Anulare act administrativ . Decizia 607/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
- Secția comercială și de
contencios administrativ și fiscal -
DOSAR Nr.--
DECIZIA NR. 607/CA/2009-
Ședința publică din 19 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Blaga Ovidiu JUDECĂTOR 2: Tătar Ioana
- - - JUDECĂTOR 3: Sotoc Daniela
- - - judecător
- - - grefier
Pe rol fiind judecarea recursului în contencios administrativ și fiscal declarat de recurenta pârâtă DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI S cu sediul în S M,- în contradictoriu cu intimatul reclamant domiciliat în S M, str. -, - 5 și intimatul intervenientSINDICATUL S M,25 Octombrie nr.1 împotrivasentințeinr.307/CA din 7 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Satu Mare în dosarul nr-, având ca obiectanulare act administrativ fiscal.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi se prezintă recurenta pârâtă DGASPC SMp rin consilier juridic în baza delegației nr.23183/18.11.2009 și pentru intimatul reclamant - lipsă avocat în baza delegației de substituire depusă la dosar, lipsă fiind intimatul intervenient.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că recursul este scutit de plata taxelor judiciare de timbru precum și faptul că intimatul reclamant a depus concluzii scrise, cauza se află la primul termen de judecată în recurs, după care:
Reprezentanta recurentei depune la dosar concluzii scrise și solicită admiterea recursului pentru motivele formulate în scris, fără cheltuieli de judecată.
Reprezentantul intimatului reclamant solicită respingerea recursului, cu cheltuieli de judecată în dovedirea cărora depune la dosar chitanța privind plata onorariului, arătând că hotărârea primei instanțe este temeinică și legală, având în vedere că numirea reclamantului în funcția publică s-a făcut ulterior după apariția Legii 188/1999 care prevedea încă de la data intrării în vigoare în sarcina autorităților și instituțiilor publice obligația de a transforma posturile de natură contractuală în funcții publice, astfel că temeinic și legal tribunalul în baza art.998 cod civil a dispus repararea prejudiciului suferit.
CURTEA D APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului în contencios administrativ de față, constată următoarele:
Prin sentința nr. 307/CA din 7 mai 2009 Tribunalul Satu Mareaa dmis astfel cum a fost precizată acțiunea reclamantului în contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI SM.
A admis cererea de intervenție în interesul reclamantului formulată de SINDICATUL "" S M și în consecință a anulat actul administrativ nr.30691/23.12.2008 emis de pârâtă precum și dispoziția nr.771/03.11.2008 emisă de SSM.
A fost obligată pârâta la eliberarea unei noi dispoziții prin care reclamantul să fie numit într-o funcție publică corespunzătoare care să-i asigure o echivalare a salariului de bază cu care a fost încadrat înainte de numirea în această funcție.
S - a dispus restituirea către reclamant a diferențelor salariale de care nu a beneficiat, urmare a diminuării salariului deținut și neechivalării funcțiilor și salariului, actualizate cu indicele inflației la data plății.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamantul a fost salariat la DGASPC S M cu contract individual de muncă în cadrul serviciului de intervenție pentru situații de abuz, neglijare, trafic, migrație și alte situații de urgență în domeniul asistenței sociale, în funcția de inspector de specialitate III, având ultimul salariu de încadrare de 807 lei.
În luna octombrie 2008, în urma demarării procedurilor de transformare a posturilor din cadrul DGASPC S M în posturi de funcționari publici cu consultarea anterioară a agenției naționale a funcționarilor publici, aceasta a emis avizul favorabil nr.-/2008 pentru funcțiile publice din cadrul DGASPC SMc are a stat la baza emiterii Hotărârii nr.173/20.10.2008 a Consiliului Jud.S M prin care s-au stabilit funcțiile publice și s-a aprobat organigrama, statele de funcții ale direcției generale de asistență și protecția copilului S
Ca urmare a acestor acte normative în baza art.11 alin.1 din HG nr.611/2008 pentru aprobarea Normelor de organizare și dezvoltare a carierei funcționarilor publici, a OG nr.9/2008 cu modificările ulterioare, art.31 alin.1 și 2, art.62 alin.4 și 5, art.111 din Legea nr.188/1999, prin Dispoziția nr.771 din 03.11.2008 reclamantul a fost numit în funcția publică de consilier clasa I gradul profesional debutant iar salariul de bază s-a stabilit la 699 lei.
Reclamantul a solicitat pârâtei reanalizarea dispoziției de numire a acesteia în funcția publică, fără rezultat pozitiv, refuzul pârâtei fiind concretizat prin actul nr.30691 din 23.12.2008.
Coroborând starea de fapt constată cu dispozițiile legale incidente, instanța de contencios administrativ a apreciat că dispoziția nr.771/03.11.2008 emisă de pârâtă este nelegală.
Prin cererea adresată pârâtei la data de 03.12.2008, reclamatul a solicitat pârâtei revocarea dispoziției de numire a acesteia în funcția publică, însă solicitarea reclamantului a fost respinsă de către pârâtă prin adresa nr. 30691/23.12.2008.
Instanța a constat că numirea reclamantului în funcția publică s-a făcut după nouă ani de la apariția Legii nr.188/1999 privind Statutul funcționarului public care prevedea încă de la data intrării sale în vigoare în sarcina autorităților și instituțiilor publice obligația de a transforma posturile de natura contractuală în funcții publice.
Astfel, potrivit art. 111 din acest act normativ, "utoritățile și instituțiile publice care au prevăzute în statele de funcții posturi de natură contractuală, care presupun exercitarea unor atribuții dintre cele prevăzute la art. 2 alin. (3), au obligația de a stabili funcții publice în condițiile art. 107.
(3) Persoanele încadrate cu contract individual de muncă pe perioada nedeterminată în posturi de natură contractuală care au fost stabilite și avizate ca funcții publice vor fi numite în funcții publice de execuție dacă îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 54 și condițiile de vechime în specialitatea studiilor corespunzătoare clasei și gradului profesional ale funcției publice.
(4) Drepturile salariale ale persoanelor care ocupa funcții publice în condițiile alin. (3) se stabilesc potrivit salarizării funcțiilor publice în care au fost numite. "
Întrucât posturile contractuale ale angajaților pârâtei nu au fost transformate în funcții publice imediat după apariția legii, urmare a modificărilor legislative repetate care au intervenit în Statutul funcționarilor publici și în sistemul de salarizare al acestora, s-a ajuns la situația în care reclamantul, deși îndeplinea atribuțiile corespunzătoare unei funcții publice de mai mulți ani, acesta să fie numit în funcția publică de consilier, clasa I, grad profesional asistent, cu un nivel de salarizare cu mult inferior salariul avut anterior, justificat de aplicarea restrictivă a dispozițiilor legale în materia salarizării funcționarilor publici.
În ce privește clasa funcției publice în care trebuia încadrat reclamantul, instanța a constatat că, față de studiile absolvite de către aceasta la data transformării postului său contractual în funcție publică, față de dispozițiile art. 11 din Legea nr.251/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici anterior amintit potrivit căruia "condițiile de vechime prevăzute la art. 57 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările ulterioare, precum și cu modificările și completările aduse prin prezenta lege, nu se aplică în cazul funcționarilor publici care au îndeplinit condițiile prevăzute de lege la data numirii în funcția publică", trebuia să fie corespunzătoare studiilor absolvite, potrivit Legii nr.188/1999.
Instanța a constatat că pârâta trebuia să recurgă la principiile generale care reglementează raporturile de serviciu ale funcționarilor publici în special, rezultate din dispozițiile Legii privind statutul funcționarilor publici, din actele normative prin care s-au reglementat în mod succesiv drepturile salariale ale acestora și, în lipsa identificării unor principii aplicabile situației juridice a reclamantului, la dispozițiile generale ale Codului muncii sau chiar ale Constituției României.
Astfel, coroborând doar exemplificativ unele prevederi exprese ale Legii nr.188/1999 privind statutul funcționarilor publici, respectiv:
- art. 63 -"În carieră, funcționarul public poate promova în funcția publică și poate avansa în treptele de salarizare, în condițiile legii. Promovarea în clasa, promovarea în grade profesionale și avansarea în trepte de salarizare nu sunt condiționate de existenta unui post vacant."
- art. 65"(3) Funcționarii publici care nu îndeplinesc condițiile de vechime prevăzute pentru promovarea în gradul profesional imediat superior celui deținut pot participa la concursul organizat, în condițiile legii, în vederea promovării rapide în funcția publică.
- art. 68 - "(1) În urma dobândirii unei diplome de studii de nivel superior în specialitatea în care își desfășoară activitatea, funcționarii publici de execuție au dreptul de a participa la examenul organizat pentru ocuparea unei funcții publice într-o clasă superioară celei în care sunt încadrați, în condițiile legii.
(2) Promovarea în condițiile alin. (1) se face prin transformarea postului ocupat de funcționarul public ca urmare a promovării examenului", cu prevederile cuprinse în OG nr. 6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale a funcționarilor publici până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare:
- art. 6. - " (3) Funcționarii publici promovați pe o funcție publică de execuție de un grad profesional superior celui deținut beneficiază de salariile de bază prevăzute în anexele la prezenta ordonanță, pentru gradul profesional în care promovează, la treapta 3 de salarizare.Dacă funcționarul public are un salariu de bază mai M decât cel prevăzut la treapta 3 de salarizare, salariul de bază de care beneficiază după promovarea în gradul profesional se stabilește potrivit treptei de salarizare imediat superioară care asigura o creștere salarială."
- art. 9 - "(3) Funcționarii publici care absolvă o formă de învățământ superior de lungă sau de scurtă durată, încadrați pe funcții publice cu nivel de studii inferior, se numesc, prin examen, într-o funcție publică de execuție, un grad profesional și o treaptă de salarizare care să le asigure acestora o creștere de până la 20% a salariului de bază avut anterior. Examenul se organizează de autoritatea sau de instituția publică în care își desfășoară activitatea funcționarul public, pe baza unui regulament-cadru aprobat prin ordin al președintelui Agenției Naționale a Funcționarilor Publici.n cazul în care, după aplicarea procentului de 20%, salariul de bază astfel stabilit se situează sub nivelul prevăzut pentru gradul profesional asistent, treapta de salarizare 3, se va acorda salariul de bază de la acest nivel."
- art. 37. - "(3) funcționarilor publici nu pot face obiectul vreunei limitări sau renunțări, cu excepția reținerilor din salariu efectuate în conformitate cu prevederile legale. Orice limitare sau renunțare efectuată cu încălcarea acestui principiu este lovită de nulitate absolută"
- art. 40 " funcționarii publici care la data de 31 decembrie 2006 au salariul de baza mai M decât salariul de bază stabilit potrivit prezentei ordonanțe își păstrează salariul de bază avut", se constată ca legislația specifică funcționarilor publici încurajează perfecționarea profesională sub orice formă a funcționarilor publici prin crearea unor mecanisme derogatorii de promovare a celor care au absolvit studii superioare și prin asigurarea unei salarizări corespunzătoare noului statut social dobândit de funcționarul public.
În aceste împrejurări, reținând faptul că reclamantul a fost numit în funcția publică într-o altă modalitate decât concursul sau promovarea - prin transformarea postului său contractual în funcție publică și principiile cuprinse în dreptul muncii, în special pe cel al drepturilor salariale câștigate, al nediscriminării, autoritatea publică pârâtă, trebuia și putea fără să încalce în acest mod legea în general, să asigure încadrarea reclamantului într-un grad profesional care să îi asigure o salarizare cel puțin egală cu cea avută înainte de transformarea postului contractual în funcție publică.
Față de cele de mai sus, instanța constatat caracterul nelegal al dispoziției de numire a reclamantului în funcția publică contestată prin prezenta acțiune în contencios administrativ, motiv pentru care în baza art.18 din Legea nr.554/2004 coroborat cu art.109 din Legea nr.188/1999, văzând și disp.art.49 și urm. Cod de procedură civilă cu aplic.art.998 Cod civil, a admis acțiunea reclamantului astfel cum a fost precizată.
Împotriva acestei sentințe, în termen a declarat recurs Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului a Județului S M, solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței atacate, în sensul respingerii acțiunii formulată de reclamant, fără cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului, se arată că hotărârea atacată este criticabilă din mai multe puncte de vedere, care de fapt constituie și motivele de recurs.
Principalul motiv de recurs, prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă, este faptul că hotărârea pronunțată în cauză este dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii.
În primul rând se arată că în mod greșit instanța de fond a dispus anularea actului nr.30691/23.12.2008,deoarece acesta este răspunsul la plângerea prealabilă și nu reprezintă un act administrativ în sensul art.2 lit.c din Legea nr.554/2004.
În ceea ce privește dispoziția nr.771/03.11.2008, prin care reclamantul a fost numită în funcția publică de consilier,clasa I, gradul profesional debutant,cu un salariu de bază de 699 lei,începând cu data de 03.11.2008 s-a emis în opinia recurentei, în condiții de legalitate.
La data de 13.10.2008, în conformitate cu prevederile art.111 și 112 alin.1 din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Agenția Națională a Funcționarilor Publici a emis avizul favorabil nr.-/2008 pentru funcțiile publice din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului a Județului S
Prin Hotărârea nr.173/20.10.2008 a Consiliului Județean SMs -au stabilit funcțiile publice și s-a aprobat organigrama, statele de funcții ale Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului a Județului S
Ca urmare a acestor acte administrative, s-a emis pentru fiecare persoană a cărui post a fost stabilit ca fiind funcție publică, inclusiv pentru reclamantă, o dispoziție de numire. Prin această dispoziție, fiecărui funcționar public i s-a stabilit salariul de bază care era prevăzut într-un act normativ, respectiv în nr.OG6/2007, privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare și alte drepturi ale funcționarilor publici, precum și creșterile salariale care se acordă funcționarilor publici în anul 2007, aprobată cu modificări prin Legea nr.232/2007, și pentru acordarea unor creșteri salariale pentru funcționarii publici în anul 2008. În acest sens, numită fiind în funcția publică de consilier, clasa I, gradul profesional debutant, reclamantului i s-a stabilit salariul de bază prevăzut în anexa nr.3 cap.B pct.1 din nr.OG6/2007, respectiv acela de 699lei.
Consideră că nu poate să îi stabilească alt salariu de bază reclamantului, ci numai cel prevăzut de lege, cum de altfel a și făcut.
În opinia sa, motivele invocate de instanța de fond în ce privește anularea Dispoziției nr.751/03.11.2008, nu pot fi reținute ca fiind legale.
În concluzie, în ce privește anularea dispoziției nr.771/03.11.2008, apreciază că aceasta trebuie menținută, deoarece a fost emisă în condiții de legalitate și cu respectarea art.54 din Legea nr.188/1999 ce reglementează condițiile pe care trebuie să le îndeplinească o persoană pentru a putea ocupa o funcție publică, în special condițiile minime de vechime în specialitatea studiilor absolvite.
În ce privește obligarea recurentei la eliberarea unei noi dispoziții prin care acesta să fie trecută într-o funcție publică corespunzătoare care să-i asigure echivalarea salariului de bază cu care a fost încadrat înainte de numirea în această funcție, apreciază că nu poate fi admisă.
Arată recurenta că, noua reîncadrare nu încalcă în mod vădit legea și nu s-a făcut în condiții de nelegalitate, ci dimpotrivă s-au respectat dispozițiile legale prevăzute de Legea nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, deoarece odată cu numirea în funcția publică raportul de muncă existent, în baza unui contract individual de muncă, a încetat, și astfel a început un nou raport juridic respectiv cel de serviciu, căruia i se aplică o altă legislație (în speță cea a funcționarilor publici).
Astfel, actul administrativ emis de recurentă, respectiv dispoziția nr.751/03.11.2008, pe care reclamantul îl apreciază ca fiind nelegal emis diminuându-i astfel drepturile salariale, s-a emis în condiții de legalitate, respectându-se prevederile Legii nr.188/1999, mai exact cele stabilite în art.54, și având în vedere condițiile de vechime în specialitatea studiilor corespunzătoare clasei și gradului profesional al funcției publice.
Pe de altă parte, în mod paradoxal, prevederile legii sunt lacunare în ce privește echivalarea salariului odată cu trecerea de la raportul de muncă la raportul de serviciu, însă legea trebuie aplicată întocmai indiferent dacă ea este bună sau rea.
Este adevărat că, față de salariul de bază al reclamantului avut anterior numirii în funcția publică era mai M față de cel actual, însă apreciază că numirea în funcția publică a fost făcută și cu acordul reclamantului.
În ce privește plata diferențelor salariale cuvenite pe perioada 03.11.2008 și până la emiterea noului act administrativ reprezentând salariul încasat și cel legal cuvenit la valoarea actualizată de la data plății efective, apreciază că în mod greșit instanța de fond a admis acest capăt de cerere și consideră că el trebuie respins ca urmare a respingerii celorlalte capete de cerere. În cazul în care instanța de recurs va constata că, dispoziția nr.751/03.11.2008 prin care reclamantul a fost numit în funcție publică s-a emis în condiții de legalitate, în consecință recurenta nu va datora aceste sume reclamantului.
În drept a invocat prevederile art.299 și următoarele din Codul d e procedură civilă, precum și celelalte acte normative invocate.
Intimatul prin întâmpinarea depusa la dosar a solicitat respingerea ca nefondat a recursului,cu cheltuieli de judecată. Intimata arată ca hotărârea atacată este legala si temeinică deoarece recurenta pârâtă la transformarea postului său contractual și numirea ca funcționar public trebuia să păstreze acele drepturi salariale pe care le-a avut anterior Acest nou salariu ce i s-a stabilit reprezintă o încălcare a drepturilor salariale câștigate pe parcursul timpului în instituție. Drept urmare în mod corect prima instanță a dispus obligarea pârâtei la emiterea unei noi dispoziții prin care să fie numit într-o funcție publică corespunzătoare care sa-i asigure echivalarea salariului avut anterior, cât și plata diferențelor salariale aferente.
Intimatul Sindicatul S-M nu a depus întâmpinare și nici nu s-a înfățișat la dezbateri.
Examinând sentința recurată raportat la motivele de recurs invocate, precum și sub toate aspectele, potrivit art. 304/1 Cod procedură civilă, instanța reține că recursul este fondat, pentru următoarele considerente:
În mod greșit instanța de fond a dispus anularea actului nr.30691/23.12.2008 emis de către recurenta pârâtă deoarece acesta este răspunsul la plângerea prealabilă nefiind un act administrativ,în sensul art.2 lit. c din Legea nr.554/2004.
Referitor la celelalte critici aduse de recurentă hotărârii se constată că sunt neîntemeiate.
Astfel, prin Dispoziția nr. 771/03.11.2008 a Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului S M, reclamantul intimat a fost numit în funcția publică de consilier, clasa I gradul profesional debutant,în cadrul Serviciului de asistență maternală, începând cu data de 03.11.2008, pe durată nedeterminată, stabilindu-i-se un salariu de bază în cuantum de 699 lei.
Așa cum în mod legal a stabilit instanța de fond, încadrarea reclamantului intimat la gradul profesional "debutant" și stabilirea unui salariu de bază mai mic decât cel avut anterior numirii în funcția publică se fundamentează pe o interpretare strict literală a textelor de lege aplicabile speței, fără luarea în considerare a unor principii de bază cuprinse în dreptul muncii, aplicabile însă și funcționarilor publici, potrivit art. 117 din Legea 188/1999, respectiv principiul drepturilor câștigate, principiul nediscriminării, al egalității de tratament și al dreptului la o plată egală pentru o muncă egală.
În acest sens, este de menționat că, anterior numirii reclamantului intimat în funcția publică contestată, aceasta a fost salariat al instituției recurente pe baza unui contract de muncă în cadrul Serviciului de asistență maternală, în funcția de inspector, având ultimul salariu de încadrare de 807 lei.
Reclamantul a absolvit studiile universitare, specializarea asistență socială.
Or, în urma transformării posturilor ocupate în regim contractul în funcții publice, prin încadrarea reclamantului intimat la gradul profesional debutant, i s-a stabilit un salariu de bază în cuantum de 699 lei.
Potrivit art. 11 alin. 1 din HG 611/2008, intrarea în corpul funcționarilor publici se face fie prin concurs de recrutare, fie prin transformarea posturilor ocupate în regim contractual în funcții publice. Din coroborarea prevederilor art. 12 cu art. 79 alin. 1, 2 și 3 din HG 611/2008, rezultă că funcționar public debutant este acea persoană care a intrat în corpul funcționarilor publici ca urmare a promovării concursului de recrutare. Funcționarul public debutant este obligat să desfășoare un stagiu de pregătire, perioada de stagiu reprezentând, potrivit art. 79 alin. 1 din actul normativ amintit, "etapa din cariera funcționarului public cuprinsa între data numirii ca funcționar public debutant, în urma promovării concursului de recrutare, și data numirii ca funcționar public definitiv".
Ar fi absurd ca reclamantului să i se mai impună parcurgerea unei perioade de stagiu, la fel ca și funcționarilor debutanți, în condițiile în care acesta lucrează în cadrul autorității publice pârâte de o lungă perioadă iar din fișa postului depusă la instanța de fond rezultă că atribuțiile îndeplinite anterior datei de 03.11.2008 și cele stabilite ulterior acestei date sunt identice.
Or, scopul desfășurării perioadei de stagiu îl constituie tocmai cunoașterea activității și a obiectivelor autorității sau instituției publice, precum și deprinderea abilităților specifice exercitării funcției publice (art. 12 din HG 611/2008). Prin urmare, se poate aprecia că perioada în care reclamantul intimat și-a desfășurat activitatea în cadrul instituției pârâte și a îndeplinit aceleași atribuții cu cele stabilite ulterior numirii acestuia ca funcționar public, poate fi asimilată desfășurării perioadei de stagiu impusă de lege pentru numirea sa ca funcționar public definitiv, fiind îndeplinite astfel prevederile art. 10 alin. 3 din Legea 188/1999. Simplul fapt că, anterior transformării postului ocupat în regim contractual reclamantul intimat nu a deținut calitatea de funcționar public, însă toată munca desfășurată de acesta era identică cu cea desfășurată și în calitate de funcționar public prezumă că reclamantul intimat îndeplinea toate condițiile pentru a fi numit ca și funcționar public definitiv, iar nu debutant.
Nu poate fi luat în considerare nici argumentul recurentei, în sensul că, datorită faptului că reclamantul a absolvit cursurile învățământului superior doar în sesiunea iunie-iulie 2008, nu a dobândit vechimea necesară în specialitatea studiilor absolvite, căci potrivit art. 3 lit. l) din HG 611/2008, vechimea în specialitatea studiilor necesare exercitării funcției publice reprezintă experiența dobândită în temeiul unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu sau ca profesie liberală, demonstrată cu documente corespunzătoare de către persoana care a desfășurat o activitate într-o funcție de specialitate corespunzătoare profesiei sau specializării sale, prin raportare la domeniul general de absolvire a studiilor potrivit nivelurilor de organizare a învățământului în România. În acest sens, din prevederile art. 9 pct. 3 din OG 6/2007, în conformitate cu care funcționarii publici care absolvă o formă de învățământ superior se numesc, prin examen, într-o funcție publică de execuție, un grad profesional și o treaptă de salarizare care să le asigure o creștere de până la 20%, iar reclamantul a beneficiat în fapt de o asemenea creștere salarială, în baza OUG 24/2000, se desprinde ideea că legiuitorul a intenționat să asigure o recompensare a salariatului și o recunoaștere a studiilor absolvite.
Este inadmisibil ca, prin interpretarea literală a textului legal, să se ajungă la situații aberante, cu ignorarea condițiilor concrete în care reclamantul își desfășoară în prezent activitatea, acesta prestând exact aceeași muncă și în aceeași specialitate pe care o prestează de ani de zile, având exact aceleași atribuții cu cele avute anterior numirii în funcția publică.
Este adevărat că prevederile legii sunt lacunare în ceea ce privește echivalarea salariului o dată cu trecerea de la raportul de muncă la raportul de serviciu, însă în tăcerea legii se aplică principiile aplicabile funcționarilor publici deja numiți. Imediat după intrarea în vigoare a Legii 188/1999, prin art. IV din OUG 82/2000, legiuitorul a prevăzut expres necesitatea echivalării, fără, însă, ca aceste dispoziții să fie reluate sau din contră abrogate prin Legea 161/2003 și Legea 251/2006, însă din coroborarea art. 117 din Legea 188/1999 cu art. 38 Codul Muncii, rezultă că salariații nu pot renunța la drepturile ce le sunt recunoscute. De asemenea, potrivit art. 40 din OG 6/2007, funcționarii publici care la data de 31.12.2006 au salariul de bază mai M decât salariul de bază stabilit potrivit prezentei ordonanțe de urgență își păstrează salariul de bază avut.
Prin urmare, în spiritul prevederilor legale arătate și a principiilor anterior expuse, instanța de recurs apreciază că trecerea de la statutul de salariat cu contract de muncă la statutul de funcționar public, prin transformarea postului, nu se putea realiza cu nesocotirea unor drepturi salariale legal câștigate, drepturi la care reclamantul intimat nu putea renunța, cu atât mai mult cu cât trecerea sa pe funcția publică nu a avut loc la cererea sa, ci pe baza deciziei unilaterale a recurentei și a Consiliului Județean S
Având în vedere considerentele anterior expuse, în temeiul art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, recursul urmează a fi admis,va fi modificată în parte sentința atacată,în sensul că se va respinge capătul de cerere privind anularea actului nr. 30691/23.12.2008 emis de către pârâtă,urmând a fi menținute restul dispozițiilor hotărârii recurate.
Față de culpa procesuală a recurentei, în temeiul art. 274 alin. 1 Cod procedură civilă, aceasta va fi obligată să plătească intimatului suma de 600 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Admite ca fondat recursul declarat de recurentaDIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI Scu sediul în S M,- în contradictoriu cu intimatul reclamant domiciliat în S M, str. -, - 5 și intimatul intervenient SINDICATUL S M, 25 Octombrie nr.1 împotriva sentințeinr.307/CA din 7 mai 2009,pronunțată de Tribunalul Satu Marepe care o modifică în parte în sensul că respinge capătul de cerere privind anularea actului 30691/23.12.2008 emis de pârâtă.
Menține restul dispozițiilor sentinței recurate.
Obligă recurenta la plata sumei de 600 lei cheltuieli de judecată parțiale în recurs în favoarea intimatului reclamant.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 19 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
Red.dec.
Sent.fond.
Tehnored.5 ex.
În 7.12.2009.
3 com.
- recurenta pârâtă-DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI S-
- intimatul reclamant -S M, str. -, - 5
- intimatul intervenient -SINDICATUL S M, 25 Octombrie nr.1
Președinte:Blaga OvidiuJudecători:Blaga Ovidiu, Tătar Ioana, Sotoc Daniela
