Litigiu privind funcționarii publici statutari. Decizia 171/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL Operator 2928
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR:--22.01.2008
DECIZIA CIVILĂ NR.171
Ședința publică din 14.02.2008
PREȘEDINTE: Claudia LIBER
JUDECĂTOR 2: Mircea Ionel Chiu
JUDECĂTOR 3: Cristian Alexandru
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice T în reprezentarea Ministerului Economiei și Finanțelor, împotriva sentinței civile nr.931/05.12.2007, pronunțată de Tribunalul Timiș, în dosarul nr.-, în contradictoriu cu reclamanta intimată și pârâții intimați Ministerul Internelor și Reformei Administrative B și Inspectoratul Județean al Poliției de Frontieră T, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reclamanta intimată asistată de avocat și consilier juridic în reprezentarea pârâților recurenți, lipsă fiind pârâții intimați.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, reprezentantul reclamantei intimate depune împuternicire avocațială iar reprezentanta pârâților recurenți depune două delegații.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Reprezentanta pârâților recurenți solicită admiterea recursului, modificarea sentinței atacate în sensul constatării lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor, iar pe fond respingerea acțiunii reclamantei ca prematură.
Reprezentantul reclamantei intimate solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii pronunțate de instanța de fond ca temeinică și legală. Arată că Ministerul Economiei și Finanțelor are calitate procesuală pasivă în cauză raportat la prevederile Legii nr.500/2002.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.931 din 5 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Timiș, în dosarul nr.-, s-a admis acțiunea formulată de reclamanta, în contradictoriu cu Ministerul Internelor și Reformei Administrative B, și Inspectoratul Județean al Poliției de Frontieră T și-n consecință: a obligat pârâții Ministerul Internelor și Reformei Administrative B și Inspectoratul Județean al Poliției de Frontieră T, la plata către reclamantă a sporului de fidelitate pe anul 2005, actualizat în raport cu rata inflației; a admis cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul Ministerul Internelor și Reformei Administrative a chematului în garanție Ministerului Economiei si Finanțelor B și a obligat chematul în garanție să vireze pârâtului Ministerul Internelor si Reformei Administrative B sumele necesare plății drepturilor salariale acordate reclamantei, cu titlu de spor de fidelitate pe anul 2005.
Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut următoarele:
Analizând actele existente la dosar, instanța a reținut că reclamanta a avut calitatea de funcționar public cu statut special-polițist de frontieră în anul 2005, așa cum rezultă din adeverința (15 dosar), reclamanta fiind pensionată cu data de 31.12.2005. În această calitate reclamanta a beneficiat de prev.art.6 din OG nr.38/2003, potrivit cărora pentru activitatea desfășurată, polițiștilor li se acordă un spor de fidelitate de până la 20% din salariul de bază, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului de interne.
Este adevărat că, prin disp.art.2 al.1 din OUG nr.118/2004, aprobată prin nr.28/2005, pentru anul 2005, s-a suspendat aplicarea disp.6 din OG nr.38/2003, dar nu se poate considera că drepturile stabilite prin art.6 din OG nr.38/2003, nu există, câtă vreme dispozițiile legale ce-l consacră, sunt în vigoare, în prezent nemaifiind suspendată aplicarea acesteia, iar pe de altă parte aceste disp. nu au fost declarate neconstituționale.
Disp.art.6 din OG nr.38/2003, prin care s-a acordat dreptul solicitat au fost în funcție pe toată perioada de suspendare, dispozițiile legale de suspendare neconținând vreo referire la eventualitatea desființării dreptului, ci doar la suspendarea exercițiului acestuia si care nu pot fi considerate ca ar înlătura însăși existenta lui.
Suspendarea exercițiului dreptului, nu echivalează cu însăși înlăturarea lui cât timp prin nici o dispoziție legală nu i-a fost înlăturată existența până la introducerea acțiunii.
Respectarea principiului încrederii în statul de drept care implică aplicarea legilor adoptate în spiritul și litera lor, concomitent de eliminarea oricărei tendințe de reglementare a unor situații juridice fictive, face necesar ca titularii drepturilor recunoscute să nu poată fi obstrucționați de a se bucura efectiv de acestea pe perioada în care au fost prevăzute pentru a nu fi astfel în ipostaza de titulari ai unor drepturi lipsite de orice valoare sau finalitate.
Pentru aceste considerente de fapt si de drept și ținând cont de faptul că potrivit disp.art.1 din nr.360/2002, polițiștii sunt funcționari publici cu statutul special, fiindu-le astfel aplicabile disp. art.91 ind.1 din nr.215/2006, de modificare si completare a nr.188/1999, potrivit cărora, sunt de competenta instanțelor de contencios administrativ, legile care prevăd raporturile de serviciu ale funcționarilor publici, iar dreptul la sporul de fidelitate care este adiacent la indemnizația de concediu si se circumscrie în sfera raporturilor de serviciu ale funcționarilor publici, instanța a admis acțiunea reclamantului și a dispus obligarea Ministerului Internelor și Reformei Administrative și Inspectoratului Județean al Poliției de Frontieră T, la plata către reclamant sporului de fidelitate cuvenit pe anul 2005, suma fiind actualizata în raport cu rata inflației.
De asemenea, instanța a admis cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor, conform art.60 si urm. pr.civ. întrucât deși acesta nu are calitatea de ordonator principal de credite si nu poate fi obligat la plata către salariații altor instituții a drepturilor pretinse, conform atribuțiilor ce-i revin în baza nr.500/2002, privind finanțele publice si ale HG nr.208/2005, bugetul de stat este gestionat de F, iar ordonatorii principali de credite nu pot angaja cheltuieli în afara creditelor aprobate. Ca atare este cel care coordonează acțiunile ce sunt de responsabilitatea Guvernului cu privire la pregătirea legilor de rectificare a bugetului la propunerea ordonatorilor principali de credite. Ca atare suma pretinsă de reclamantă trebuie prevăzută în bugetul de cheltuieli, aspect care presupune ca prezenta hotărâre sa-i fie opozabila și MEF pentru rectificarea bugetului de stat aprobata pentru I in acest sens, urmând ca, chematul în garanție să vireze către pârâtul 1 sumele necesare efectuării plăților pretinse de reclamantă.
Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs pârâta T, în reprezentarea Ministerul Economiei și Finanțelor B și a solicitat modificarea sentinței, în sensul constatării lipsei calității procesuale pasive ca pârât a, sau ca și chemat în garanție, apoi, respingerea ca inadmisibilă a cererii de chemare în garanție, iar referitor la acțiunea reclamantului solicită să se constate prematuritatea sau inadmisibilitatea acțiunii sau respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În drept recurenta a invocat prevederile art. 304 pct.9 din Codul d e procedură civilă, în sensul că hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal, ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii.
În motivarea recursului, recurenta a dezvoltat fiecare motiv de recurs invocat mai sus și a susținut că acțiunea este inadmisibilă, deoarece reclamantul nu a parcurs procedura prealabilă obligatorie prevăzută de art.7 alin.1 din Legea nr.554/2004 privind contenciosul administrativ. Pe de altă parte, recurenta arată că potrivit art.2 alin.1 din nr.OG118 din 24 noiembrie 2004 privind acordarea unor drepturi salariale personalului aprobată prin Legea nr.28/2005, se prevede că "În anul 2005, se suspendă aplicarea dispozițiilor art.6 din nr.OG38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, aprobate cu modificări și completări conform Legii nr.353/2003.
Recursul este nefondat.
Din examinarea hotărârii instanței de fond, prin prisma criticilor formulate în recurs, și din oficiu, conform art.306 alin.2 Cod procedură civilă, rezultă că prima instanță a reținut corect starea de fapt pe baza actelor și probelor de la dosar, și în mod legal a admis acțiunea reclamantei și a obligat pârâții la plata sporului de fidelitate pentru anul 2005. De asemenea, în mod legal, prima instanță a admis și cererea de chemare în garanție și a obligat pe chematul în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor B să vireze pârâtului Ministerul Internelor și Reformei Administrative sumele necesare plății drepturilor salariale acordate reclamantei.
Criticile formulate de chematul în garanție prin motivele de recurs, în sensul că nu are calitate procesuală pasivă, sau că nu sunt îndeplinite cerințele legale pentru admiterea cererii de chemare în garanție, sunt neîntemeiate, având în vedere că recurentul are calitate procesuală pasivă, iar potrivit art.60-63 din Codul d e procedură civilă cererea este admisibilă și pe fondul cauzei, prima instanță în mod legal a admis acțiunea reclamantei, nefiind necesară și obligatorie îndeplinirea procedurii prealabile, nici în ceea ce privește acțiunea principală și nici referitor la cererea de chemare în garanție.
Prima instanță, în mod corect a avut în vedere că dispozițiile art.6 din nr.OG38/2003, prin care s-a acordat dreptul solicitat de reclamantă, au fost în vigoare pe toată perioada de suspendare și nu s-a pus problema desființării dreptului la sporul de fidelitate pentru anul 2005.
Pentru aceste considerente, instanța constată că motivele de recurs invocate de pârâtă sunt neîntemeiate, astfel că în temeiul prevăzut de art.312 pct.1 din Codul d e procedură civilă instanța va respinge recursul ca nefondat și va menține sentința tribunalului ca temeinică și legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâta T, împotriva sentinței civile nr.931 din 5 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Timiș, în dosarul nr.-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică din 14 februarie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- LIBER - - - - -
GREFIER
Red./18.03.2008
Tehnored. /19.03.2008
Ex.2
Primă instanță: Tribunalul Timiș - judecători,
Președinte:ClaudiaJudecători:Claudia, Mircea Ionel Chiu, Cristian Alexandru
