Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 136/2008. Curtea de Apel Pitesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR- DECIZIE NR. 136/R-

Ședința publică din 08 Februarie 2008

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Corina Georgeta Nuță judecător

JUDECĂTOR 2: Dumitru

Judecător: - -

Grefier: - -

S-au luat în examinare, pentru soluționare, recursurile declarate de reclamanții, A, G, G, toți cu domic. ales la Cabinet Avocat din P,-,.61,. A,.8, jud. A, și de pârâții PRIMĂRIA ORAȘULUI C, PRIMARUL ORAȘULUI C și CONSILIUL LOCAL AL ORAȘULUI, toți cu sediul în C,-, județul A, împotriva sentinței civile nr. 568/CA/09.11.2007, pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția Civilă - complet specializat de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr-.

La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns avocat pentru recurenții-reclamanți, lipsă fiind recurenții-pârâți.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Recursul este scutit de plata taxei de timbru.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:

Apărătoarea recurenților-reclamanți depune la dosar împuternicire avocațială nr. 32/06.02.2008, însoțită de chitanța nr. 0002/06.02.2007 reprezentând onorariu avocat. Învederează instanței că nu mai are cereri de formulat și solicită cuvântul asupra recursurilor.

În raport de această împrejurare, instanța constată recursurile în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestora.

Apărătoarea recurenților-reclamanți solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat și modificarea în parte a sentinței instanței de fond în sensul obligării pârâților la plata cheltuielilor de judecată, pe care instanța de fond în mod greșit nu le-a acordat. Cu cheltuieli de judecată în recurs. Totodată, solicită respingerea recursului declarat de pârâți ca nefondat.

CURTEA

Prin acțiunea introdusă la data de 6.06.2007, înregistrată la Tribunalul Argeș sub nr-, reclamanții, și alții au chemat în judecată Consiliul Local, Primarul și Primăria Orașului C pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea acestora la plata primei de concediu pe anii 2001-2006, actualizată cu coeficientul de inflație de la data plății, susținând următoarele:

Sunt funcționari publici în cadrul Primăriei și în această calitate, potrivit Legii nr.188/1999, republicată, aveau dreptul la plata primei de vacanță, primă suspendată la plată prin mai multe acte normative, suspendare care nu a atras pierderea dreptului. Drepturile, odată acordate, nu pot fi cenzurate decât în situații deosebite, astfel cum sunt reglementate de Constituția României. Suspendarea plății dreptului a atras și suspendarea cursului prescripției, fără a duce la pierderea acestui drept.

Prin sentința nr. 568/CA/9.11.2007, Tribunalul Argeș - Secția civilă - Complet specializat pentru contencios administrativ și fiscal a admis acțiunea reclamanților, a obligat pe pârâți să achite reclamanților prima de vacanță pe perioada 2001-2006, actualizată cu coeficientul de inflație de la data plății, calculată în raport de timpul efectiv lucrat și perioada în care fiecare reclamant a avut calitatea de funcționar public, și a respins capătul de cerere privitor la cheltuielile de judecată.

În motivarea sentinței, prima instanță a reținut că reclamanții sunt angajații Primăriei Orașului C, având calitatea de funcționari publici.

Potrivit dispozițiilor art. 53 din Constituția României "exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, după caz, pentru apărarea securității naționale, a ordinii, sănătății ori moralei publice, a drepturilor și libertăților cetățenilor, desfășurarea instrucției penale, prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav. Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într- societate democratică. Măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat- să fie aplicată, în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau libertății".

Dispozițiile constituționale invocate reprezintă o garanție a protecției juridice a drepturilor omului, restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți cetățenești fiind permisă autorităților publice, doar pentru situații de excepție și numai condiționat. Chiar dacă restrângerea se poate realiza doar prin lege, acesteia nu îi este permisă atingerea substanței, conținutului normativ, decât dacă se impune pentru situațiile strict și limitativ enumerate de dispozițiile constituționale menționate.

Prima de concediu pentru categoria de personal din care fac parte reclamanții este prevăzută în art. 33 din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici, potrivit căruia "funcționarul public are dreptul, pe lângă indemnizația de concediu, la o primă egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu, care se impozitează separat.". Acest drept nu a mai fost însă acordat începând cu anul 2001 fiind suspendate dispozițiile art. 33 din Legea nr. 188/1999 prin OUG nr. 33/2001. În prezent, textul de lege care prevede dreptul la prima de concediu a fost suspendat până la 31 decembrie 2006, potrivit art. 5 alin.5 din Legea nr. 379/2005 bugetului de stat pe anul 2006. În raport de dispozițiile constituționale enunțate, potrivit art. 3 din OUG nr. 33/2001, precum și cele ale subsecventelor acte normative prin care s-au suspendat, dispozițiile referitoare la acordarea primei de concediu de odihnă contravin situațiilor expres și limitativ enumerate de art. 53 din Constituția României și aduc o atingere a principiului protecției juridice a drepturilor omului.

Pe de altă parte, un drept deja câștigat nu poate fi restrâns sau retras decât printr-un act normativ cu aceeași putere.

În ceea ce privește perioada pentru care este datorată prima de vacanță, instanța a avut în vedere și decizia nr.2696/25.05.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care s-a stabilit că funcționarii publici reclamanți din Ministerul Muncii Solidarității Sociale și Familiei au dreptul la prima de vacanță pe perioada 2001-2006 și potrivit principiului egalității de tratament în fața legii și reclamanții au dreptul pe aceeași perioadă. În fine, începând cu anul 2007 s-a prevăzut plata ei prin lege, fapt ce atrage curgerea termenului de prescripție de la această dată, fără ca acțiunea reclamanților să fie prescrisă.

La stabilirea primei de vacanță s-a avut în vedere perioada în care fiecare reclamant a avut calitatea de funcționar public, timpul efectiv lucrat, dreptul la concediul de odihnă avut în anul pentru care se acordă prima de vacanță și dacă a fost efectuat sau nu.

Împotriva sentinței au formulat recurs atât reclamanții cât și pârâții Primăria Orașului C, Primarul Orașului C și Consiliul Local al Orașului

1. Reclamanții, invocând dispozițiile art.304 pct.9 Cod proc. civilă, au criticat sentința sub aspectul neacordării cheltuielilor de judecată, arătând că acestea au fost dovedite cu înscrisuri și au reprezentat onorariu de avocat, cererea de acordare a lor fiind întemeiată conform art.274 Cod proc. civilă, cu atât mai mult cu cât pârâții au fost puși în întârziere mai înainte de chemarea lor în judecată. Totodată, au solicitat obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată efectuate în recurs.

2. Pârâții, invocând dispozițiile art.299 Cod proc.civilă, au criticat sentința pentru nelegalitate și netemeinicie sub aspectul reactualizării sumelor acordate reclamanților, conform indicilor de inflație în raport de data plății.

1. Examinând recursul reclamanților, Curtea constată că acesta este fondat.

Astfel, în fața instanței de fond reclamanții au fost reprezentați și, respectiv, asistați de avocat din cadrul Baroului A, avocat care a depus la dosar atât împuternicirea avocațială - din care rezultă că a primit mandat să redacteze și să susțină acțiunea reclamanților, cât și chitanța de plată a onorariului de avocat în sumă de 1.000 lei.

Potrivit art.274 Cod proc.civilă, partea care cade în pretenții poate fi obligată, la cerere, să suporte cheltuielile de judecată.

În speță, pârâții nu au recunoscut la prima zi de înfățișare pretențiile reclamanților, pretenții care s-au dovedit întemeiate și au fost admise de instanță. Ca urmare, reclamanții sunt îndreptățiți să pretindă și să primească cheltuielile de judecată pe care au dovedit că le-au efectuat.

Pentru cele expuse, văzând dispozițiile art. 312 alin.1-3 Cod proc.civilă, Curtea va admite recursul reclamanților și va modifica în parte sentința în sensul că va obliga pe pârâți să plătească reclamanților suma de 1.000 lei cheltuieli de judecată. Va menține în rest sentința.

2. Examinând recursul pârâților, în raport de dispozițiile art. 304 pct.9 și art.3041Cod proc.civilă, Curtea constată că acesta este nefondat.

Dispoziția de plată a sumelor reprezentând primă de concediu actualizate în raport de indicele de inflație de la data plății acestor sume este legală și întemeiată, având în vedere deprecierea ce a afectat și afectează continuu moneda de plată între momentul la care reclamanții erau îndreptățiți să primească banii și cel la care îl vor primi prin executarea benevolă sau silită a obligației de către pârâți.

Pentru cele expuse, văzând și dispozițiile art.312 alin.1 Cod proc.civilă, Curtea va respinge recursul ca nefondat.

Văzând și dispoz. art. 274.proc.civ. C va dispune ca intimații să plătească reclamanților cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat, și în recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de reclamanții, A, G, G, toți cu domic. Ales la Cabinet Avocat din P,-,.61,. A,.8, jud. A, împotriva sentinței civile nr. 568/CA/09.11.2007, pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția Civilă - Complet specializat de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr-.

Modifică în parte sentința de mai sus în sensul că obligă pe pârâți să plătească reclamanților 1.000 lei cheltuieli de judecată.

Menține în rest sentința.

Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâții PRIMĂRIA ORAȘULUI C, PRIMARUL ORAȘULUI C și CONSILIUL LOCAL AL ORAȘULUI, toți cu sediul în C,-, județul A, împotriva aceleiași sentințe.

Obligă pe intimații-pârâți să plătească recurenților - reclamanților 1.000 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 8.02.2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția comercială și de contencios administrativ.

Grefier,

Red.

/4ex/18.02.2008

Jud.fond;;

Președinte:Corina Georgeta Nuță
Judecători:Corina Georgeta Nuță, Dumitru

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 136/2008. Curtea de Apel Pitesti