariului de bază cu care a fost încadrată înainte de numirea în aceasta funcție, apreciază că nu poate fi admisă.
Arată recurenta că, noua reîncadrare nu încalcă în mod vădit legea și nu s-a făcut în condiții de nelegalitate, ci dimpotrivă s-au respectat dispozițiile legale prevăzute de Legea nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, deoarece odată cu numirea în funcția publică raportul de muncă existent, în baza unui contract individual de muncă, a încetat, și astfel a început un nou raport juridic respectiv cel de serviciu, căruia i se aplică o altă legislație (în speță cea a funcționarilor publici).
Astfel, actul administrativ emis de recurentă, respectiv dispoziția nr.744 /03.11.2008, pe care reclamantul îl apreciază ca fiind nelegal emis diminuându-i astfel drepturile salariale, s-a emis în condiții de legalitate, respectându-se prevederile Legii nr.188/1999, mai exact cele stabilite în art.54, și având în vedere condițiile de vechime în specialitatea studiilor corespunzătoare clasei și gradului profesional al funcției publice.
Pe de altă parte, în mod paradoxal, prevederile legii sunt lacunare în ce privește echivalarea salariului odată cu trecerea de la raportul de muncă la raportul de serviciu, însă legea trebuie aplicată întocmai indiferent dacă ea este bună sau rea.
Este adevărat că, față de salariul de bază al reclamantei avut anterior numirii în funcția publică era mai M față de cel actual, însă apreciază că numirea în funcția publică a fost făcută și cu acordul reclamantei.
În ce privește plata diferențelor salariale cuvenite pe perioada 03.11.2008 și până la emiterea noului act administrativ reprezentând salariul încasat și cel legal cuvenit la valoarea actualizată de la data plății efective, apreciază că în mod greșit instanța de fond a admis acest capăt de cerere și consideră că el trebuie respins ca urmare a respingerii celorlalte capete de cerere. În cazul în care instanța de recurs va constata că, Dispoziția nr.744/03.11.2008 prin care reclamantul a fost numită în funcție publică s-a emis în condiții de legalitate, în consecință recurenta nu va datora aceste sume reclamantei.
În drept a invocat prevederile art.299 și următoarele din Codul d e procedură civilă, precum și celelalte acte normative invocate.
Intimatul prin concluziile scrise depuse la dosar a solicitat respingerea ca nefondat a recursului arătând că hotărârea atacată este legala si temeinică iar recursul declarat nu este susținut de prevederile legale aplicabile cauzei iar în ce privește clasa funcției la data transformării postului în funcția publică trebuia să contribuie la încadrarea în funcția de consilier cu studii superioare Clasa I potrivit art.14 lit.a din Legea 188/1999 cu corect a reținut și instanța de fond.
În ce privește stabilirea gradului procesional de încadrare a reclamantului, recurenta în mod nelegal a apreciat că trebuie încadrat ca debutant, când aceasta trebuia să găsească natura legală care să asigure intimatului o salarizare cel puțin egală cu cea avută înainte de transformarea postului contractual în funcție publică.
Instanța de recurs, analizând recursul declarat prin prisma motivelor invocate, cât și din oficiu, reține că este nefondat, urmând ca în baza prevederilor art.312 Cod procedură civilă să dispună respingerea lui ca atare și menținerea în totalitate a sentinței atacate, pentru următoarele considerente:
Prin Dispoziția nr.744/03.11.2008 a Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului S M, reclamantul intimat a fost numit în funcția publică de consilier, clasa I, gradul profesional debutant în cadrul Serviciul monitorizare, strategii și proiecte, începând cu data de 3.11.2008 pe durată nedeterminată, stabilindui-se un salariu de bază în cuantum de 699 lei.
Încadrarea reclamantului intimat la gradul profesional "debutant" și stabilirea unui salariu de bază mai mic decât cel avut anterior numirii în funcție publică se fundamentează pe o interpretare strict literală a textelor de lege aplicabile cauzei, fără a fi luate în considerare principii de bază cuprinse în dreptul muncii, care sunt aplicabile conform art.117 din Legea nr.188/1999 și funcționarilor publici.
Astfel, după cum în mod judicios a reținut prima instanță, nu au fost respectate principiile drepturilor câștigate, a nediscriminării, al egalității de tratament și al dreptului la o plată egală pentru o muncă egală.
Conform art.111 alin.3 din Legea nr.188/1999 "persoanele încadrate cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată de natură contractuală, care au fost stabilite și avizate ca funcții publice, vor fi numite în funcții publice de execuție dacă îndeplinesc condițiile prevăzute la art.54 și condițiile de vechime în specialitatea studiilor corespunzătoare clasei gradului profesional al funcției publice".
Una din condițiile prevăzute de art.54 se referă la vechimea în specialitatea studiilor, iar dispozițiile art.57 lit.a din Legea nr.188/1999 prevede o vechime de 1 an în specialitatea studiilor necesare exercitării funcției publice pentru ocuparea funcției publice de execuție de grad profesional asistent clasa
Din cartea de muncă depusă la dosarul primei instanțe, rezultă că reclamantul intimat a fost salariatul instituției recurente pe baza unui contract de muncă, în cadrul -Serviciul Monitorizare, Strategii, Proiecte,ca inspector de specialitate, având ca ultim salariu de încadrare suma de 863 lei, având o vechime de peste 5 ani în aceeași specialitate. În cartea de muncă, întocmită anterior pe seama reclamantului intimat, s-a consemnat vechimea în specialitate pe care aceasta a dobândit-o de-a lungul anilor, de 5 ani la autoritatea publică recurentă, a îndeplinit o funcție salarizată corespunzător studiilor superioare de lungă durată absolvite 2007, iar din fișa postului a rezultat că atribuțiile stabilite ulterior numirii sunt identice cu cele avute anterior.
Dispozițiile art.57 lit. a din Legea nr.188/1999 nu au fost avute în vedere de către recurentă la încadrarea reclamantului în funcția publică, apreciindu-se în mod greșit că aceasta nu avea vechimea necesară în specialitatea studiilor absolvite, cu referire strictă doar la vechimea dobândită după absolvirea învățământului superior și interpretându-se astfel eronat dispozițiile art.111 alin.3 din lege.
Ori, este inadmisibil ca prin interpretarea literală a textului legal să se ajungă la situații aberante, în care să fie ignorate condițiile concrete în care reclamantul și-a desfășurat activitatea, acesta prestând aceeași muncă și în aceeași specialitate, cu aceleași atribuții ca și cea pe care o va desfășura după numirea în funcție. Chiar instituția recurentă în fișele postului întocmite anterior, i-a recunoscut reclamantului activitatea desfășurată ca fiind vechime în specialitate pentru toată perioada în care a fost angajat, fiind inechitabil și nelegal ca ulterior, la momentul transformării postului să-i fie recunoscută ca vechime în specialitate doar perioada scursă după absolvirea studiilor superioare.
Aceste argumente ale recurentei, în sensul nerecunoașterii vechimii necesare în specialitate pentru întreaga perioadă în care reclamantul a desfășurat aceeași activitate și raportarea doar la perioada ulterioară absolvirii studiilor superioare, nu pot fi primite deoarece potrivit art.3 lit.e) din nr.HG611/2008, vechimea în specialitatea studiilor necesare exercitării funcției publice reprezintă experiența dobândită în temeiul unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu sau ca profesie liberală, demonstrată cu documente corespunzătoare de către persoana care a desfășurat o activitate într-o funcție de specialitate corespunzătoare profesiei sau specializării sale, prin raportare la documentul general de absolvire a studiilor, potrivit nivelurilor de organizare a învățământului în România.
Cât privește stabilirea funcțiilor publice pentru recurentă ca urmare a transformării posturilor contractuale, instanța de recurs constată că, avizul dat de Agenția Națională a Funcționarilor Publici a fost acordat ca urmare a solicitării acestuia de către recurentă prin adresa nr.23092/2008, iar hotărârea nr.173/2008 adoptată de Consiliul Județean SMa avut la bază și raportul de specialitate nr.23093/2008 al recurentei.
Prin urmare, funcțiile publice cuprinse în organigrama aprobată prin hotărârea nr.173/2008 au fost stabilite în principal de către recurentă și nu de către și nici de către Consiliul Județean S M, care doar le-a avizat, respectiv aprobat, pentru a se putea face numirea pe aceste funcții.
De asemenea, prima instanță a dispus în mod legal obligarea pârâtei să plătească reclamantului diferențele salariale cuvenite pe perioada 3.11.2008 și până la emiterea noului act administrativ, reprezentând diferența dintre salariul încasat de acesta de la numirea în funcția publică și cel care i s-ar fi cuvenit prin încadrarea în funcția publică de consilier superior, clasa I, treapta 3 de salarizare.
Pentru aceste considerente, instanța de recurs reținând că motivele de recurs invocate în cauză sunt nefondate, va dispune respingerea ca nefondat a recursului și menținerea în totalitate a sentinței atacate, ca legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondat recursul declarat de recurentaDIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI Scu sediul în S M,- în contradictoriu cu intimatul reclamant domiciliat în S M, str.- - 4,.2,.9 împotrivasentințeinr.418/CA din 7 iulie 2009, pronunțată de Tribunalul Satu Mare pe care o menține în totul.
Obligă partea recurentă să plătească părții intimate suma de 780 lei cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică de azi, 19 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
Red.dec.
În concept 26.11.2009
Sent.fond.
Tehnored. 4 ex.
În 2.12.1009.
2 com.
- recurenta pârâtă-DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI S-
- intimatul reclamant -S M, str.- - 4,.2,.9
Președinte:Blaga OvidiuJudecători:Blaga Ovidiu, Tătar Ioana, Sotoc Daniela