Contestație act administrativ fiscal. Decizia 1190/2009. Curtea de Apel Ploiesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 1190
Ședința publică din data de 07 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Dinu Florentina
JUDECĂTORI: Dinu Florentina, Chirica Elena Preda Popescu
- - - -
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de pârâtele AUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR, prin reprezentanții săi legali, cu sediul în B, str. - -, Sector 1, nr. 13, cod poștal -, DIRECȚIA REGIONALĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE, cu sediul în G,-, județ G, cod poștal - și DIRECȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE, cu sediul în B, DN2, Km.2., cod poștal -, județ B, împotriva sentinței nr. 557 din 04 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău - Secția Comercială și de Contencios Administrativ, în contradictoriu cu intimata reclamantă - GRUP SA, cu sediul în loc. Poșta, Clădire 9-Camera 8, județ B, cod poștal -.
Cererea de recurs este scutită de plata taxei de timbru.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimata reclamantă - Grup SA Poșta reprezentată de consilier juridic, lipsă fiind recurentele pârâte Autoritatea Națională a Vămilor - B, Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale G, Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că recursul se află la al doilea termen de judecată, este motivat, scutit de plata taxei de timbru.
Consilier juridic având cuvântul pentru intimata reclamantă - Grup SA Poșta declară că nu mai are alte cereri de formulat, consideră cauza în stare de judecată.
Curtea, ia act de declarația intimatei reclamantă - Grup SA Poșta prin consilier juridic că nu mai are alte cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Consilier juridic având cuvântul pentru intimata reclamantă - Grup SA Poșta, solicită respingerea recursului declarat de pârâta Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale G, în nume propriu, în numele și pentru Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale B și Autoritatea Națională a Vămilor, împotriva sentinței nr. 557/4.05.2009 pronunțată de Tribunalul Buzău, pentru motivele expuse în întâmpinarea aflată în scris la dosar, punctând pe scurt următoarele argumente.
În fapt, prin sentința mai sus amintită s-a admis cererea formulată de societatea reclamantă și s-a dispus anularea deciziei nr. 3 din 15.12.2008 și a deciziei nr. 4/17.12.2008 emise de
Prin decizia nr. 3/2008 s-a dispus suspendarea autorizațiilor de antrepozit fiscal nr. RO- și RO- pe motiv că societatea reclamantă a înregistrat restanțe la plata accizelor datorate la bugetul statului, deși din conținutul acesteia nu rezultă în mod clar, indubitabil, suma considerată drept acciză restantă aferentă lunii octombrie 2008.
Prin decizia nr. 4/2008 a respins contestația administrativă formulată de societatea reclamantă împotriva deciziei de suspendare a autorizațiilor de antrepozit fiscal.
Arată că din conținutul adresei emisă de B nr.229/20.01.2009 rezultă că acciza datorată de societatea reclamantă în luna octombrie 2008 fost achitată în totalitate, instanța de fond apreciind corect că se impune admiterea acțiunii și anularea celor două decizii emise de
Învederează că prin recursul declarat G recunoaște achitarea în totalitate a accizei datorate pentru luna octombrie 2008, iar criticile formulate împotriva sentinței pronunțate de Tribunalul Buzău vizează aspecte ce nu țin de fondul cauzei, motiv pentru care solicită a fi înlăturate.
Pe cale de consecință, solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea sentinței pronunțată de prima instanță ca legală și temeinică.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Buzău - Secția Comercială și de Contencios Administrativ sub nr- la data de 18.12.2008 reclamanta - Grup SA a solicitat în contradictoriu cu pârâta Direcția regională pentru Accize și Operațiuni Vamale B pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună anularea deciziei nr.3 din data de 15.12.2008 a Direcției Județene pentru Accize și Operațiuni Vamale B prin care s-a dispus suspendarea până la plata accizelor restante a autorizațiilor de antrepozit fiscal nr.RO- din data de 26.06.2008 și nr.RO- din data de 27.10.2005 emise de Comisia pentru autorizarea operatorilor de produse supuse accizelor armonizate, suspendarea efectelor acestei decizii până la soluționarea prezentei acțiuni precum și anularea deciziei nr.4 din data de 17.12.2008 a Direcției Județene pentru Accize și Operațiuni Vamale B prin care s-a respins contestația formulată împotriva deciziei nr.3 din data de 15.12.2008 și suspendarea efectelor acestei decizii până la soluționarea prezentei acțiuni.
În motivarea cererii reclamanta a arătat că prin decizia nr.3 din data de 15.12.2008 s-a dispus suspendarea până la plata accizelor restante a autorizațiilor de antrepozit fiscal nr.RO- din data de 26.06.2008 și nr.RO- din data de 27.10.2005 emise de Comisia pentru autorizarea operatorilor de produse supuse accizelor armonizate.
Împotriva deciziei a formulat contestație înregistrată sub nr.2942/15.12.2008, respectiv 10779/15.12.2008 prin care a solicitat anularea deciziei nr.3 din 15.12.2008, contestația fiind respinsă prin decizia nr.4 din 17.12.2008.
Reclamanta apreciază ca fiind nelegale și netemeinice deciziile ce fac obiectul cererii întrucât nu sunt respectate cerințele art.43 Cod procedură fiscală privind conținutul și motivarea actelor administrative fiscale.
În decizia contestată nr.3 din 15.12.2008 se face referire la faptul că în evidențele Direcției Generale a Finanțelor Publice B - Administrația Finanțelor Publice contribuabili mijlocii reclamanta figura cu obligații neachitate reprezentând accize, fără a prezenta un document în acest sens care să stea la baza celor susținute și fără a determina cuantumul sumelor pe care societatea reclamantă le datorează și perioada când acestea au fost constituite în scopul individualizării accizelor considerate ca fiind restante.
A mai arătat reclamanta că organul fiscal emitent nu are competență legală în privința emiterii actului care face obiectul prezentei contestații întrucât potrivit pct.12 ind.1 (4) al Normelor Metodologice de aplicare a Titlului VIII din Codul fiscal aprobate prin HG nr.44/2004, cu modificările și completările ulterioare, în situația neplății accizelor la termenele prevăzute de lege, măsura suspendării autorizațiilor se va dispune de către autoritatea fiscală teritorială care constată neplata accizelor la termenele legale, ori în cazul de față Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale B, organul emitent al deciziei de suspendare, nu este cel care a constatat neplata accizelor la termen, această constatare aparținând Direcției Generale a Finanțelor Publice B.
A susținut, de asemenea, reclamanta că în data de 5.12.2008 cu ordinul de plată nr.1078 a achitat suma de 800.000 lei cu titlu de accize pentru alcool etilic iar în data de 11.12.2008 a achitat suma de 100.000 lei reprezentând accize pentru alcool etilic cu ordinul de plată nr.1099 și suma de 200.000 lei cu ordinul de plată nr.1150 din 17.12.2008.
În paralel cu măsurile dispuse de către Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale B prin adresa nr.4023 din 11.12.2008 AFPCM B îi aduce la cunoștință faptul că a procedat la executarea garanției pentru alcool etilic constituită la Trezoreria B în sumă de 1.066.742 lei în contul datoriilor neachitate aferente accizelor pentru alcool etilic. Potrivit Codul d e procedură fiscală, executarea silită a garanției în vederea stingerii datoriilor neachitate aferente accizelor pentru alcool etilic reprezintă o modalitate de stingere a acestora.
În ce privește suspendarea efectelor celor două decizii contestate apreciază că aceasta se impune dat fiind prejudiciile iminente pe care suspendarea autorizațiilor de antrepozit le produce. Astfel suspendarea celor două decizii conduce la încetarea activității societății și la sigilarea instalațiilor ceea ce are drept consecință deteriorarea instalațiilor; degradarea materiei prime existente deja în instalații; imposibilitatea de a livra clienților alcool și băuturi spirtoase; intrarea în concediu fără plată a salariaților societății.
Prinîntimpinareadepusă la dosar pârâta Direcția Regională pentru Accize și operațiuni Vamale Gas olicitat respingerea acțiunii formulată de reclamanta - Grup SRL ca nefondată și menținerea deciziilor nr.3/15.12.2008 și nr.4/17.12.208 ca temeinice și legale.
În fapt pârâta a arătat că prin decizia nr.3 din 15.12.2008 Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale B, ca urmare adresei nr.3965 din 8.12.2008 din care rezultă că reclamanta figurează în evidențele DGFP B - contribuabili mijlocii, cu obligații neachitate reprezentând accize încasate din vânzarea produselor alcoolice, a decis suspendarea de fiscal nr. nr.RO- din data de 26.06.2008 și nr.RO- din data de 27.10.2005 până la plata accizelor restante în conformitate cu prevederile art.244 din legea nr.571/2003 privind Codul fiscal potrivit cărora " întârzierea la plată a accizelor cu mai mult de 5 zile de la termenul legal atrage suspendarea autorizației antrepozitarului și închiderea activității acestuia până la plata sumelor restante".
Împotriva deciziei reclamanta a formulat contestație, contestație respinsă ca neîntemeiată prin decizia nr.4 din 17.12.2008 la emiterea căreia s-a avut în vedere adresa nr.3965 din 8.12.2008 a DGFP B prin care se comunica faptul că reclamanta - Grup SRL a declarat, prin Declarația nr.25138/25.11.2008 suma de 5.554.386 lei reprezentând accize pentru alcool etilic aferent lunii octombrie 2008 dar, până la data de 1.12.2008 nu și-a achitat datoria către bugetul statului, făcând doar o plată parțială în sumă de 800.000 lei cu ordinul de plată nr.1078 din 5.12.2008. La data de 15.12.2008 s-a înaintat decizia nr.3 /15.12.2008 către reclamanta - Grup SRL însoțită de adresa nr.10750 din aceiași dată prin care se motivează luarea deciziei ca o consecință legală a necreditării contului bugetar de accize. În același timp i s-a precizat și suma care a rămas neachitată în valoare de 3.587.644 lei la stabilirea căreia s-a avut în vedere și plățile efectuate de reclamantă precum și executarea garanției de către DGFP Contrar celor susținute de reclamantă apreciază că deciziile emise respectă prevederile art.43 Cod procedură fiscală cuprinzând pe lângă alte mențiuni, motivele de fapt, obiectul actului administrativ, precum și temeiul de drept.
În ce privește susținerea reclamantei în sensul necompetenței legale a organului fiscal emitent în privința emiterii actului atacat a arătat că aceste prerogative au fost acordate instituției vamale prin HG nr.532/2007, prin Ordinul MEF nr.487/2007 pentru aprobarea măsurilor tranzitorii, a etapelor și termenelor de realizare a transferului competențelor și atribuțiilor privind administrarea accizei către Autoritatea Națională a Vămilor, cu modificările și completările ulterioare aduse prin F nr.939/26.03.2008.
Referitor la efectuarea unor plăți reprezentând accize pentru alcool etilic, precum și la faptul că societatea a fost supusă măsurii de valorificare a garanțiilor prevăzută de art.128 Cod procedură fiscală arată că pentru suma care a rămas neachitată s-a avut în vedere plățile efectuate până la data emiterii deciziei, precum și executarea garanției de către DGFP
Prinrăspunsul la întâmpinarereclamanta - Grup SA a invocat excepția calității procesuale pasive a persoanei juridice care a formulat întâmpinarea arătând că în prezentul dosar au înțeles să se judece cu emitentul deciziilor a căror anulare o solicită ca urmare a faptului că potrivit modificărilor intervenite în legislația privind accizele prin dispozițiile art.1 alin.1, pct.45 /1 din Hotărârea nr.1210 din octombrie 2007 în cuprinsul HG nr.535/2007 sintagma direcției regionale pentru accize și operațiuni vamale s-a înlocuit cu sintagma direcției județene și a municipiului B pentru accize și operațiuni vamale, așadar consideră că în contextul actului normativ menționat calitate procesuală pasivă în acest litigiu o are Direcția Județeană a Accizelor și Operațiuni Vamale B și nu Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale
Prin întâmpinarea formulată la excepția lipsei calității procesuale pasive a Direcției Regionale pentru Accize și Operațiuni Vamale G invocată de - Grup SA pârâta Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Gas olicitat respingerea acesteia arătând că reprezentarea intereselor statului în fața instanțelor în materie vamală este asigurată în teritoriu de către Serviciile juridice din cadrul direcțiilor regionale pentru accize și orațiuni vamale conform dispozițiilor cuprinse în Regulamentul de organizare și funcționare a direcților regionale pentru accize și operațiuni vamale aprobat prin Ordinul nr.1609 din 27.11.2008 al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală.
Referitor la excepția invocată de către reclamanta - grup SA privind lipsa calității procesuale pasive a Direcției Regionale pentru Accize și Operațiuni Vamale G, tribunalul a constat că este neîntemeiată și în consecință respins-o, reținând următoarele:
Potrivit art.1 alin.1 din HG nr.532/2007 " Autoritatea națională a vămilor se organizează și funcționează ca organ de specialitate al organizației publice centrale cu personalitate juridică în subordinea Ministeriului Economiei și Finanțelor și în cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscal"
Structurile subordonate Autorității Naționale a Vămilor precum și direcțiile regionale pentru accize și operațiuni vamale, direcțiile județene pentru Accize și operațiuni vamale, birourile vamale nu au personalitate juridică.
Conform art.4 pct.2 din HG 352/2007 Autoritatea Națională a Vămilor " organizează, îndrumă și controlează activitatea direcțiilor regionale pentru accize și operațiuni vamale, a direcțiilor județene și a municipiului B pentru accize și operațiuni vamale, precum și a birourilor vamale din subordine". Iar potrivit art.4 pct.21 din același act normativ "Autoritatea națională a vămilor reprezintă în fata instanțelor direct sau prin organele teritoriale ale MEF, interesele statului în cazurile de încălcare a normelor vamale "
Reprezentarea intereselor statului în fata instanțelor în materie vamală este asigurată în teritoriu de către Serviciile juridice din cadrul direcțiilor regionale pentru accize operațiuni vamale conform dispozițiilor cuprinse în Regulamentul de organizare și funcționare a direcției regionale pentru accize și operațiuni vamale aprobat prin ordinul nr.1609 din 27.11.2008 al președintelui ANAF.
Astfel se are în vedere faptul că potrivit art.1 din acest regulament Direcției Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale este subordonată Autorității Naționale a Vămilor și realizează în plan teritorial atribuțiile autorității vamale iar potrivit art.5 lit. j din Regulamentul de organizare și funcționare " direcția regională pentru accize și operațiuni vamale reprezintă Autoritatea Națională a Vămilor în fata instanțelor judecătorești".
Prin sentința nr. 557 din 04 mai 2009 Tribunalul Buzău - Secția Comercială și de Contencios Administrativ a admis acțiunea promovată de reclamanta - Grup SA în contradictoriu cu pârâtele Direcția Regională Pentru Accize și Operațiuni Vamale G, Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale B, a dispus anularea deciziei nr.3 din 15.12.2008 și a deciziei nr.4 din 17.12.2008 emise de Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale B, a respins excepția lipsei calității procesual pasive a Direcției Regionale pentru Accize și Operațiuni Vamale
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că prin cererea înregistrată la instanță reclamanta a solicitat în contradictoriu cu Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale B anularea deciziei nr.3 din data de 15.12.2008 a Direcției Județene pentru Accize și Operațiuni Vamale B prin care s-a dispus suspendarea până la plata accizelor restante a autorizațiilor de antrepozit fiscal nr.RO- din data de 26.06.2008 și nr.RO- din data de 27.10.2005 emise de Comisia pentru autorizarea operatorilor de produse supuse accizelor armonizate, suspendarea efectelor acestei decizii până la soluționarea prezentei acțiuni precum și anularea deciziei nr.4 din data de 17.12.2008 a Direcției Județene pentru Accize și Operațiuni Vamale B prin care s-a respins contestația formulată împotriva deciziei nr.3 din data de 15.12.2008 și suspendarea efectelor acestei decizii până la soluționarea prezentei acțiuni.
A arătat că prin decizia nr.3 din 15.12.2008 s-a dispus suspendarea până la plata accizelor restante a autorizațiilor de antreprozit fiscal RO- din data de 26.06.2008 și nr.RO- din data de 27.05.2005 emise societății de către Comisia pentru autorizarea operatorilor supuse accizelor armonizate.
Împotriva acestei decizii a formulat contestație înregistrată sub nr.2942 din 15.12.2002 respectiv 10779 din 15.12.2008 prin care a solicitat emitentei anularea deciziei nr.3 din 15.12.2008.
Contestația formulată de către reclamantă a fost respinsă prin decizia nr.4 din 17.12.2008.
Reclamanta consideră că cele două decizii care fac obiectul contestației sunt netemeinice și nelegale și în consecință urmează a fi anulate deoarece nu sunt respectate cerințele art.43 Cod procedură fiscală în privința conținutului și motivării actelor administrative fiscale.
De asemenea, arată că organul fiscal emitent nu are competentă legală în privința emiterii actului care face obiectul prezentei contestații și că în același timp societatea a efectua plăți reprezentând accize pentru mărfuri.
Prin notele de concluzii scrise depuse la dosar reclamanta a solicitat anularea celor două decizii emise de către Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale B ca urmare a faptului că sumele ce făceau obiectul deciziei nr.3 din 15.12.2008 au fost achitate în integralitate.
În acest sens a depus la dosar dovada achitării acestor sume respectiv ordinele de plată nr.1078/5.12.2008; nr.1099/11.12.2008; nr.1150/17.12.2008 și adresa AFPCM B nr.4023 din 11.12.2008.
Având în vedere înscrisurile depuse la dosar de către reclamantă prin care face dovada achitării integrale a sumelor ce făceau obiectul deciziei nr.3 din 15.12.2008 precum și adresa nr.229 din 20.01.2009 emisă de pentru contribuabili mijlocii B din care rezultă că la data emiterii prezentei adrese acciza datorată pentru luna octombrie 2008 fost achitată în totalitate instanța a considerat că motivul pentru care s-a dispus suspendarea până la plata accizelor restante a autorizațiilor de antreprozit fiscal nr.RO- din data de 26.06.2008 și RO- din data de 27.10.2005 nu mai subzistă motiv pentru care instanța a dispus anularea deciziei nr.3 din 15.12.2008 precum și a deciziei 4 din 17.12.2008 emise de Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale B.
Împotriva sentinței au declarat recurs pârâtele Autoritatea Națională a Vămilor - B, Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale G, Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale B criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie după cum urmează:
La pronunțarea hotărârii criticate, instanța de fond a avut în vedere următoarele:
- reclamanta a făcut dovada achitării integrale a sumelor reprezentând acciza de plata,aferenta lunii octombrie 2008;
- dovada plații a fost făcuta prin prezentarea ordinelor de plata nr. 1078/05.12.2008,
1099/11.12.2008, nr.1150/17.12.2008, adresa nr. 4023/11.12.2008 Administrației Finanțelor Publice pentru Contribuabili Mijlocii, precum și adresa nr. 229/20.01.2009 emisă de Administrația Finanțelor Publice pentru Contribuabili Mijlocii.
Față de aceste considerente ale instanței de fond, precizează că potrivit art. 244 din Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal, "întârzierea la plata a accizelor cu mai mult de 5 zile de la termenul legal atrage suspendarea autorizației antrepozitarului și închiderea activității acestuia până la plata sumelor restante.
Deși prin adresa nr. 228/20.01.2009, Administrata Finanțelor Publice pentru Contribuabili Mijlocii, răspunzând adresei nr. 401/15.01.2009 a Direcției Județene pentru Accize si Operațiuni Vamale B, precizează faptul că la data emiterii acestei adrese contribuabilul GRUP a achitat în totalitate acciza datorată pentru luna octombrie 2008, prin aceeași adresă informează și cu privire la faptul că prin declarația înregistrată sub nr. 25864/19.12.2008, contribuabilul a declarat pentru luna noiembrie 2008 (cu scadenta la 29.12.2008) acciza de plata pentru alcool etilic in suma de 3.540.245 lei.
Mai arată recurentele că din aceasta obligație de plată declarată, a fost încasată până la data de 20.01.2009 doar suma de 11.166 lei prin executarea garanției bancare constituita de către societate.
Prin urmare, consideră recurentele că intimata-reclamanta se afla (și se află în continuare) în debit față de autoritatea fiscală teritorială ce gestionează sumele reprezentând accizele aferente alcoolului etilic (Direcția Generala a Finanțelor Publice B - Administrata Finanțelor Publice pentru Contribuabili Mijlocii), motiv pentru care, având in vedere dispozițiile art.244 din Legea 571/2003 se impune menținerea măsurilor de suspendare a autorizațiilor de antrepozit fiscal nr. RO - din 26.06.2008 si nr. RO - din 27.10.2005, până la plata sumelor restante.
Mai mult decât atât, susțin recurentele că la data emiterii actelor administrative contestate, intimata-reclamanta se afla în debit cu sumele reprezentând acciza de plata aferenta lunii octombrie 2008, astfel încât nu se poate reține nelegalitatea sau/și netemeinicia acestor acte administrative.
Pentru aceste considerente, apreciază că instanța de fond a interpretat eronat datele prezentate de către intimata-reclamanta, în raport de dispozițiile textului de lege, motiv pentru care solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea hotărârii instanței de fond și, pe fondul cauzei, respingerea acțiunii formulata de GRUP împotriva Deciziilor nr. 3/15.12.2008 și Deciziei nr. 4/17.12.2008 emise de către Direcția Județeană pentru Accize si Operațiuni Vamale
Intimata reclamantă - Grup SA a formulatîntâmpinareprin care solicită respingerea recursului, menținerea sentinței pronunțată de prima instanță ca legală și temeinică.
Analizând sentința recurată, prin prisma criticilor formulate, a probelor administrate, a actelor normative ce au incidență în cauză, precum și sub toate aspectele conform art. 3041.pr. civ. Curtea reține următoarele:
Prin decizia nr.3 din 15.12.2008 s-a dispus suspendarea până la plata accizelor restante a autorizațiilor de antreprozit fiscal RO- din data de 26.06.2008 și nr.RO- din data de 27.05.2005 emise societății - Grup SA de către Comisia pentru autorizarea operatorilor supuse accizelor armonizate, întrucât această societate figura în evidențele DGFP B - contribuabili mijlocii cu obligații neachitate reprezentând accize încasate din vânzarea produselor alcoolice.
Împotriva acestei decizii a formulat contestație înregistrată sub nr.2942 din 15.12.2002 respectiv 10779 din 15.12.2008 prin care a solicitat emitentei anularea deciziei nr.3 din 15.12.2008.Contestația formulată de către reclamantă a fost respinsă prin decizia nr.4 din 17.12.2008.
Din adresa nr. 229/20.01.2009 emisă de ANAF-DGFP B- pentru contribuabili mijlocii rezultă că prin declarația înregistrată sub nr. 25138/25.11.2008 - Grup SA a declarat pentru luna octombrie 2008 cu scadență la 25.11.2008 acciză de plată pentru alcool etilic în sumă de 5.554.386 lei. Până la data prezentei adrese acciza datorată pentru luna octombrie 2008 fost achitată în totalitate (fila 56 dosar fond).
Este evident că decizia nr. 3 din 15.12.2008 prin care s-a dispus suspendarea până la plata accizelor restante a autorizațiilor de antreprozit fiscal RO- din data de 26.06.2008 și nr.RO- din data de 27.05.2005 emise societății - Grup SA, avea în vedere obligațiile neachitate reprezentând accize încasate din vânzarea produselor alcoolice aferente lunii octombrie cu scadență în luna noiembrie. Această decizie nu putea fi emisă față de obligațiile neachitate reprezentând accize încasate din vânzarea produselor alcoolice aferente lunii noiembrie întrucât acestea deveneau scadente la 25.12.2009.
Așa fiind, motivul de recurs privind existența altor datorii fiscale este nefondat, întrucât dacă aceste datorii există organele fiscale sunt în drept să emită alte decizii, însă nu poate fi păstrat actul fiscal atacat în prezenta cauză întrucât motivul emiterii sale nu mai subzistă, accizele aferente lunii octombrie fiind achitate integral.
Pentru aceste considerente și în temeiul art. 3041și 312.pr. civ., Curtea va respinge recursul ca nefondat, în cauză nefiind incidente motivele de casare și de modificare prevăzute de art. 304.pr. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtele AUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR, prin reprezentanții săi legali, cu sediul în B, str. - -, Sector 1, nr. 13, cod poștal -, DIRECȚIA REGIONALĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE, cu sediul în G,-, județ G, cod poștal - și DIRECȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE, cu sediul în B, DN2, Km.2., cod poștal -, județ B, împotriva sentinței nr. 557 din 04 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău - Secția Comercială și de Contencios Administrativ, în contradictoriu cu intimata reclamantă - GRUP SA, cu sediul în loc. Poșta, Clădire 9-Camera 8, județ B, cod poștal -.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 07 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Dinu Florentina, Chirica Elena Preda Popescu
GREFIER,
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Red. DF/CMF
6 ex/29.10.2009
- - Tribunal B
jud.
Președinte:Dinu FlorentinaJudecători:Dinu Florentina, Chirica Elena Preda Popescu