Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 341/2010. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 341
Ședința publică din 10 februarie 2010
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Maria Hrudei
JUDECĂTORI: Maria Hrudei, Floarea Tămaș Gabriel Adrian
---
GREFIER: -
S-a luat în examinare recursul formulat de reclamanta --- împotriva sentinței civile nr. 2795 pronunțată în data de 16 octombrie 2009, în dosarul nr- al Tribunalului Cluj în contradictoriu cu intimata ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI CNa vând ca obiect anulare act de control taxe și impozite-taxă specială de primă înmatriculare.
La apelul nominal, făcut în cauză se prezintă consilier juridic, în reprezentarea intereselor intimatei, cu delegația de reprezentare.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este timbrat cu taxă judiciară de timbru în sumă de 20 de lei și are aplicat timbru judiciar în valoare de 0,45 lei.
S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la primul termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită, părțile litigante au solicitat judecarea pricinii în lipsă.
Se mai menționează că la data 04.02.2010 se înregistrează din partea recurentei, înscrisuri în susținerea demersului său juridic, respective copia traducerii certificatului de înmatriculare.
De asemenea la data de 10.02.2010 se înregistrează din partea intimatei, prin fax, întâmpinare prin care se solicită respingerea recursului promovat.
Reprezentanta intimatei depune, originalul întâmpinării și relevă instanței că nu mai are alte cereri de formulat.
Curtea în raport de dispozițiile art.150 pr civilă declară închise dezbaterile și acordă cuvântul pentru susținerea recursului.
Reprezentanta intimatei solicită respingerea recursului promovat ca nefondat și menținerea sentinței recurate ca fiind legală și temeinică. În susținere se arată că în mod corect instanța de fond a respins acțiunea reclamantei apreciind că nu s-a depus niciun act care să dovedească că autoturismul fost înmatriculat anterior într-un stat membru al Uniunii Europene.
În ceea ce privește înscrisurile depuse de recurentă se arată că prin acestea nu se face dovada înmatriculării efective a autoturismului în ia, ci ar fi trebuit ca reclamanta să depună un act emis în acest sens de autoritățile competente.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA:
Prin sentința civilă nr.2795 din 16.10.2009 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosarul nr-, s-au respins exceptiile de tardivitate si inadmisibilitate
S-a respins cererea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta Administrația Finanțelor Publice a mun. C
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr-, reclamanta a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Administrația Finanțelor Publice a mun. CNo bligarea pârâtei la restituirea sumei de 3484 lei plătită cu titlu de taxa de prima inmatriculare cu dobânda legală de la data achitarii acesteia si până la data restituirii efective, fara cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii reclamanta a aratat că a fost obligat să achite, în mod ilegal, suma de 3484 lei cu titlu de taxă de prima inmatriculare pentru un autoturism înmatriculat deja într-un stat membru al CE. A solicitat pârâtei restituirea acestei taxe, cerere respinsa inmod nejustificat de parata.
Consideră reclamanta că pretinderea și încasarea acestei taxe este ilegală și discriminatorie și că trebuie restituită. Astfel, potrivit dispozițiilor art. 148 alin. 2 Constituția României, ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare, iar potrivit dispozițiilor art. 25 CE, între statele membre sunt interzise taxele vamale la import și la export sau taxele cu efect echivalent, această interdicție fiind aplicabilă și taxelor vamale cu caracter fiscal. De asemenea, din art. 90 paragraful 2 CE, reiese că nici un stat membru nu aplică produselor altor state membre impozite interne de natură să protejeze indirect alte sectoare de producție. În vederea garantării neutralității impozitelor interne din perspectiva concurenței dintre autovehiculele de ocazie care se află deja pe piața națională și autovehiculele similare importate dintr-un alt stat membru decât România trebuie comparate efectele accizelor instituite asupra acestei ultime categorii cu cele ale accizelor reziduale care se aplică primei categorii de autovehicule, deja supuse acestei taxe la prima lor înmatriculare. Aplicarea formulei de calcul prevăzută în art. 214 ind. 1 din Codul fiscal conduce la creșterea nivelului taxei în funcție de vechimea autovehiculului. Aceste dispoziții legale încalcă prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări cu caracter obligatoriu, întrucât din jurisprudența Curții rezultă că un sistem de taxare nu poate fi considerat compatibil cu art. 90 CE decât dacă este organizat astfel încât să excludă orice posibilitate ca produsele importate să fie supuse unor taxe mai mari decât produsele similare naționale și, prin urmare, să nu producă în nici un caz efecte discriminatorii. Mai arată reclamanta că impozitarea discriminatorie nu poate fi justificată de considerente ecologice, în condițiile în care factorul vechimii nu este cel mai potrivit în contextul protecției mediului. Întrucât nu țin seama în mod adecvat de deprecierea reală a autoturismelor, normele românești privind aplicarea taxei conduc negreșit la o situație în care, în multe cazuri, taxa aplicată unui vehicul second-hand importat este mai mare decât taxa reziduală inclusă în valoarea unui autoturism uzat național similar.
Pârâta a formulat întâmpinare(14-17), prin care a solicitat respingerea cererii formulate ca fiind tardiva,inadmisibila si ca nefondată.
In ceea ce priveste exceptia de tardivitate se arata ca raportat la data platii -24.04.2008 actiunea este depusa dupa un an de la aceasta plata incalcindu-se dispozitiile art. 1 alin. 2 din Legea 554/2004.
În motivarea întâmpinării, raportat la aspectul de inadmisibilitate a arătat pârâta că dispozițiile OUG nr. 50/2008 prevad doar restituirea diferentei dintre suma achitata cu titlu de taxa de prima inmatriculare si suma calculata pentru acelasi autovehicul cu titlu de taxa de poluare in temeiul OUG 50/2008.Procedura de restituire este reglementata de Normele metodologice de aplicare a OUG 50/2008 procedura neurmata in speta.
Sub aspectul netemeiniciei actiunii se arata ca reclamanta nu a depus dovada ca autovehiculul din speta a fost inmatriculat anterior intr-un alt stat membru UE.Totodata aceasta taxa corespunde prevederlor tratatelor comunitare practicindu-se si in alte state.
În ceea ce privește dobânzile solicitate, arată pârâta că reclamantul nu are dreptul la dobânda prevăzută de OG 9/2000.
Analizând actele și lucrările dosarului, tribunalul a constatat că cererea formulată este întemeiată, din următoarele considerente:
Reclamanta a achiziționat un autoturism marca Audi (8,9).Cu ocazia înmatriculării în România a autoturismului, reclamanta a fost obligata să achite suma de 3484 lei cu titlu de taxă de prima inmatriculare, taxă pe care a achitat-o la Administrația Finanțelor Publice a mun. CN( 7). Considerând nelegală perceperea acestei taxe, s-a adresat pârâtei cu solicitarea de a-i fi restituită (6), primind la cererea sa raspunsul de la 5 dosar in care se face trimitere la procedura de restituire reglementata de HG 686/2008 deci un refuz de restituire.
In ceea ce priveste exceptia de tardivitate tribunalul a apreciat-o ca neintemeiata.Astfel reclamanta a formulat cererea cu respectarea prevederilor art. 11 alin. 1 din Legea 554/2004,respectiv in termenul de 6 luni de la data primirii refuzului de solutionare a cererii de restituire a taxei de prima inmatriculare si implicit in termenul de 1 an calculat de la aceeasi data asa cum prevede art. 11 alin. 2 din Legea 554/2004.Nu exista nici o ratiune si nici o prevedere legala care sa justifice calcularea termenului de 1 an de la data platii.In consecinta in temeiul art. 11 din Legea 554/2004 tribunalul va respinge exceptia de tardivitate.
ribunalul a apreciat ca reclamanta nu avea obligatia de a parcurge procedura reglementata de OUG 50/2008 in sensul de a solicita restituirea doar a sumei ce depaseste cuantumul taxei de poluare si de a ataca decizia prin care parata a calculat suma pe care o datoreaza,cu titlu de taxa de poluare. Astfel reclamanta a achitat o suma cu titlu de taxa de prima inmatriculare. Prin cererea aflata la 7 din dosar acesta a solicitat restituirea acesteia.Parata a refuzat restituirea astfel ca prezenta actiune este perfect admisibila prin prisma art. 7 si 11 din Legea 554/2004,exceptia de inadmisibilitate fiind neintemeiata.
Reclamanta si- intemeiat actiunea pe incalcarea dreptului comunitar prin pretinderea taxei de prima inmatriculare.
Pentru a putea reclama o asemenea incalcare este necesar a se dovedi cu prioritate ca anterior introducerii in Romania autoturismul a fost inmatriculat intr-un stat membru UE.Desi reclamanta a fost citata cu mentiunea de a depune actele care sa dovedeasca ca anterior autoturismul a fost inmatriculat in spatiul UE reclamanta nu s- conformat acestei solicitari ( 19,.20 ).
In conditile in care in speta nu s- stabilit ca autoturismul provine dintr-un stat membru al UE nu se pate vorbi de incalcarea dreptului comunitar prin perceperea taxei de prima inmatriculare care nu poate fi asadar restituita respectind prevederile legii interne si neincalcind vreo alta reglementare cu aplicabilitate directa in Romania.
Împotriva hotărârii a declarat recurs reclamanta - solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței atacate și în consecință admiterea acțiunii și obligarea C la restituirea sumei de 3484 lei, platita cu titlu de taxa de inmatriculare cu dobanda legala de la data achitarii acesteia si pana la data restituirii efective.
În motivarea recursului reclamanta a arătat că singura modalitate de a procura dovada ca pentru autoturismul marca audi - afostachitata taxa de prima inmatriculare in ia, anterior cumpararii de catre reclamantă a acestui autoturism a fost sa ia legatura cu firma vanzatoare pentru a-i comunica certificatul. Avand in vedere ca firma a raspuns demersurilor reclamantei cu mare greutate, solicită a se lua in calcul faptul ca exista un document care atesta piața taxei de prima inmatriculare, plata efectuata intr-un stat comunitar.
Prin întâmpinarea depusă, pârâta Adminstratia Finantelor Publice a Municipiului C-N a solicitat respingerea recursului și menținerea hotărârii atacate ca fiind temeinică și legală.
În susținerea poziției procesuale, pârâta a arătat că reclamanta nu a depus la dosarul cauzei contractul de vanzare-cumparare din care sa rezulte de unde a fost achizitionat autovehiculul si nu a depus nici un act din care ar rezulta ca autovehiculul pentru care a fost achitata taxa speciala de prima inmatriculare ar fi fost inmatriculat anterior in vreun stat membru al Uniunii Europene, motiv pentru care art. 90 din Tratatul nu este aplicabil in speta.
Actul invocat in recurs (documentul prin care ar fi fost achitata taxa de prima inmatriculare intr-un stat membru al Uniunii Europene, necomunicat pârâtei) este lipsit de relevanta deoarece actul prin care reclamanta ar fi putut sa dovedeasca faptul ca autovehiculul a fost inmatriculat in ia ar fi fost certificatul de inmatriculare eliberat de catre autoritatile e pe care reclamanta trebuia sa-l depuna la dosar in traducere legalizata.
Analizând recursul declarat de către reclamanta - prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor art. 304 și 3041.pr.civ. Curtea reține, cu privire la fondul cauzei, că se impune restituire integrală a taxei de primă înmatriculare, întrucât, în cauza de față, se impune a se reține aplicabilitatea prioritară și directă a dispozițiilor art. 90 din Tratat.
Este unanim admis atât în literatura de specialitate cât și în practica judiciară internă și cea a că art. 90 din Tratat produce efecte directe și ca atare creează drepturi individuale pe care jurisdicțiile statelor membre ale Uniunii le pot proteja.
Judecătorul național, ca prim judecător comunitar, are competența atunci când dă efect direct dispozițiilor art. 90 din Tratat să aplice procedurile naționale de așa manieră ca drepturile prevăzute de Tratat să fie deplin și efectiv protejate.
Că o taxă internă impusă autoturismelor second-hand este discriminatorie în sensul art. 90 parag. 1 din Tratat s-a decis în cauza conexată și unde Curtea de Justiție a arătat că o taxă de înmatriculare este interzisă atâta timp cât este percepută asupra autoturismelor second-hand puse pentru prima dată în circulație pe teritoriul unui stat membru și că valoarea taxei, determinată exclusiv prin raportare la caracteristicile tehnice ale autovehiculului (tip motor, capacitate cilindrică) și la clasificarea din punct de vedere al poluării este calculată fără a se lua în seamă deprecierea autoturismului de o asemenea manieră încât, atunci când se aplică autoturismelor second-hand importate din statele membre, aceasta excede valoarea reziduală a unor autoturisme second-hand similare care au fost deja înmatriculate în statul membru în care sunt importate.
Cum România este stat membru al Uniunii începând cu data de 1 ianuarie 2007 sunt activate dispozițiile art. 148 alin. 2 din Constituția României conform cărora legislația comunitară cu caracter obligatori prevalează legii interne iar conform alin. 4 din același articol jurisdicțiile interne garantează îndeplinirea acestor exigențe.
Pe de altă parte obligația de a aplica prioritar dreptul comunitar nu este opozabilă numai jurisdicțiilor ci și Executivului însuși și organelor componente ale acestuia cum sunt bunăoară autoritățile fiscale.
Din această perspectivă, invocarea de către organul fiscal a legii fiscale interne în temeiul căreia s-a perceput taxa specială dovedită contrarie cu normele dreptului comunitar înfrânge nu numai dispozițiile constituționale precitate dar pune serioase semne de întrebare asupra îndeplinirii obligației de loialitate comunitară asumate de România ca stat membru.
Într-o atare ipoteză revine jurisdicțiilor să elimine această disfuncționalitate recunoscând particularilor drepturile prin aplicarea directă a Tratatului în așa fel încât acestei norme să i se recunoască și caracterul ei util.
Tribunalul ca instanță de fond, trebuia să aplice dispozițiile constituționale interne și normele Tratatului de așa manieră să i se recunoască particularului dreptul său de a nu fi impus o taxă specială discriminatorie la înmatricularea pentru prima dată în România a autoturismului second-hand importat dintr-un alt stat membru al Uniunii. În această manieră instanța de fond și-a îndeplinit misiunea trasată de Trata și de Legea de ratificare a acestuia precum și de Curtea de Justiție în practica judiciară pertinentă (cauza Simmenthal II din anul 1978).
Conform dispozițiilor art. 11 din nr.OUG 50/2008, axa rezultată ca diferență între suma achitată de contribuabil în perioada 1 ianuarie 2007-30 iunie 2008, cu titlu de taxă specială pentru autoturisme și autovehicule, și cuantumul rezultat din aplicarea prezentelor prevederi privind taxa pe poluare pentru autovehicule se restituie pe baza procedurii stabilite în normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență. Aceste norme au fost aprobate prin HG nr. 686/2008.
Curtea reține că taxa specială ce face obiectul prezentei cauze a fost încasată în baza legislației fiscale interne în vigoare anterior datei de 1 iulie 2008 și care a fost apreciată ca fiind contrară normelor comunitare. Într-o atare ipoteză, se aplică principiul conform căruia când un stat membru a impus sau aprobat o taxă contrară dreptului comunitar este obligat să restituie taxa percepută prin încălcarea acestuia.
Din această perspectivă reclamanta recurentă are dreptul la restituirea integrală a taxei speciale încasată în temeiul unor dispoziții legale contrare normelor comunitare.
În astfel de situații Curtea de Justiție a decis că statele membre trebuie să asigure rambursarea taxelor colectate cu încălcarea prevederilor art. 90 din Tratat, cu respectarea principiilor ce guvernează autonomia procedurală și îmbogățirea fără justă cauză. Totodată, a mai decis că în astfel de cauze pot fi plătite și daune pentru pierderile suferite ( A se vedea:, cazul nr. 68/79 I/S contre re danois des impts accises precum și cauza conexată nr. C- 290/05 și C-333/05 și parag. 61-70).
Din această perspectivă, nu se poate reține justificat că Statul Român are un temei legal de reținere a unei părți din taxa încasată ilegal anterior datei de 1 iulie 2008 pe care s-o compenseze în parte cu o altă taxă ce urmează a fi percepută în temeiul unui alt act normativ adoptat ulterior raportului juridic de drept material fiscal în baza căruia s-a încasat nelegal taxa specială.
Aplicarea pentru trecut a actului normativ în discuție contravine principiului neretroactivității legii consacrat de art. 15 alin. 1 din Constituție Curtea mai reține, în context, că noua taxă instituită de OUG nr. 50/2008 este stabilită pe alte principii decât taxa specială anterioară are alt mod de calcul și altă destinație.
Așa fiind, Curtea apreciază că nu este posibilă menținerea ca legală a taxei speciale încasată sub imperiul normelor din Codul fiscal pe considerentul incidenței și efectelor produse de OUG nr. 50/2008.
A admite această teză ar însemna ca soluția dată acțiunii reclamantului să nu fie integrală și eficace, de vreme ce pârâta în continuare că taxa specială s-a perceput în baza unei norme legale interne contrare dreptului comunitar.
Nu în ultimul rând, Curtea reține că restituirea doar a diferenței între taxa specială încasată anterior pe baza unei norme legale abrogată la 1 iulie 2008 și taxa de poluare ce urmează a se percepe în temeiul actului normativ aplicabil după această dată pune problema aplicării noului act normativ și pentru trecut, respectiv taxa specială încasată ilegal s-ar valida prin aplicarea retroactivă a unui alt act normativ inactiv la data nașterii și consumării raportului juridic de drept material fiscal, ceea ce.
Din această perspectivă, aplicarea OUG nr. 50/2008 nu poate paraliza demersul reclamantului care a făcut dovada achiziției unui autoturism dintr-un stat membru al UE și care, de altfel, fusese și înmatriculat în comunitate.
Curtea constată că reclamanta a depus la dosar, în copie, traducerea legalizată din limba ăac ertificatului de înmatriculare -K-0-277/05-00119 din care rezultă faptul că autoturismul în discuție a fost înmatriculat, pentru prima dată, în ia, la data de 4.10.2005, ulterior achiziționat de către aceasta.
În consecință, în temeiul art. 20 al. 3 din Legea nr. 554/2004, se va admite recursul declarat de reclamanta --- împotriva sentinței civile nr.2795 din 16.10.2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj pe care o va modifica în sensul că va admite acțiunea formulată de reclamanta --- în contradictoriu cu ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI C.
Curtea va obligă pârâta să restituie reclamantei suma de 3484,00 lei achitată cu titlu de taxă de prima înmatriculare conform chitanței nr.-, cu dobânda legală prevăzută de art.3 alin.3 din OG 9/2000 începând cu data de 24.04.2008 până la restituirea efectivă.
Fără cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E CI DE:
Admite recursul declarat de reclamanta --- împotriva sentinței civile nr.2795 din 16.10.2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj pe care o modifică în sensul că admite acțiunea formulată de reclamanta --- în contradictoriu cu ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI C.
Obligă pârâta să restituie reclamantei suma de 3484,00 lei achitată cu titlu de taxă de prima înmatriculare conform chitanței nr.-, cu dobânda legală prevăzută de art.3 alin.3 din OG 9/2000 începând cu data de 24.04.2008 până la restituirea efectivă.
Fără cheltuieli de judecată.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 10 februarie 2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI: Maria Hrudei, Floarea Tămaș Gabriel Adrian
- - - - ---
GREFIER
-
RED.MH/MB
11.02.2010/5 ex.
jud.fond:
Președinte:Maria HrudeiJudecători:Maria Hrudei, Floarea Tămaș Gabriel Adrian
