Excepție nelegalitate act administrativ. Decizia 1/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1.614/2009
Ședința publică de la 07 Mai 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Delia Marusciac
JUDECĂTOR 2: Lucia Brehar
JUDECĂTOR 3: Liviu Ungur
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul formulat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 2090 din 7.11. 2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj, privind și pe intimații-pârâți CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI T, COMISIA LOCALA PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR T, COMISIA JUDETEANA PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR C și PRIMARUL MUNICIPIULUI T, având ca obiect excepție nelegalitate act administrativ nr. 145/1999.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul personal și consilier juridic în reprezentarea intereselor intimaților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că a fost acvirat dosarul nr- al Tribunalului Cluj.
Recurentul depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în valoare de 4 lei, precum și timbru judiciar în valoare de 0,3 lei, conform mențiunilor cu care a fost citat.
Curtea învederează acestuia că dintr-o eroare a fost citat cu această mențiune, prezentul recurs fiind scutit de plata taxei judiciare de timbru, recurentul având posibilitatea să solicite restituirea acestei taxe.
Reprezentantul intimaților depune la dosar delegația de reprezentare, precum și concluzii scrise, prin care se invocă excepția tardivității recursului.
Curtea, verificând actele dosarului, constată că recursul este formulat în termenul legal, astfel că reprezentantul intimaților arată că înțelege să renunțe la excepția invocată.
Constatând că părțile prezente nu au alte cereri de formulat, curtea, după deliberare, în temeiul dispozițiilor art. 150 pr.civ. declară închise dezbaterile și acordă cuvântul asupra recursului.
Recurentul solicită admiterea recursului formulat și modificarea sentinței atacate în sensul de a se constata nelegalitatea parțială a HCL nr.145/1999, privind trecerea în domeniul public al municipiului Tat erenului de 15.600 mp, situat în T, identificat în CF nr.3442 T, nr.top 6770, 6767 și 6768, acest act administrativ unilateral fiind emis cu nerespectarea normelor legale în vigoare la data emiterii. Arată că în prezent terenul în litigiu nu este folosit și nu există nici o dovadă că se află în proprietatea municipiului Nu solicită cheltuieli de judecată.
Reprezentantul intimaților solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii atacate, pentru argumentele arătate în cuprinsul concluziilor scrise. HCL nr. 145/1999 nu poate fi calificat ca un act administrativ unilateral cu caracter personal, ci este un act emis în executarea în concret a unei legi, și anume Legea nr.213/1998. În baza acestei legi, în mod corect acest teren a fost inclus în domeniul public al municipiului T, fiind ocupat și în prezent de de animale al municipiului. S-a încercat intabularea acestui teren, însă operațiunea nu a fost finalizată. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA:
Prin sentința civilă nr. 2090 din 7 noiembrie 2008 Tribunalului Clujs -a respins excepția de nelegalitate parțială a nr. 145/1999 a municipiului T invocată de către reclamantul - în contradictoriu cu pârâții CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI T, COMISIA LOCALA PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR T, COMISIA JUDETEANA PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR C și PRIMARUL MUNICIPIULUI
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin nr. 145/1999 s-a însușit inventarul mun. T, iar imobilul asupra căruia reclamantul pretinde că antecesorul său a avut un drept de proprietate a fost inclus în inventarul bunurilor aparținând domeniului public al municipiului T, cu suprafața totală de 15.600 mp. teren înscris în 3442 T, nr. top. 6.770, 6.767 și 6.768.
Ulterior, prin nr.HG 969/2002 s-a atestat domeniul public al mun. T, în condițiile Legii nr. 213/1998.
A constatat instanța de fond că terenul revendicat de reclamant a trecut în proprietatea mun. T ca urmare a aplicării prev. Anexei 3 pct. 2 din Legea nr. 213/1998 întrucât prin această lege târgurile și oboarele aparțin domeniului public al municipiului. A arătat instanța de fond că în calitate de târg de animale, terenul a fost cuprins în inventarul mun. T pentru că a fost folosit un timp nedeterminat cu această destinație și ca atare, a trecut în proprietatea statului, iar mai apoi în proprietatea municipiului.
A concluzionat instanța de fond că procedura de trecere a bunului din proprietatea antecesorului reclamantului în domeniul public a avut loc anterior însușirii inventarului prin actul administrativ atacat, deoarece utilizarea ca atare a bunului cu destinația de târg de vite este cea care a determinat înscrierea acestuia în inventarul bunurilor ce aparțin domeniului public al mun.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul, solicitând modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii în întregime a excepției de nelegalitate, așa cum a fost invocată.
A criticat reclamantul hotărârea instanței de fond sub aspectul neîndeplinirii cerințelor legale referitoare la alcătuirea completului de judecată.
A apreciat reclamantul că judecătorul fondului ar fi trebuit să se abțină de la judecarea pricinii în considerarea dispozițiilor art. 24.pr.civ. întrucât s-a pronunțat și în dosarul nr- al Tribunalului Cluj, cu același obiect, respectiv judecarea excepției de nelegalitate parțială a nr. 145/1999.
A mai susținut reclamantul că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii.
Astfel, reclamantul susține că actul administrativ atacat este un act administrativ unilateral individual, existând astfel posibilitatea cenzurării legalității lui pe calea excepției de nelegalitate.
A mai arătat reclamantul că judecătorul fondului nu a luat în considerare decizia civilă nr. 1.488 din 20 iunie 2008 pronunțată în dosarul nr- a Curții de APEL CLUJ prin care s-a constatat că nr. 145/1999 este un act unilateral individual și nici decizia nr. 2.759 din 8 iulie 2008 Înaltei Curți de Casație și Justiție care constată că nr.HG 969/2002 este un act administrativ unilateral individual, existând astfel posibilitatea cenzurării acestora pe calea excepției de nelegalitate.
La pct. 3 din motivarea recursului, recurentul a susținut că instanța de fond a interpretat greșit actul juridic dedus judecății, a schimbat natura sau înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia.
A arătat reclamantul că în considerentele sentinței atacate se fac doar aprecieri teoretice care ar fi trebuit să ducă la concluzia admiterii excepției de nelegalitate, intimatele nefăcând dovada legalității includerii imobilului proprietatea tabulară a antecesorului reclamantului, în patrimoniul mun.
La pct. 4 din motivarea recursului, reclamantul a arătat că hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal și a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii, întrucât nu s-au luat în vedere probele depuse la dosar din care reiese nelegalitatea actului.
Susține reclamantul că în condițiile art. 6 alin. 1 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, fac parte din domeniul public sau privat, bunurile dobândite de stat în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 2. dacă au intrat în proprietatea statului în temeiul unui titlu valabil, ori, în speță, terenul a aparținut antecesorului reclamantului, acesta fiind înscris și în prezent în cartea funciară, astfel în mod evident trecerea în patrimoniul statului a bunului în litigiu nu s-a realizat în baza unui titlu valabil.
A susținut reclamantul în finalul motivării recursului că nu au fost respectate dispozițiile Ordinului nr. 2.388/15 decembrie 1995 cu prilejul efectuării inventarului, astfel încât ulterior în mod eronat a fost inclusă acea suprafață de teren și în conținutul nr.HG 969/2002.
Pârâții au depus concluzii scrise ( 17) solicitând respingerea recursului.
Analizând recursul formulat din prisma motivelor invocate, Curtea l-a apreciat ca fiind nefondat din următoarele considerente.
Prezentul litigiu a parcurs mai multe faze procesuale, hotărârea atacată în prezent fiind și rezultatul îndrumărilor date de către Curtea de Apel prin decizia civilă nr. 1.488 din 20 iunie 2008 pronunțată în dosarul nr-.
A arătat Curtea în aceeiași decizie că se impune admiterea recursului reclamantului - și casarea sentinței civile nr. 627 din 11 aprilie 2008 Tribunalului Cluj, cu trimiterea cauzei spre soluționare în fond aceleiași instanțe.
A stabilit instanța în recurs că în condițiile art. 4 și art. 2 alin. 1 lit. d din Legea nr. 554/2004, pe calea excepției de nelegalitate pot fi cercetate atât actele administrative unilaterale cu caracter normativ, cât și cele cu caracter individual.
În consecință, a trimis cauza spre soluționare pe fond aceleiași instanțe, pentru ca aceasta să procedeze la analiza pe fond a excepției de nelgalitate a actului administrativ normativ, față de care reclamantul a ridicat excepția de nelegalitate.
În ciclul procesual anterior, prin sentința civilă nr. 627 din 11 aprilie 2008, excepția de nelegalitate ridicată de către reclamant a fost respinsă ca inadmisibilă, în considerarea faptului că actul administrativ atacat este un act administrativ unilateral normativ, nesusceptibil de verificare sub aspectul legalității,în condițiile art. 4 din Legea nr. 554/2004.
Judecătorii cauzei s-au pronunțat în complet colegial prin sentința nr. 627/11.04.2008 asupra unei excepții, respectiv cea a inadmisibilității pentru considerentele arătate anterior și nu asupra fondului cauzei.
Decizia de casare a sentinței nr. 627/2008, respectiv decizia nr. 1.488/2008 trimite instanței de fond soluționarea excepției de nelegalitate a actului administrativ unilateral normativ pe fond.
În această situație, nu sunt incidente dispozițiile art. 24 alin. 1.pr.civ. deoarece judecătorul fondului, respectiv cel care a pronunțat sentința nr. 627/2008, a soluționat pe excepție cauza și nu și-a spus părerea, până în acel moment cu privire la fondul cauzei, respectiv la fondul excepției de nelegalitate.
Judecătorul ce a pronunțat sentința nr. 2090/7.11.2008 nu este deci incompatibil, deoarece nu s-a pronunțat asupra fondului cauzei.
Nu era necesar ca judecătorul fondului să formuleze o declarație de abținere, deoarece abținerea poate fi declarată de către judecătorul care știe că împotriva sa poate fi invocat vreunul dintre motivele de recuzare prev. de art. 27.pr.civ. or, în speță, s-a invocat, în realitate, incompatibilitatea și nu abținerea.
Este adevărat că în cuprinsul motivării, înainte de a analiza pe fond excepția de nelegalitate (pag. 3 din sentință, parag. 6), judecătorul fondului emite o opinie personală cu privire la sfera de aplicabilitate a dispozițiilor art. 4 din Legea nr. 554/2004.
Exprimarea acestei opinii nu conduce la concluzia incompatibilității acestui judecător, întrucât, în continuare, el procedează la analizarea pe fond a excepției de nelegalitate a actului administrativ unilateral cu caracter normativ.
opiniei personale în cuprinsul hotărârii judecătorești atacate este neconformă atât potrivit disp. art. 261 alin. 1.pr.civ. cât și potrivit disp. art. 315 alin. 1.pr.civ. unde se arată că în caz de casare, hotărârile instanței de recurs asupra problemelor de drept dezlegate sunt obligatorii pentru judecătorii fondului.
Întrucât hotărârea instanței trebuie să fie rezultatul analizării motivelor de fapt și de drept care au format convingerea judecătorului, apare ca existând o contradicție între convingerea intimă a acestuia și dispozițiile imperative ale art. 315 alin. 1.pr.civ. întrucât convingerea intimă a judecătorului este, în ipoteza prev. de art. 315 alin. 1.pr.civ. limitată la ceea ce a dispus instanța de casare, apare ca inutilă menționarea opiniei personale în cuprinsul hotărârii judecătorești.
Natura juridică a actului administrativ atacat a fost clarificată cu caracter irevocabil prin decizia civilă nr. 1.488 din 20 iunie 2008, astfel încât este inutilă orice discuție cu privire la natura juridică a actului administrativ atacat, atât în cadrul hotărârii judecătorești cât și în motivarea recursului.
În privința fondului cauzei, din prisma motivelor de recurs formulate referitoare la fondul cauzei, Curtea constată următoarele:
Susține reclamantul, în principal, că includerea bunului în domeniul public de interes local al mun. T s-a realizat în mod nelegal deoarece bunurile care urmează a fi cuprinse în domeniul public trebuie să fi trecut în proprietatea statului în baza unui titlu valabil.
Au relevat probele administrate în cauză că terenul are destinația de târg de vite, fiind încadrabil în domeniul public din perspectiva mențiunilor cuprinse în Anexa nr. 3 din Legea nr. 213/1998. La dosarul instanței de fond s-au depus și acte din care rezultă că terenul în litigiu este chiar și în prezent proprietatea tabulară a antecesorului reclamantului.
În condițiile Legii nr. 18/1990, reclamantul, în calitate de antecesor al proprietarului tabular, avea posibilitatea de a formula cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru acea suprafață de teren preluată anterior de către stat. Cu toate acestea, reclamantul și-a neglijat drepturile ce i-au fost conferite de Legea nr. 18/1990 și a acționat doar în condițiile Legii nr. 247/2005, care au modificat Legea nr. 18/1990, considerând acum că preluarea imobilului s-a realizat abuziv de către stat de la proprietarul tabular.
Exercitarea publică continuă și netulburată a dreptului de folosință asupra acelui bun au creat aparența legalității deținerii bunului de către stat, având în vedere, în principal, destinația bunului imobil, iar mai apoi, după apariția Legi nr. 18/1990, de faptul neformulării unei cereri de restituire a bunului imobil.
Potrivit art. 18 al.1 din Legea 18/1991, în forma înainte de modificarea realizată prin Legea nr. 247/2005, "terenurile din extravilan aduse sau preluate în orice alt mod în patrimoniul cooperativei agricole de producție de la cooperatori sau de la alte persoane care au decedat și nu au moștenitori, precum și terenurile pentru care nu s-au formulat cereri de restituirerămân la dispoziția comisiei."
Curtea nu poate reține incidența al. 3 aceluiași articol, unde se arată că:"terenurile neatribuite, rămase la dispoziția comisiei, trec în domeniul privat al comunei, orașului sau al municipiului, urmând a fi puse la dispoziția celor care doresc sa întemeieze sau sa dezvolte exploatații agricole, prin închiriere, concesionare sau vânzare, în condițiile legii", întrucât, potrivit destinației sale, de târg, terenul în discuție are un alt regim juridic.
Mai mult decât atât, nr.HG 969/2002 a consolidat mențiunile cuprinse în nr. 145/1999 în privința bunurilor imobile incluse în domeniul public, nemaifiind posibilă acum discutarea nelegalității includerii bunului în domeniul public.
Legalitatea HG929/2002 a făcut obiectul dosarului nr- al Curții de APEL CLUJ ( sent. civ. nr. 669/2008), care a respins excepția de nelegalitate a actului administrativ, invocată de cătrree reclamant, soluție menținută prin dec.civ. 164/2009 a CJ.
Față de cele menționate anterior, se va respinge recursul formulat de reclamant și se va păstra în întregime hotărârea atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamantul - împotriva sentinței civile nr. 2.090 din 7 noiembrie 2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj, pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 7 mai 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
- - - - - - - -
Red.
dact./2 ex./05.06.2009.
jud.fond:.
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
Către
TRIBUNALUL CLUJ
Secția Civilă
Vă restituim alăturat dosarul dvs. nr-, privind pe reclamantul și pe pârâtul PRIMARUL MUNICIPIULUI T, având ca obiect fond funciar,cu termen de judecată la 11 iunie 2009, întrucât nu ne mai este necesar.
Dosarul conține 12 file cusute și numerotate și are atașate dosarele:
-dosar nr- al Judecătoriei Turda (60 file)
-dosar nr- al Tribunalului Cluj (33 file)
-dosar nr- al Înaltei Curți de Casație și Justiție (20 file)
-dosar nr- al Curții de APEL CLUJ (141 file)
-dosar nr- al Înaltei Curți de Casație și justiție (29 file)
-dosar nr- al Curții de APEL CLUJ (73 file)
C-N, 9 iunie 2009.
JUDECĂTOR GREFIER
- - - -
Președinte:Delia MarusciacJudecători:Delia Marusciac, Lucia Brehar, Liviu Ungur
