Pretentii contencios administrativ si fiscal. Decizia 1191/2009. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA COMERCIALĂ DE contencios ADMINISTRATIV FISCAL

Dosar nr-

DECIZIA NR. 1191

Ședința publică din data de 07 octombrie 2009

PREȘEDINTE: Dinu Florentina

JUDECĂTORI: Dinu Florentina, Chirica Elena Preda Popescu

- - - -

Grefier -

Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de pârâta ADMINISTRATIA FINANTELOR PUBLICE - P,-, Cod poștal -, Județ P, împotriva sentinței nr. 365 din 02 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova - Secția comercială și de Contencios Administrativ II, în contradictoriu cu intimatul - reclamant - P,-,. 111,. G,. 133, Cod poștal -, Județ

Recursul este scutit de plata taxei de timbru.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul reclamant reprezentat de avocat, din Baroul Prahova, potrivit împuternicirii avocațiale nr. 59/2009, lipsă fiind recurenta pârâtă Administrația Finanțelor Publice

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că recursul se află la primul termen de judecată, este scutit de plata taxei de timbru, motivat, recurenta P solicită judecarea cauzei în lipsă.

Avocat pentru intimatul reclamant depune la dosar o întâmpinare cu caracter de note scrise, precizând că alte cereri nu mai are de formulat.

Curtea, ia act de declarația intimatului reclamant prin apărătoarea sa, că nu mai are alte cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.

Avocat având cuvântul pentru intimatul reclamant, solicită respingerea recursului, menținerea sentinței pronunțată ca legală și temeinică.

In continuare susține că așa cum în mod corect a apreciat instanța de fond, susținerea recurentei conform căreia intimatul reclamant este îndreptățit să se adreseze organului fiscal cu o cerere de restituire a diferenței rezultată între valoarea taxei de primă înmatriculare și valoarea taxei de poluare instituită prin OUG 50/2008, nu poate fi reținută întrucât ordonanța de urgență menționată nu se poate aplica situațiilor juridice născute anterior intrării sale în vigoare deoarece s-ar încălca principiul neretroactivității legilor consacrat în art. 15 alin. 2 din Constituția României.

Solicită a se observa că decizia de calcul aflată la fila 10 dosar fond îmbracă decât un caracter formal și nu este un act potrivit disp. art. 1 a Legii contenciosului administrativ.

Cu cheltuieli de judecată.

CURTEA

Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Prahova, sub nr-, reclamantul a solicitat în contradictoriu cu ADMINISTRATIA FINANTELOR PUBLICE A MUN. P recunoașterea dreptului de a i se restitui taxa de prima înmatriculare nedatorată, în cuantum de 1207 lei ce a fost achitată ca urmare a achiziționării din Germania a unui autoturism marca Opel Vectra si plata dobânzii legală de la data efectuării plății taxei de prima înmatriculare.

In motivarea acțiunii,reclamantul arată că a achiziționat din Germania autoturismul marca Opel Vectra pentru care a achitat, în vederea înmatriculării în România,taxa de prima înmatriculare prin chitanța seria - 2A nr. -/26.08.2007 emisă de Trezoreria si deși s-a adresat organului fiscal cu o cerere de restituire a plătii nedatorate, acesta a refuzat recunoașterea dreptului său răspunzându-i prin adresa nr. 18422/30.03.2009, împotriva acestei refuz a formulat plângere la organul ierarhic superior,respectiv la Direcția Generala a Finanțelor Publice P,care i-a răspuns că își menține punctul de vedere exprimat de Administrația Finanțelor Publice a Mun. P și introducerea acestei taxe în prev. art. 214 indice 1 codul fiscal, este nelegala, încălcând disp. art. 20 alin. 2 si art. 148 din Constituția României.

Mai menționează reclamantul că taxa instituită încalcă disp. art. 90 par. din Tratatul Comunitatilor Europene,care prevede că niciun stat membru nu aplică direct sau indirect produsele altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică direct sau indirect produselor naționale similare, Constituția României statuează că prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene au prioritate fată de dispozițiile interne contrare,ceea ce conduce la concluzia că dispozițiile codului fiscal ce reglementează taxa menționată au caracter nelegal.

Reclamantul și-a precizat acțiunea,în sensul că a solicitat plata dobânzii legale de la data efectuării plății taxei de prima înmatriculare și până la restituirea efectiva a sumei de bani, în condițiile prev. de art. 124 alin. 2 coroborate cu cele ale art. 120 alin. 7,art. 117 alin. 1 lit. si ale art. 70 din OG 92/2004, privind Codul d e procedura Fiscala.

Pârâta formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiata, arătând că aceasta taxa speciala se calculează după formula prev. de art. 214 indice 1 alin. 3 din codul fiscal și se achită la organele fiscale teritoriale care doar încasează si nu emit niciun act administrativ fiscal si că regimul taxei speciale pentru autoturisme,care a intrat în vigoare începând cu data de 1.01.2007, a înlocuit, in fapt regimul accizelor prevăzut în codul fiscal pentru autoturismele și automobilele de teren, inclusiv cele rulate din import, regim care s-a aplicat la data de 31.12.2006, nici Comisia Europeana nu este împotriva perceperii unei taxe

cu ocazia primei înmatriculări a autoturismelor ci doar a modului de determinare a taxei.

Prin sentința nr. 365 din 02 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova - Secția Comercială și de Contencios Administrativ, a admis acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta ADMINISTRATIA FINANTELOR PUBLICE P și a obligat pârâta să restituie reclamantului contravaloarea taxei de primă înmatriculare în sumă de 1.207 lei, sumă actualizată cu dobânda legală până la data plății.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că reclamantul a achiziționat din Germania autoturismul marca Opel, pentru care a achitat în vederea înmatriculării taxa de primă înmatriculare cu chitanța seria - nr.-/2608.2007, emisă de Trezoreria P și în ceea ce privește legalitatea taxei contestată, instanța a retinut că taxa specială pentru autoturism si autovehicule a fost introdusă prin Legea 343/2006 în codul fiscal, iar OUG 110/2006 a limitat această obligativitate în ceea ce privește doar autoturismele si autovehiculele comerciale, cu excepția celor special echipate pentru persoanele cu handicap si a celor aparținând misiunilor diplomatice,oficiilor consulare si membrilor acestora, precum si a altor organizații si persoane străine cu statut diplomatic care isi desfășoară activitatea in România, astfel, la momentul achitării acestei taxe era reglementată de disp. art. 214 indice 1 - 214 indice 3 codul fiscal, precum si de pct. 31 indice 1 -31 indice 2 din Normele Metodologice de aplicare a codului fiscal.

Potrivit art. 14 din OUG nr. 50/2008, la data intrării în vigoare a acestui act normativ ( 1.07.2008 ), se abrogă art. 214 indice 1- 214 indice 3 cod fiscal, texte ce reglementează taxa specială pentru autoturisme si autovehicule și conform art. 4 alin. 1 din codul fiscal, orice modificare sau completare a codului se face numai prin lege, iar in sensul art. 4 alin. 2 din același act normativ, modificările sau completările intră în vigoare cu începere din prima zi a anului următor celui în care a fost adoptată prin lege.

Se reține prin sentință că nici o ordonanță de urgență nu poate modifica codul fiscal care se poate modifica numai prin lege și cum ordonanța de urgență nu a fost încă aprobată prin lege ea nu produce nici un fel de efecte juridice de la 1.07.2007, iar potrivit disp. art. 4 alin. 2 din codul fiscal, modificările aduse codului fiscal nu pot produce efecte juridice mai devreme de 1.01.2009 și aceste dispoziții nu se pot aplica retroactiv, întrucât, la apreciererea legalității taxei de prima inmatriculare, trebuie avute in vedere dispozitiile legale în vigoare la data achitarii taxei, or, taxa a fost achitată cu mult înainte de adoptarea OUG 50/2008.

Ca urmare, se reține prin sentință că dispozițiile OUG 50/2008 nu sunt aplicabile raporturilor juridice fiscale create prin plata taxei de prima înmatriculare de către reclamant, raporturi juridice născute anterior intrării în vigoare a acestei ordonanțe de urgență si cărora le sunt aplicabile exclusiv actele normative în vigoare la nașterea lor, astfel că reținând că dispozițiile interne cu privire la taxa specială de primă înmatriculare sunt contrare dreptului comunitar, art. 90 paragraful I din Tratatul Comunității Europene, prima instanță a admis acțiunea și a obligat pârâta la restituirea taxei către reclamant și la plata dobânzii legale aferente.

Impotriva sentinței a declarat recurs Administrația Finanțelor Publice P, criticând hotărârea pentru nelegalitate și netemeinicie, aratând în esență că în mod greșit a fost admisă acțiunea și dispusă restituirea taxei de primă înmatriculare deoarece cuantumul acestei taxe se calculează după formula prevăzută de art. 214/1 alin. 3 și se achită la organele fiscale teritoriale, care doar încasează taxa și nu emit nici un act administrativ și nici un titlu de creanță, care să materializeze taxa, că regimul taxei speciale pentru autoturisme a intrat în vigoare la data de 1.01.2007 și a înlocuit regimul accizelor prevăzut în codul fiscal, regim ce s-a aplicat până la data de 31.12.2006.

Arată recurenta că, potrivit art. 1-33 din Legea 157/2005 pentru ratificarea Tratatului dintre statele membre, privind aderarea Bulgaria și Romania la Uniunea Europeană, legea cadru europeană este un act legislativ care obligă orice stat membru destinatar, în ceea ce privește rezultatul care trebuie obținut, lăsând în același timp autorităților naționale competente alegerea formei și a mijloacelor și potrivit alin. 2 al. art. 148 din Constituția Romaniei se instituie supremația tratatelor constitutive ale, față de dispozițiile contrarea din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare, partea finală a art. 148 al. 2 din Constituție, prevăzând expres că prioritatea reglementărilor comunitare asupra dreptului intern se realizează cu respectarea prevederilor actului de aderare și obligația statului român, respectiv a organului competent - Parlamentul - de armonizare a legislației interne cu cea europeană.

Dispozițiile art. 90 al. 1 din Tratatul Comunităților Europene, invocate în sentința recurată, nu sunt incidente în cauză, întrucât taxa de primă înmatriculare urmează a fi plătită de toți proprietarii de autoturisme și nu suntem în prezența unui regim fiscal discriminatoriu.

Prin urmare, arată recurenta existența taxei de primă înmatriculare nu este contrară dispozitiilor comunitare, nefiind motive temeinice pentru restituirea integrală a sumei reprezentând taxa de înmatriculare, aceasta cu atât mai mult cu cât potrivit dispozițiilor OUG 50/2008, privind taxa de poluare, se restituie pe baza procedurii stabilite pe baza Normelor Metodologice de aplicare a ordonanței, doar diferența dintre suma achitată de proprietarul autoturismului și cuantumul rezultat din aplicarea prevederilor ordonanței.

Se solicită admiterea recursului, modificarea sentinței și admiterea în parte a acțiunii.

Curtea, examinând sentința prin prisma criticilor din recurs în raport de actele și lucrările dosarului și de dispozițiile legale ce au incidență în cauză constată că recursul este nefondat, pentru considerentele următoare:

Taxa de primă înmatriculare a fost achitată în temeiul dispozițiilor art.2141-2143din Codul fiscal și a art.311și art.312din Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal, dispoziții care sunt contrare dreptului comunitar, respectiv a reglementărilor din Uniunea Europeană care nu prevăd plata taxei de primă înmatriculare și de asemeni, dispozițiile din Codul fiscal sunt contrare prevederilor art.148 din Constituția României, astfel încât corect și legal prima instanță a considerat că intimata-reclamantă era îndreptățită la restituirea integrală a taxei de primă înmatriculare încasată cu încălcarea dreptului comunitar.

Nu erau aplicabile în speță dispozițiile nr.OUG50/2008 pentru instituirea taxei de poluare, aceste dispoziții au intrat în vigoare la data de 1.07.2008, intimatul reclamant achitând taxa specială de primă înmatriculare la data de 26.08.2007 potrivit chitantei seria - 2A nr. -/26.08.2007, înainte de intrarea în vigoare a acestei ordonanțe și prin urmare susținerea recurentei că intimatul nu putea să solicite decât diferența dintre taxa de primă înmatriculare și taxa de poluare, nu este fondată, dispozițiile nr.OUG50/2008, nu se pot aplica retroactiv pentru că se încalcă principiul neretroactivității legii civile.

Dispozițiile din Codul fiscal în temeiul cărora intimatul a achitat taxa de primă înmatriculare, sunt contrare, dreptului comunitar, art.90 paragraful I din Tratatul Comunităților Europene care interzice discriminarea prin măsuri de ordin fiscal, existentă între produsele provenind dintr-un stat membru al și produsele aflate pe piața internă și dispozițiilor din Constituția României, art.148 alin.2 din Constituție care prevăd obligația de armonizare a legislației interne cu cea europeană.

Susținerea recurentei că singura instituție care poate îndeplini obligația prevăzută la art.148 alin.2 din Constituție, este Parlamentul României, nu poate împiedica și interzice restituirea taxei de primă înmatriculare, atâta timp cât reglementările interne privind taxa de primă înmatriculare sunt în totală contradicție cu reglementările din Tratatul Comunităților Europene.

Pentru toate aceste considerente, recursul formulat se privește ca nefondat și în temeiul dispozițiilor art.312 alin.1 Cod procedură civilă, și va fi respins ca atare, în cauză neevidențiindu-se nici un motiv de casare sau modificare din cele prevăzute de art.304 Cod procedură civilă.

Văzând și disp. art. 274 pr.civ. ca o consecință a respingerii recursului, recurenta va fi obligată la plata sumei de 700 lei, cheltuieli de judecată către intimatul reclamant, constând în onorariu avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat, recursul declarat de pârâta ADMINISTRATIA FINANTELOR PUBLICE - P,-, Cod poștal -, Județ P, împotriva sentinței nr. 365 din 02 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova - Secția comercială și de Contencios Administrativ II, în contradictoriu cu intimatul - reclamant - P,-,. 111,. G,. 133, Cod poștal -, Județ

Obligă recurenta la plata sumei de 700 lei, cheltuieli de judecată către intimatul recloamant.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică azi, 07 octombrie 2009.

Președinte, JUDECĂTORI: Dinu Florentina, Chirica Elena Preda Popescu

Fiind plecată din instanță

semnează Președintele instanței

Grefier,

Operator de date cu caracter personal

Nr. notificare 3120

Red.EC/DD

f- Tribunalul Prahova

4 ex/9.10.2009

Președinte:Dinu Florentina
Judecători:Dinu Florentina, Chirica Elena Preda Popescu

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Pretentii contencios administrativ si fiscal. Decizia 1191/2009. Curtea de Apel Ploiesti