Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 1257/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA NR.1257
Ședința publică din data de 12 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Stoicescu Maria
JUDECĂTORI: Stoicescu Maria, Duboșaru Rodica Tudose Ana
- - -
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANTELOR PUBLICE P in nume propriu si pentru FPT., cu sediul în P,-, Județ P, împotriva sentinței nr.177 din data de 7.04.2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata reclamantă -, cu sediul în Slănic,-, Județ
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns intimata-reclamantă -, reprezentată de avocat -, lipsă fiind recurenta pârâtă Direcția Generală a Finanțelor Public.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se instanței că recursul este scutit de plata taxei de timbru și timbru judiciar, după care:
Având cuvântul pentru intimata reclamantă -, avocat -, depune la dosar împuternicirea avocațială și chitanța nr.15/12.10.2009, după care precizează că alte cereri nu mai are de formulat.
Curtea, luând act că nu se formulează alte cereri, că recurenta a solicitat judecarea cauzei în lipsă, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Având cuvântul pentru intimata reclamantă -, avocat -, solicită respingerea recursului, menținerea ca temeinică și legală a sentinței atacate, precizând că taxa de primă înmatriculare este diferită de taxa de poluare și nu poate fi aplicată prin compensare.
Solicită obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față constată:
Prin decizia nr.152/29.01.2009, Curtea de APEL PLOIEȘTI - Secția Comercială și de Contencios Administrativ a casat sentința instanței de fond și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță, reținând, in esența, ca reclamanta-recurenta a urmat procedura prealabilă.
La Tribunalul Prahova Secția Comercială și de Contencios Administrativ cauza a fost reînregistrată sub nr-.
Prin sentința nr. 177 din 7.04.2009, Tribunalul Prahova, a admis acțiunea formulată de reclamanta - și a obligat pârâtele DGFP P - Slănic și DGFP P, să restituie reclamantei suma de 9285,45 lei taxă de primă înmatriculare, sumă actualizată cu dobânda legală, începând cu data plății până la restituirea efectivă a acesteia.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că reclamanta a achiziționat în luna februarie 2008 un autovehicul adus din Germania, marca Mercedes Benz Sprinter 208 CDI, an de fabricație 2000, iar pentru a-l înmatricula in România a fost obligată să plătească o taxa de prima înmatriculare in cuantum de 9285,45 lei, in temeiul art. 214 indice 1, 214 indice 3 cod fiscal, taxa fiind plătită prin chitanța sr. nr.- /12.02.2008 la Trezoreria Slănic.
Reclamanta s-a adresat Slănic pentru restituirea taxei, menționată anterior, iar prin adresa nr.5593/5.05.2008, pârâta a refuzat, comunicându-i ca taxa va fi restituită doar dacă reclamanta face dovada ca nu a fost folosită. Față de acest aspect, instanța de recurs a apreciat că cererea menționată ține loc de procedură prealabilă.
Tribunalul a constat că poziția pârâtelor este nelegală, întrucât taxa specială pentru autoturisme și autovehicule a fost introdusă prin Legea 343/2006 in Codul fiscal, iar OUG 110/2006 a limitat aceasta obligativitate doar pentru autoturismele și autovehiculele comerciale, cu excepția celor special echipate pentru persoanele cu handicap și a celor aparținând misiunilor diplomatice, oficiilor consulare și membrilor acestora, precum și a altor organizații și persoane străine cu statut diplomatic care își desfășoară activitatea în România.
Astfel, la momentul achitării taxei de primă înmatriculare contestată (februarie 2008) și a introducerii prezentei cereri în judecată (19.05.2008), aceasta era reglementată de disp. art. 214/1 - 214/3 codul fiscal, precum și de pct. 31/1 - 31/2 din Normele Metodologice de aplicare a codului fiscal, aprobate prin HG 444/2004.
Tribunalul a mai reținut că dispozițiile art.90 paragraful 1 din Tratatul Comunității Europene prevăd ca" nici un stat membru nu aplica, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natura mai mari decât cele care se aplica, direct sau indirect, produselor naționale similare". Așadar, dispozițiile menționate limitează libertatea statelor membre, în materie fiscală, de a restricționa libera circulație a mărfurilor între statele uniunii, prin interzicerea taxelor discriminatorii.
A apreciat Tribunalul Prahova că dispozițiile precizate din Tratat se aplica in prezenta cauză, întrucât disp. art. 148 al.2 din Constituția României statuează ca prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, consacrând astfel supremația prevederilor comunitare față de legislația internă. De asemenea, disp. alin 4 din articolul precizat prevăd că autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinirea obligațiilor rezultate din principiul enunțat anterior.
S-a mai reținut că taxa de prima înmatriculare reglementată in codul fiscal introduce un regim juridic discriminatoriu pentru autovehiculele aduse in
România din Comunitatea Europeana in scopul reînmatriculării lor, în situația în care,
acestea au fost deja înmatriculate in țara de proveniență, fata de autovehiculele din România, pentru a căror reînmatriculare nu se datorează această taxă.
S-a mai reținut de instanța de fond că, începând cu data de 1.01.2007, prevederile art.90 (1) din Tratat fac parte din ordinea de drept interna din România, astfel ca trebuie sa fie aplicate in prezenta cauza, in care reclamanta a solicitat restabilirea drepturilor conferite de aceasta reglementare comunitara, care i-au fost încălcate de către autoritățile pârâte, prin aplicarea reglementărilor naționale din codul fiscal, menționate anterior.
De asemenea, tribunalul nu a reținut apărarea paratei conform căreia reclamantei trebuie să îi fie restituită doar diferența dintre suma achitată cu titlu de taxa de primă înmatriculare și cuantumul rezultat din aplicarea OUG nr. 50/2008, întrucât, încasarea taxei speciale pentru autoturism și autovehicule s-a efectuat in mod nelegal in perioada 1.01.2007-30.06.2008, o reglementare contrară dreptului comunitar neputând produce vreun efect juridic fără a se aduce atingere însăși fundamentelor Comunității Europene.
In plus, s-a reținut că dispozițiile OUG 50/2008, nu se pot aplica retroactiv, înainte de intrarea sa în vigoare (1.07.2008), întrucât, la aprecierea legalității taxei de primă înmatriculare, trebuie avute in vedere dispozițiile legale în vigoare la data achitării taxei. Or, taxa a fost achitată cu mult înainte de adoptarea OUG 50/2008.
Acesta este motivul pentru care, impunându-se aplicarea cu prioritate a dreptului comunitar - potrivit art. 148 din Constituția României, se impune restituirea integrală a taxelor încasate cu încălcarea dreptului comunitar, precum și acordarea unor despăgubiri pentru perioada în care sumele în cauză s-au aflat la dispoziția statului român, care nu este în drept să păstreze nimic din sumele încasate nelegal in întreaga perioada cuprinsă intre 1.01.2007 -30.06.2008.
Totodată, tribunalul a apreciat că nu poate opera o compensare între sumele achitate anterior în contul bugetului statului ca taxă de primă înmatriculare și sumele care ar fi datorate în temeiul OUG 50/2008 la fondul de mediu ca taxă de poluare, întrucât cele două prelevări au naturi juridice diferite (acciză, respectiv taxă de mediu), și se fac venit la doua componente distincte ale sistemului bugetar.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Direcția Generală a Finanțelor Public P - Slănic, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii.
În motivarea căi de atac s-a arătat că hotărârea primei instanțe nu este motivată temeinic și legal, deoarece taxa specială pentru autoturisme a fost introdusă în Codul fiscal prin Legea nr. 343/2006, cu aplicabilitate de la 01.01.2007 și se datorează cu ocazia primei înmatriculări în România potrivit art.214(1)(2)(3). Astfel,
regimul acestei taxe se aplică de la 01.07.2007 și a înlocuit regimul accizelor.
Mai arată recurenta că potrivit art. 1-33 din Legea nr. 157/2005 pentru ratificarea Tratatului dintre Statele Europei privind aderarea Bulgariei și a României la UE,s-a lăsat autorităților naționale competența in ceea ce privește alegerea firmei și mijloacelor.
Cu privire la art. 90(1) din Tratatul CE,recurenta motivează că acestea nu sunt incidente în cauză,întrucât taxa de primă înmatriculare a fost plătită de toți proprietarii unor autoturisme indiferent de proveniența acestora, la momentul primei înmatriculări în România.
Recurenta motivează că nu se pune problema unui regim discriminatoriu, întrucât regimul fiscal este același pentru toate persoanele care înmatriculează mașini în România, iar principiul "poluatorul plătește"pe care se bazează și instituirea taxei speciale pentru autovehicule este un principiu acceptat la nivelul UE.
În final, se solicită admiterea recursului, cu precizarea că în baza /2008 reclamanta poate solicita diferența dintre taxa de primă înmatriculare și taxa de poluare.
Curtea, analizând actele și lucrările dosarului, motivele de recurs și dispozițiile legale în materie, urmează să respingă recursul pentru motivele ce se vor arăta în continuare:
Cum bine a reținut prima instanță, în anul 2008, cu ocazia achiziționării unui autoturism din Germania, reclamantei i s-a perceput de către organele fiscale o taxă de primă înmatriculare, în scopul reînmatriculării autoturismului în România.
De asemenea, prima instanță a motivat legal, atunci când a arătat că de la 01.07.2007, suntem obligați să aplicăm prev. art.90(1) din Tratatul CE, pe motiv că nici un stat membru, nu poate aplica produselor altor state membre impozite mai mari decât cele care se aplică produselor naționale similare.
În cazul de față, autoturismul respectiv era înmatriculat și acum s-a pus problema reînmatriculării sale, ca atare, taxa de primă înmatriculare nu mai poate fi încasată.
Procedându-se astfel, se ajunge în situația de a se aplica taxe mai mari, potrivit art.90(1) din Tratat.
Așa fiind, hotărârea primei instanțe este temeinică și legală, motiv pentru care văzând și disp.art.312(1) Cod pr. civilă, va respinge recursul, ca nefondat.
În temeiul art.274 Cod pr. Civilă, Curtea va obliga recurenta să plătească intimatei 800 lei, cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANTELOR PUBLICE P in nume propriu si pentru FPT., cu sediul în P,-, Județ P, împotriva sentinței nr.177 din data de 7.04.2009 pronunțată de Tribunalul
P, în contradictoriu cu intimata reclamantă -, cu sediul în Slănic,-, Județ
Obligă pe recurentă să plătească intimatei 800 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi 12 octombrie 2009.
Președinte JUDECĂTORI: Stoicescu Maria, Duboșaru Rodica Tudose Ana
- - - - - -
Grefier
Operator de date cu caracter personal
Nr.notificare 3120
Red.DR.
Tehnored.DL
4 ex./23.10.2009
f- Tribunalul Prahova
Președinte:Stoicescu MariaJudecători:Stoicescu Maria, Duboșaru Rodica Tudose Ana
