Pretentii contencios administrativ si fiscal. Decizia 1192/2010. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA COMERCIALĂ DE contencios ADMINISTRATIV FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA NR.1192
Ședința publică din data de 07 octombrie 2009PREȘEDINTE: Dinu Florentina JUDECĂTORI: Dinu Florentina, Chirica Elena Preda Popescu
- - - - Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE P, cu sediul în P,-, Cod poștal -, Județ P împotriva sentinței nr.409 din 30 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova - Secția Comercială și de Contencios Administrativ II, în contradictoriu cu intimatul - reclamant, domiciliat în P,-, Cod poștal -, Județ
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul reclamant reprezentat de avocat, din Baroul Prahova, potrivit împuternicirii avocațiale nr. 60/2003, lipsă fiind recurenta pârâtă Administrația Finanțelor Publice
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că recursul se află la primul termen de judecată, este scutit de plata taxei de timbru, motivat, recurenta P solicită judecarea cauzei în lipsă.
Avocat pentru intimatul reclamant depune la dosar o întâmpinare cu caracter de note scrise, precizând că alte cereri nu mai are de formulat.
Curtea, ia act de declarația intimatului reclamant prin apărătoarea sa, că nu mai are alte cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Avocat având cuvântul pentru intimatul reclamant, solicită respingerea recursului, menținerea sentinței pronunțată ca legală și temeinică.
In continuare susține că așa cum în mod corect a apreciat instanța de fond, susținerea recurentei conform căreia intimatul reclamant este îndreptățit să se adreseze organului fiscal cu o cerere de restituire a diferenței rezultată între valoarea taxei de primă înmatriculare și valoarea taxei de poluare instituită prin OUG 50/2008, nu poate fi reținută întrucât ordonanța de urgență menționată nu se poate aplica situațiilor juridice născute anterior intrării sale în vigoare deoarece s-ar încălca principiul neretroactivității legilor consacrat în art. 15 alin. 2 din Constituția României.
Solicită a se observa că decizia de calcul aflată la fila 16 dosar fond îmbracă decât un caracter formal și nu este un act potrivit disp.art. 1 Legii contenciosului administrativ.
Cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele;
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova SecțiaComercială și de Contencios Administrativ II, sub nr- reclamantulîn contradictoriu cu pârâta Administrația Finanțelor Publice aMunicipiului Pas olicitat anularea chitanței seria -nr.-/14.02.2008, recunoașterea dreptului de a i se restitui taxa de primăînmatriculare, restituirea taxei în cuantum de 2.351 lei ce a fost achitată ca urmare aachiziționării din Germania unui autoturism marca Mercedes Bentz, cu platadobânzii de la data efectuării plății taxei și până la restituirea efectivă a sumei debani.
In motivarea acțiunii reclamantul arată că a achiziționat din Germania autoturismul marca Mercedes Bentz pentru care a achitat, în vederea înmatriculării, taxa de primă înmatriculare, taxe și contribuții seria - nr.-/14.02.2008 emisă de Trezoreria P și deși s-a adresat organului fiscal cu o cerere de restituire a plății nedatorate, aceasta a refuzat recunoașterea dreptului reclamantului prin adresa nr.-/14.02.2008.
A mai arătat reclamantul că se impune restituirea sumei de 2.351 lei, întrucât taxa de primă înmatriculare este o taxă nelegală și discriminatorie, întrucât prin introducerea acesteia prin prevederile art.214 indice 1-3 din Codul fiscal, s-au încălcat dispozițiile art.20 alin.2 și art.148 din Constituția României, cât și dispozițiile art.90 paragraful I din Tratatul Comunităților Europene care prevede că nici un stat membru nu aplică direct sau indirect produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică direct sau indirect produselor naționale similare, și această taxă fiind cu efect echivalent în înțelesul art.25 CE.
A menționat că rostul acestor reglementări este de a interzice discriminarea fiscală între produsele importate și cele similare autohtone și pe cale de consecință, sarcina fiscală aplicată autoturismelor originale din alte state membre nu poate fi mai mare decât cea aplicată autovehiculelor similare, înregistrate deja pe teritoriul respectivului stat membru.
în final, arată că, așa cum a arătat Constituția României statuează că prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene au prioritate față de dispozițiile interne contrare, ceea ce conduc la concluzia că dispozițiile ordonanței ce reglementează taxa menționată au caracter nelegal.
Reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art.20 și 148 din Constituția României, art.170 din Legea nr. 157/2005, art.70, art.117 alin.l lit.f, art.120 alin.7 și art.124 din nr.OG92/2003 privind Codul d e procedură fiscală, Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ.
Pârâta Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Paf ormulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând că regimul taxei speciale pentru autoturisme a intrat în vigoare începând cu data de 01.01.207 și a înlocuit în fapt regimul accizelor prevăzut în Codul Fiscal pentru autoturisme și automobile de teren, inclusiv cele rulate din import, regim care s-a aplicat până la data de 31 decembrie 2006.
2
A mai arătat că nici Comisia Europeană nu este împotriva perceperii unei taxe cu ocazia primei înmatriculări a autoturismelor, ci doar a modului de determinare a taxei, și că în prezent Comisia Europeană se află în negocieri cu Guvernul României cu privire la modalitatea de stabilire a taxei.
Prin sentința nr. 409 din 30 iunie 2009 Tribunalul Prahova-SecțiaComercială și de Contencios II a admis acțiunea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâtul Administrația Finanțelor Publice P, a obligat pârâta să restituie reclamantului suma de 2.351 lei reprezentând taxă de primă înmatriculare, sumă actualizată cu dobânda legală până la data plății.
De asemenea prin aceeași sentința a obligat pârâta să plătească reclamantului suma de 4,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:
În ceea ce privește fondul cauzei, tribunalul a reținut că reclamantul a achiziționat din Germania autoturismul marca Mercedes Bentz, an fabricație 2000.
Tribunalul a reținut că taxa specială pentru autoturisme și autovehicule a fost introdusă prin Legea nr.343/2006 în Codul fiscal, iar nr.OUG 110/2006 a limitat această obligativitate, în ceea ce privește doar autoturismele cu handicap și a celor aparținând misiunilor diplomatice, oficiilor consulare și membrilor acestora, precum și a altor organizații și persoane străine cu statut diplomatic care își desfășoară activitatea în România.
Astfel, potrivit dispozițiilor art.148 alin.2 din Constituția României stipulează că prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne.
De asemenea, tribunalul a mai reținut că, potrivit art.90 paragraful 1 din Tratatul Comunității Europene nici un stat membru nu aplică direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare, tocmai pentru a nu permite existența unei discriminări din punct de vedere fiscal între produsele importate și cele similare autohtone, cu atât mai mult cu cât România nu percepe nicio taxă pentru autoturismele produse în țară și înmatriculate aici.
Or, după aderarea României la UE, acest lucru nu este admisibil când produsele importate sunt din alte țări membre ale UE, atât timp cât norma fiscală națională diminuează sau este susceptibilă să diminueze, chiar și potențial, consumul produselor importate, influențând astfel alegerea consumatorilor.
Tribunalul a reținut că actul administrativ fiscal vătămător, în sensul art.2 pct. 1 lit.c din Legea nr.554/2004 pentru reclamant îl constituie însăși plata taxei de primă înmatriculare, astfel încât a admis acțiunea, în baza dispozițiilor ari 18 din Legea nr.554/2004 și a dispus restituirea acesteia către reclamant.
În vederea reparării integrale a prejudiciului, tribunalul în baza dispozițiilor art.18 alin.3 din Legea nr.554/2004, art.1084 civ rap.la art.1082 civ. a obligat pârâta la plata dobânzii legale conform nr.OG9/2000 de la data încasării până la restituirea efectivă către reclamant.
În baza dispozițiilor art.274 pr.civ. a obligat pârâta să plătească reclamantului cheltuieli de judecată în cuantum de 4,3 lei compuse din taxa judiciară de timbru și timbru judiciar.
3
Împotriva sentinței a declarat recurs pârâta Administrația FinanțelorPublice P,care a criticat hotărârea pronunțată de instanța de fond ca fiind nelegală și netemeinică pentru următoarele considerente;
Arată recurenta că hotărârea tribunalului este nelegala, întrucât o instanța judecătoreasca nu poate ignora legile în vigoare la momentul soluționării unei cauze si nu poate crea o practică bazată pe constatarea nelegalității actelor normative cu putere de lege. Daca s-ar permite acest lucru, ar însemna că instanțele judecătorești se pot substitui legislativului, iar actele normative adoptate de acesta din urmă sa nu mai aibă nici o valoare. Judecătorii trebuie sa soluționeze cauzele potrivit legii, nu să invoce nelegalitatea acesteia pentru a justifica anumite hotărâri.
La momentul efectuării plății taxei de primă înmatriculare de către reclamant, aceasta fusese introdusă in Codul Fiscal prin Legea nr. 343/2006, cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2007. Cuantumul taxei speciale se calculează după formula prevăzută de art. 214 ind.l alin.3 si se achită la organele fiscale teritoriale, care doar încasează si nu emit nici un act administrativ fiscal, deci nici un titlu de creanța care sa materializeze taxa.
Regimul taxei speciale pentru autoturisme, care a intrat in vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2007, înlocuit, în fapt regimul accizelor prevăzut in Codul Fiscal pentru autoturismele si automobilele de teren, inclusiv cele rulate din import, regim care s-a aplicat pana la data de 31 decembrie 2006. în condițiile desființării frontierelor vamale cu statele membre ale Uniunii Europene, metodologia de calcul a accizelor devenea inaplicabila, fapt ce a condus la reașezarea acestei metodologii.
Odată cu reașezarea metodologiei de calcul, s-a avut în vedere si eliminarea reglementarilor privind înmatricularea autoturismelor, potrivit cărora la 31.12.2006 nu se înmatriculau in România autoturismele a căror vechime depășea 8 ani si care aveau o norma de poluare inferioara normei EURO 3.
n această situație arată că a fost necesar a se întreprinde unele masuri pentru evitarea introducerii în România a unui număr exagerat de mare de autoturisme vechi cu grad ridicat de poluare. Neluarea unor măsuri corespunzătoare în acest sens, ar fi avut drept consecință transformarea în deșeuri a autovehiculelor second-hand, la scurt timp de la introducerea acestora în România, tara noastră urmând să suporte costurile aferente reciclărilor, în locul țărilor de unde au fost achiziționate autovehiculele respective.
Potrivit art. 1-33 din legea nr. 157/2005 pentru ratificarea Tratatului dintre Statele Europei privind aderarea Bulgaria si a României Ia Uniunea Europeana, semnat de România la Luxemburg la 25 aprilie 2005: "Legea cadru europeana este un act legislativ care obliga orice stat membru destinatar in ceea ce privește rezultatul care trebuie obținut, lăsând în același timp autorităților naționale competente in ceea ce privește alegerea formei si a mijloacelor ".
Totodată precizează faptul ca alin.2 al art. 148 din Constituția României instituie supremația tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, fata de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.
Din analiza dispozițiilor legale mai sus invocate, arată că rezultă faptul ca legile cadru sunt obligatorii pentru statele membre in privința rezultatului, insa autoritățile naționale au competenta de a alege forma si mijloacele prin care dispozițiile legilor cadru devin obligatorii pentru fiecare stat membru in parte.
4
Cu privire la prevederile art.90 alin.(l) din Tratatul Comunităților Europene precizează faptul ca acestea nu sunt incidente in cauza, întrucât taxa de prima înmatriculare urmează a fi plătită de toți proprietarii unor autoturisme sau autovehicule, indiferent de proveniența acestora Ia momentul primei înmatriculări in România.
Astfel, menționează că pentru un autoturism fabricat in România care nu a fost înmatriculat o perioada de 8 ani, se va plăti aceeași taxă de înmatriculare ca si in cazul unui produs din oricare alt stat comunitar, cu condiția existentei acelorași specificații tehnice.
Prin urmare, dispozițiile art.90 alin(l) din Tratatul Comunităților Europene au in vedere stabilirea unor limitări ale drepturilor statelor de a introduce pentru produsele comunitare impozite mai mari decât pentru produsele interne, dar legislația noastră prevede plata in cazul in care suntem in prezenta acelorași specificații tehnice, a unei taxe de prima înmatriculare in România in același cuantum indiferent daca se aplica la autoturismele/autovehiculele din producția interna sau la cele produse in spațiul comunitar.
Totodată, apreciază nu suntem in prezenta unui regim fiscal discriminatoriu, întrucât regimul fiscal este același pentru toate persoanele care înmatriculează autoturisme /autovehicule in România. Legislația europeana nu interzice instituirea taxei, ci doar prevede ca nivelul acesteia sa nu fie mai mare decât al taxelor care se aplica, direct sau indirect pentru produsele interne similare.
In acest context consideră că trebuie menționat si faptul ca nici Comisia Europeana nu este împotriva perceperii unei taxe cu ocazia primei înmatriculări a autoturismelor, ci doar a modului de determinare a taxei. De asemenea, precizează ca principiul "poluatorul plătește", pe care se bazează si instituirea taxei speciale pentru autovehicule, este un principiu acceptat Ia nivelul Uniunii Europene. Face cunoscut, de asemenea, ca 16 state membre ale Uniunii Europene practica o taxa care se percepe cu ocazia înmatriculării autovehiculelor (printre care Ungaria, Danemarca, Spania, Belgia, Olanda, Cipru). Mai mult, se are in vedere armonizarea la nivel comunitar a regimului fiscal al taxei de înmatriculare, in prezent, fiind in discuție la nivelul Comisiei Europene, un proiect de directiva in acest sens, proiect care, după aprobare, va deveni obligatoriu de aplicat pentru toate statele membre.
Prin urmare, existenta unei taxe de prima înmatriculare nu este contrara dispozițiilor comunitare, nefiind deci motive temeinice pentru a dispune restituirea sumei reprezentând taxa de înmatriculare.
Față de cele menționate mai sus, învederează instanței faptul ca obligația generica de armonizare a legislației interne cu cea europeana, instituita prin art. 148 alin.2) din Constituție si cea speciala, prevăzuta de art. 90 paragraful 1 din Tratatul Comunităților Europene, revine exclusiv Parlamentului, nu si instanțelor judecătorești.
De altfel, partea finala a art. 148 alin.2) din Constituție prevede expres că prioritatea reglementarilor comunitare asupra dreptului intern se realizează "cu respectarea prevederilor actului de aderare ", tratat care instituie obligația statului R - deci a organului competent, Parlamentul - de armonizare a legislației interne cu cea europeana.
Totodată, consideră că trebuie reținut si faptul ca dispozițiile art. 90 paragraful 1 din Tratatul Comunității Europene nu sunt incidente întrucât, pe de
5
parte nu suntem in prezenta unor "impozite interne mai mari decât cele care se aplica, direct sau indirect, produselor naționale similare", iar pe de alta parte nu ne aflam in prezenta unui regim fiscal discriminator, întrucât obligația plații taxei de prima înmatriculare exista pentru toate autoturismele/autovehiculele, indiferent de tara de proveniența a acestora, nefiind deci in prezenta unei îngrădiri a liberei circulații a mărfurilor, principiu statuat in Tratatul Comunității Europene.
Instanța de fond, pentru a-si justifica soluția invocată și emiterea nr.OUG 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule,a apreciat total greșit ca aceasta nu reprezintă altceva decât o recunoaștere a caracterului nelegal al taxei de prima înmatriculare, întrucât in permanență au apărut si apar acte normative noi care abrogă, modifică sau înlocuiesc alte acte, aceasta neînsemnând in nici un caz ca cele vechi au fost nelegale.
In ce privește pe reclamant, arătă ca potrivit noului act normativ, " taxa rezultata ca diferența intre suma achitata de contribuabil in perioada 1 ianuarie 2007 -30 iunie 2008, cu titlu de taxa speciala pentru autoturisme si autovehicule si cuantumul rezultat din aplicarea prezentelor prevederi privind taxa de poluare pentru autovehicule se restituie pe baza procedurii stabilite in normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanțe de urgenta ".
Prin urmare, apreciază că reclamantul se poate adresa autorității fiscale competente, in vederea restituirii taxei rezultate ca diferență între suma achitată de acesta și cuantumul rezultat din aplicarea prevederilor nr.OUG 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, restituire ce se va realiza pe baza procedurii stabilite in normele metodologice de aplicare a actului normativ invocat.
In concluzie, a solicitat admiterea recursului si modificarea Sentinței nr. 409 din 30 iunie 2009 pronunțata de Tribunalul Prahova in dosarul nr- in sensul admiterii în parte a acțiunii.
Examinând sentința recurată, prin prisma motivelor de recurs formulateși a dispozițiilor legale incidente, Curtea constată ca recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Reclamantul a dobândit prin cumpărare, conform certificatului de înmatriculare emis de Germania, autovehiculul marca Mercedes Bentz cu nr. de înmatriculare PH.31.
In vederea înmatriculării în România, în temeiul dispozițiilor art. 214 -art. 2143Cod fiscal, reclamanta a fost obligată să plătească o nouă taxă de înmatriculare, în cuantum de 2.351 lei, în contul Trezoreriei P cu chitanța fiscală seria - nr. -/14.02.2008.
Potrivit art. 2141- art. 2143Cod fiscal și pct. 311pct. 312din Normele Metodologice de aplicare a Codului fiscal, taxa specială pentru autoturisme și autovehicule se plătește cu ocazia primei înmatriculării în România, de către persoana fizică sau juridică care face înmatricularea, atât pentru autoturisme și autovehicule noi cât si pentru cele rulate, aduse din import, din state comunitare ori din alte state.
De la 1.01.2007 România este stat membru al Uniunii Europene, iar potrivit art. 148 din Constituția României, ca urmare a aderării, prevederile Tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu au prioritate fata de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare, iar parlamentul, președintele României si
6
autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării.
Prin Legea 157/2005 de ratificare a Tratatului de aderare a României si Bulgariei la Uniunea Europeana, statul R si-a asumat obligația de a respecta dispozițiile din tratatele originare ale comunității dinaninte de adrerare.
Dispozițiile art. 90 paragraf 1 din Tratatul Constitutiv al Uniunii Europene, prevăd că nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare.
Curtea Europeană de Justiție a arătat în cauza Weigel (2004) că obiectivul reglementării comunitare este asigurarea liberei circulații a mărfurilor între statele comunitare în condiții normale de concurență, prin eliminarea oricărei forme de protecție care decurge din aplicarea de impozite interne discriminatorii față de produsele provenind din alte state membre, prin urmare, scopul acestei reglementari o constituie interzicerea discriminării fiscale între produsele importate și cele similare autohtone.
Or, potrivit legislației interne, în România nu se percepe nici un fel de taxă pentru autoturismele produse si înmatriculate în țară. In astfel de situații, Curtea Europeană de Justiție a decis ca statele membre să asigure rambursarea taxelor colectate cu încălcarea prev. art 90 din Tratat, cu respectarea principiilor ce guvernează autonomia, procedura și îmbogățirea fără justă cauză, stabilind că în astfel de cauze pot fi plătite și daune pentru pierderile suferite (CJCE cauza nr. 6879, I/Sc. danois des impots accises, precum și cauza conexată nr. C-290/05 și C- 333/05 și, par. 61-70).
Prin urmare, Tribunalul a constatat în mod corect că in cauză sunt aplicabile in mod direct dispozițiile din dreptul comunitar, care au prioritate față de dreptul național, întrucât in România, stat comunitar, nu se percepe nici un fel de taxă pentru autoturismele produse si înmatriculate sau reînmatriculate in țara noastră, dar se percepe o astfel de taxa pentru autoturismele înmatriculate deja in celelalte state comunitare si reînmatriculate in România, după aducerea acestora aici, rezultând astfel o diferență de tratament, ceea ce constituie o discriminare a regimului juridic fiscal si contravine dispozițiilor menționate din Tratatul Constitutiv al Uniunii Europene, încălcându-se principiul libertății circulației mărfurilor, dezavantajându-se direct sau indirect mașinile din celelalte țări ale Uniunii Europene, in competiția cu produsele similare autohtone.
Curtea constată faptul că suma plătită de reclamantă nu a fost datorată, potrivit legislației comunitare, în mod corect instanța de fond dispunând restituirea acesteia, cu dobânda legală calculată conform art.3 alin.2 din OG9/2000 de la data încasării sumei până la data restituirii efective a sumei.
Împrejurarea că printr-un nou act normativ - OG 50/2008 s-a instituit o nouă taxă, de poluare și s-a prevăzut restituirea diferenței dintre suma achitată de contribuabili în perioada 1.01.2007 - 30.06.2008 cu titlu de taxa specială pentru autoturisme și autovehicule și cuantumul rezultat din aplicarea prevederilor privind taxa de poluare, nu reprezintă un motiv de respingere a acțiunii formulată de intimata reclamantă, deoarece aceasta a achitat taxa reglementată de art.2141-2143 din Codul fiscal, introduse prin legea 343/2006, iar prevederile OUG nr. 50/2008, intrată in vigoare la 1.07.2008 invocate de recurentă, nu se pot aplica retroactiv
7
In același sens este și jurisprudența Curții Europene de Justiție, care, prin Decizia în cauza Costa/Enel (1964), a stabilit că legea care se îndepărtează de Tratat
- un izvor independent de drept - nu ar putea să ducă la anularea lui, dată fiind natura
sa originară și specială, fără a-1 lipsi de caracterul lui de lege comunitară și fără ca
baza legală a Comunității însăși să fie pusă la îndoială.
Aceeași decizie a definit relația dintre dreptul comunitar și dreptul național al statelor membre, arătând că dreptul comunitar este o ordine juridică independentă, care are prioritate de aplicare chiar și în fața dreptului național ulterior
- or, în speță, taxa specială auto a fost introdusă în legislația internă prin Legea nr.
343/2006 pentru modificarea Codului Fiscal.
În cauzaSimmenthal(1976), Curtea de Justiție Europeană a stabilit că judecătorul național este obligat să aplice normele comunitare, în mod direct, dacă acestea contravin normelor interne, fără a solicita sau aștepta eliminarea acestora pe cale administrativă sau a unei alte proceduri constituționale.
Pentru aceste motive, curtea constată ca sentința recurată este legală și temeinică, considerente pentru care, în temeiul dispozițiilor art. 304-312 Cod procedură civilă, va respinge recursul ca nefondat.
n baza dispozițiilor art.274 pr.civ. obligă recurenta la plata sumei de 700 lei, cheltuieli de judecată, către intimat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE P, cu sediul în P, str. - -, nr. 22, Cod poștal -, Județ P împotriva sentinței nr.409 din 30 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova - Secția Comercială și de Contencios Administrativ II, în contradictoriu cu intimatul - reclamant, domiciliat în P,-, Cod poștal -, Județ
Obligă recurenta Administrația Finanțelor Publice P la plata sumei de 700 lei cheltuieli de judecată, către intimatul recamant.
Irevocabilă.
Pronunțată in ședința publică azi, 07 octombrie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Dinu Florentina, Chirica Elena Preda Popescu
Grefier,
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Red./CMF 4ex./09.10.2009
dos.fond - - Tribunalul Prahova
jud.fond -
8
Președinte:Dinu FlorentinaJudecători:Dinu Florentina, Chirica Elena Preda Popescu
