Despăgubire. Decizia 1105/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ DE contencios ADMINISTRATIV FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA NR.1105
Ședința publică din data de 30 septembrie 2009
PREȘEDINTE: Preda Popescu Florentina
JUDECĂTORI: Preda Popescu Florentina, Dinu Florentina Chirica
- -
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de pârâta AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR - SERVICIUL PENTRU APLICARE LEGII 290/2003, cu sediul în B, sector 1,-, împotriva sentinței nr.393 din 28 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița - Secția Comercială și de Contencios Administrativ, în contradictoriu cu intimatul - reclamant - com.,-, Județ
Cererea de recurs este scutită de plata taxei de timbru.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul reclamant reprezentat de avocat din Baroul Dâmbovița, potrivit împuternicirii avocațiale nr. 75 din 30.09.2009, lipsă fiind recurenta pârâtă Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților - Serviciul pentru Aplicarea Legii nr. 290/2003
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că prin intermediul Serviciului Registraturii s-a depus la dosar o intâmpinare de intimatul reclamant la motivele de recurs.
Avocat având cuvântul pentru intimatul reclamant declară că nu mai are alte cereri de formulat.
Curtea, ia act de declarația intimatul reclamant prin apărător că nu mai are alte cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Avocat având cuvântul pentru intimatul reclamant solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate pentru următoarele considerente:
Menționează faptul că prin cererea de recurs, recurenta intimată nu aduce critici ale hotărârii instanței de fond, ci prezintă o amplă expunere a carențelor legislative și administrative ale instituțiilor statului abilitate a soluționa cereri de acordare despăgubiri conform Legii nr. 290/2003.
Susține că instanța de fond a admis în mod corect acțiunea făcând o corectă aplicare a dispozițiilor legale incidente în cauză, soluția pronunțată fiind temeinică și legelă, iar motivele de recurs formulate fiind identice cu susținerile menționate în întâmpinare aflată la fila 4-5 dosar fond.
In consecință, solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea sentinței pronunțată de prima instanță ca legală și temeinică.
Cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursului de față reține următoarele:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Dâmbovița la 25.02.2009 sub nr-, reclamantul - a solicitat în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților -Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, obligarea pârâtei să achite de îndată, fără eșalonare și actualizată la zi, suma de 107.626,00 lei, reprezentând despăgubiri bănești acordate în conformitate cu Hotărârea nr. 106/12.09.2007 emisă de Comisia Locală de Aplicare a Legii nr. 290/2003.
In motivarea acțiunii, reclamantul arată că prin Hotărârea nr.106/12.09.2007 emisă de nstituția Prefectului -Județul D -Comisia Locală de Aplicare a Legii nr. 290/2003, i-au fost acordate despăgubiri bănești în calitate de beneficiar al actului normativ precizat, în cuantum de 107.626,00 lei.
In vederea primirii acestor despăgubiri, reclamantul a comunicat pârâtei la data de 14.09.2007 documentele solicitate, conform pct. 1 din anexa la hotărârea nr. 106/12.09.2007, însă pârâta nu și-a respectat obligațiile stabilite prin art. 18 alin. 5 din Normele Metodologice aprobate prin HG nr. 1120/2006, de a achita despăgubirile eșalonat în două tranșe, pe parcursul a 2 ani consecutivi (40% în primul an și 60% în anul următor) și nu a soluționat în termen legal notificarea făcută la data de 14.01.2009.
Mai arată reclamantul că potrivit art. 10 alin. 2 și art. 11 din Legea nr. 290/2003, suma stabilită cu titlu de compensație are caracterul executoriu al unei creanțe certe, lichide și exigibile, iar lipsirea lui de suma reprezentând despăgubirea pentru imobilele rămase în echivalează cu încălcarea dreptului de proprietate astfel cum este ocrotit în sistemul Convenției Europene a Drepturilor Omului.
In drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 10 alin. 2, art. 11 din Legea nr.290/2003, art. 18 alin. 5 din HG nr.1120/2006, art. 8 din Legea nr.554/2004.
In temeiul art. 115 pr.civ. la data de 28.04.2009,pârâta a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca nefondată a cererii de chemare în judecată.
Pârâta invocă prevederile art. 18 din HG nr. 1120/2006 privind aprobarea Normelor Metodologice pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, arătând că reclamantul i s-a adresat cu cererea înregistrată sub nr. 4492/19.09.2007, însoțită de copia hotărârii nr. 106/12.09.2007, a actului său de identitate și de dovada deschiderii unui cont la bancă comercială.
Mai arată pârâta că în baza prerogativelor conferite de art. 17 lit. h teza I din HG nr. 57/2008 de modificare a normelor metodologice menționate, a solicitat instituției Prefectului Județului D lămurirea aspectelor privitoare la dovada
filiației reclamantului față de autorii și, dovada refugiului și dovada calității de proprietar a acestora, și cum din referatul și actele comunicate nu a rezultat dovada refugiului autorilor conform art. 2 alin. 1 și 5 din HG nr. 1120/2006, pârâta este în situația de a cere revocarea hotărârii nr. 106/12.09.2007 potrivit art. 17 alin. 4 din HG nr. 1120/2006.
După administrarea probatoriilor cu înscrisuri, prin sentința nr. 393/28.05.2009 Tribunalul Dâmbovita a admis acțiunea reclamantului și a obligat pârâta să plătească reclamantului fără eșalonare, suma de 107.626 lei reprezentând despăgubiri bănești acordate conform Hotărârii nr. 106/12.09.2007 emisă de Instituția Prefectului - Județul D, Comisia Județeană de aplicare a Legii nr. 290/2003, sumă actualizată cu indicele de inflație de la data nașterii dreptului până la data plății efective și cheltuieli de judecată în sumă de 2.600 lei.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a înlăturat susținerile pârâtei privind nelegalitatea emiterii hotărârii 106/12.09.2007 de către Comisia Județeană de aplicare a Legii nr. 290/2003, deoarece prin adresa Instituției Prefectului - Județul D nr. 3407/22.05.2009, s-a comunicat instanței că pârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților - Serviciul pentru aplicarea Legii nr.290/2003, nu a solicitat reanalizarea dosarului sau revocarea hotărârii adoptate și nici relații suplimentare cu privire la cererea formulată de reclamant în baza acestei legi speciale.
In aceste condiții, prima instanță a apreciat că reclamantul a dovedit caracterul cert, lichid și exigibil al sumei acordate cu titlu de despăgubiri prin hotărârea nr. 106/12.09.2007, admitând acțiunea, cum s-a arătat anterior.
Impotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților - Serviciul pentru aplicarea Legii nr.290/2003, care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că prin HG1120 privind aprobarea Normelor Metodologice pentru aplicarea legii 290/2003 s-au prevăzut printre atribuțiile sale și aceea de propune reanalizarea actelor administrative emise prin aplicarea greșită a legii 290/2003, de către Comisiile județene sau ale mun. B, pentru aplicarea legii 290/2003, sau revocarea acestora - art. 17(2) lit. h din actul normativ menționat anterior.
In esență, a susținut recurenta că Hotărârea nr. 106/2007 al cărei beneficiar este intimatul reclamant nu respectă prev. legii 290/2003, întrucât intimatul nu a făcut dovada refugiului autorilor săi, în sensul disp. art. 2 al. 1 și 5 din HG 1120/2006, astfel încât nu este îndreptățit să solicite despăgubirile acordate în baza unui act nelegal emis.
In temeiul art. 308 al. 2 civ.intimatul reclamant a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicit respingerea recursului ca nefondat.
Analizând sentința criticată, prin prisma motivelor de recurs, ținând cont de actele și lucrările dosarului, precum și de dispozițiile legale incidente, Curtea constată că nu este afectată legalitatea și temeinicia acesteia, după cum se va arăta în continuare:
Intimatul reclamat este posesorul unei creanțe, certe, lichide și exigibile, rezultate din Hotărârea nr. 106/12.09.2007 emisă de Instituția Prefectului - Județul D, prin care i s-au recunoscut de către
Comisia de aplicare a legii nr. 290/2003 dreptul la despăgubiri bănești în valoare de 107.626 lei, în calitate de beneficiar al dispozițiilor acestui act normativ.
Prin art. 18 al Legii 290/2003 s-a prevăzut modalitatea de plată a acestor despăgubiri, care se face pe baza de cerere scrisă, adresată Autorităti Naționale Pentru Restituirea Proprietărilor - Serviciul pentru aplicarea legii 290/2003, intimatul reclamant urmând întocmai această procedură, rezultată și din anexa la Hotarârea nr. 106/2007, pe care a comunicat-o autorității competente la data de 14.09.2007, astfel încât era îndreptățit la plata despăgubirilor, eșalonat, în modalitatea reglementată de lege.
Prin HG 1120/30.08.2006 s-au aprobat Normele Metodologice pentru aplicarea Legii 290/2003, care au fost întrutotul respetate la emiterea hotărârii nr.106/2007, prin care intimatul a devenit titularul creanței reprezentată de despăgubiri în valoare de 107.626 lei.
Prin HG57 din 16.01.2008, publicată în 70/30.01.2008 a fost modificat art. 17 din HG 1120/2006, la lit. h, reglementându-se atribuția serviciului pentru aplicarea legii 290/2003 de a propune reanalizarea sau revocarea actelor administrative apreciate ca fiind emise cu nerespectarea dispozițiilor legii 290/2003.
Aceste modificări legislative, nu pot aduce însă atingere hotăririlor anterioare emise cu respectarea procedurii prev. de HG 1120/2006 de către Comisiile locale de aplicare a legii 290/2003, altfel s-ar încălca principiul neretroactivității legii civile, prev. de art. 1 civ. și de art. 15 al. 2 din Costituția Romaniei, ceea ce este inadmisibil într-un stat de drept, intimatul reclamant fiind posesorul unui "bun" reprezentat de creanța constatată prin hotărârea nr. 106/2007, în sensul art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la Conventia Europeană a Drepturilor Omului, așa cum corect a stabilit și prima instanță.
Pe de altă parte, chiar dacă s-ar interpreta că modificarea legislativă vizează norme de procedură de imediată aplicare, inclusiv pentru hotărârile pronunțate anterior, din adresa nr 3407/22.05.2009 Prefectului Județului D, a rezultat că Autorităti Naționale Pentru Restituirea Proprietărilor - Serviciul pentru aplicarea legii 290/2003 nu a solicitat reanalizarea dosarului și nici revocarea hotărârii nr. 106/2007, care continuă să-și producă efectele, așa cum a fost adoptată, intimatul fiind îndreptățit la plata despăgubirilor stabilite în cuprinsul acesteia, cum în mod judicios a concluzionat instanța de fond.
Constatând că sentința atacată nu este afectată de nici unul din motivele de casare sau modificare, prev. de art. 304 civ. în baza disp. art. 312 al. 1 civ. Curtea va respinge recursul pârâtei, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR - SERVICIUL PENTRU APLICARE LEGII 290/2003, cu sediul în B, sector 1,-, împotriva sentinței nr.393 din 28 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița - Secția Comercială și de Contencios Administrativ, în contradictoriu cu intimatul - reclamant - com.,-, Județ
Obligă recurenta la plata sumei de 4500 lei către intimat cu titlu de cheltueili de judecată, reprezentând onorariu avocat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 30 septembrie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Preda Popescu Florentina, Dinu Florentina Chirica
Grefier,
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Red. /DD
4 ex/2.10.2009
f- Tribunalul Dâmbovița
Președinte:Preda Popescu FlorentinaJudecători:Preda Popescu Florentina, Dinu Florentina Chirica
