Autoritati publice locale - anulare acte. Decizia 181/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL Operator 2928
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR:--18.07.2007
DECIZIA CIVILĂ NR.181
Ședința publică din 14.02.2008
PREȘEDINTE: Ionel Barbă
JUDECĂTOR 2: Răzvan Pătru
JUDECĂTOR 3: Dorin Ilie
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul formulat de pârâtul Consiliul Local al Comunei, împotriva sentinței civile nr.504/13.06.2007 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul intimat și pârâta intimată - SRL T, având ca obiect anulare hotărâre.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reclamantul intimat asistat de avocat și avocat în reprezentarea pârâtului recurent și a pârâtei intimate.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Reprezentanta reclamantului intimat depune punctul de vedere exprimat în scris față de excepția invocată de reprezentantul pârâtului recurent la termenul de judecată anterior, la care anexează și un set de înscrisuri.
Reprezentantul pârâtului recurent reiterează excepția privind lipsa de interes a reclamantului care nu mai satisface cerințele prevăzute de lege pentru a avea calitate de persoană vătămată în accepțiunea Legii contenciosului administrativ.
Reprezentanta reclamantului intimat solicită respingerea acestei excepții întrucât actul administrativ atacat are un caracter normativ, el vizând amenajarea teritoriului și aprobarea unui PUZ al localității.
Instanța respinge excepția invocată de către pârâtul recurent, având ca reper dispozițiile art.1 alin.1 din Legea contenciosului administrativ din care rezultă că în calitate de reclamant poate sta orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, așadar, simpla afirmare de vătămare justifică calitatea procesuală a reclamantului. Problema vătămării într-un drept sau interes legitim este o chestiune care ține de fondul litigiului de contencios administrativ și nu poate fi tranșată pe cale de excepție.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Reprezentantul pârâtului recurent solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, cu cheltuieli de judecată. Arată că în mod cert, corect este procesul verbal de ședință olograf și transcrierea ulterioară a acestuia.
Reprezentanta reclamantului intimat solicită respingerea recursului și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii pronunțate de instanța de fond, cu cheltuieli de judecată în toate instanțele. Prezintă spre vedere după care arată că le depune, două copii ale procesului verbal de ședință, olograf, din data de 12.05.2006 și arată că, prin compararea ultimelor două rânduri, rezultă că s-au făcut mențiuni ulterioare. Arată că în mod corect prima instanță a reținut că nu se poate exercita un vot discreționar.
Reprezentantul pârâtului recurent solicită dreptul la replică și arată că, deși la fond s-au dat termene pentru depunerea documentelor, deși instanța a făcut cercetarea acestora, este pentru prima dată când se face afirmația că procesul verbal din data de 12.05.2006 a fost completat cu alte mențiuni. Precizează că mai există un proces verbal întocmit la data de 13.07.2006 prin care se fac rectificări la procesul verbal din 12.05.2006.
Reprezentanta reclamantului intimat arată că rectificarea procesului verbal de ședință nu s-a făcut în mod legal. Mai precizează că cele două copii ale proceselor verbale nu sunt probe noi, ele există la dosar dar astăzi le-a certificat pentru conformitate și le-a depus din nou.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.504/CA/13.06.2007 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Timișa admis acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local; a respins acțiunea față de pârâta " " T și a dispus anularea nr.107/12.05.2006 privind aprobarea PUZ - zona rezidențială cu funcțiuni complementare extravilan; a obligat pârâtul Consiliul Local la plata către reclamant a sumei de 504 RON cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele:
Din ansamblul motivelor de anulare a reținut și analizat numai pe cele legate de adoptarea nr.107/2006 prin raportare la prevederile legii nr.215/2001. Aceasta deoarece la momentul sesizării cu o cerere de anularea unui act administrativ, în speță hotărârea de consiliul local în primul rând sunt analizate condițiile de adoptare a acestei hotărâri și mai apoi legalitatea acesteia în raport de reglementările urbanistice.
Ca atare instanța a reținut că adoptarea hotărârii Consiliul Local nr.107/12.05.2006 intră sub incidența Legii nr.215/2001 înainte de modificările survenite prin apariția Legii nr.286/06.07.2006 unde la art.46 alin. 2 se prevede că hotărârea privind dezvoltarea urbanistică și amenajarea teritoriului în categoria cărora se include și hotărârea atacată, se adoptă cu votul a cel puțin 2/3 din numărul consilierilor în funcție. În speță, Consiliul Local este format din 15 consilieri așa cum rezultă din condica de prezență depusă în extras la fila 72 dosar fond.
În procesul verbal întocmit la data de 12.05.2006 (data adoptării hotărârii), fila 112 se precizează că proiectul de hotărâre nr.5 (fila 164) ce a stat la baza nr.107/2006 se adoptă cu "8 voturi pentru, abținere și ".
Susținerea pârâtului Consiliului Local în sensul că această mențiune este o eroare materială ce a fost corectată de consiliul local prin procesul - verbal din 13.07.2006 de unde rezultă că proiectul de hotărâre s-a adoptat cu votul a 10 consilieri nu poate fi reținută în cauză.
Astfel se observă diferențe între înscrisul olograf al procesului verbal de ședință din 12.05.2006 (fila 112) și transcrierea acestuia (fila 7). Precizarea că, în fapt consilieri și au participat la ședința din 12.05.2006 și au votat pentru aprobarea proiectului nr.5, mențiune existentă în înscrisul olograf nu se regăsește și în transcrierea acestuia ceea ce conduce la concluzia că această mențiune nu există în înscrisul olograf la data când a fost transcris procesul verbal al ședinței din 12.05.2006. Pe de altă parte, tot în ședința din 12.05.2006 a mai fost adoptat și proiectul de hotărâre nr.4 care a fost adoptat cu 9 voturi pentru și o abținere ceea ce conduce la concluzia că la ședința din 12.05.2006 au participat 10 consilieri, nefiind consemnat nici în privința proiectului nr.4 și nici în privința proiectului nr.5 existența vreunui caz de incompatibilitate la deliberare a vreunui consilier conform art.47 alin. 1 din Legea nr.215/2001.
De asemenea, dacă consilierii și s-au prezentat ulterior așa cum se susține prin procesul verbal din 13.07.2006, atunci trebuia consemnat și votul acestora, raportat la proiectul de hotărâre nr.4 nefiind permis exercitarea unui vot discreționar numai cu privire la o parte din problemele dezbătute. Astfel, în ședința din 12.05.2006 apare aprobat proiectul nr.4 cu 9 voturi și o abținere iar proiectul nr.5 cu 10 voturi pentru și 2 abțineri aspect care lipsește de transparență și legalitate procesul decizional.
Se mai observă totodată, că orice proiect de hotărâre adoptat poartă o rezoluție cu privire la adoptarea lui, ce consemnează pe scurt rezultatul deliberărilor și votul exprimat. Astfel pe proiectul de hotărâre nr. 5 (fila 12 dosar fond) există minuta "8 pentru planul urbanistic 2 împotrivă, ". această rezoluție ca o consemnare pe scurt a rezultatului votului rezultă logic concluzia potrivit căreia această rezoluție ce este conformă cu înscrisul olograf și cu transcrierea procesului verbal din 12.05.2006, a fost menționată după exercitarea votului ori dacă cei doi consilieri prezenți ulterior la ședință au votat pentru aprobarea planului urbanistic atunci minuta putea și trebuia să cuprindă la număr și votul acestora. Aceeași modalitate de lucru s-a regăsit și pe proiectul nr.4 adoptat în aceeași zi așa cum rezultă din înscrisul original al proiectului prezentat spre vedere instanței în data de 06.06.2007.
La fel în cazul plângerii prealabile înregistrată de reclamant la 09.06.2006 și dezbătută în ședința de consiliu din 13.07.2006 înscrisul ce cuprinde răspunsul către reclamant poartă o asemenea minută unde este precizat votul cu care s-a adoptat soluția de respingere a cererii reclamantului de revocare a nr.107/2006 (fila 26).
Această minută este de altfel obligatorie potrivit dispozițiilor legii nr.52/2003 privind transparența decizională în administrația publică (art.11).
Raportat la concluziile anterioare instanța nu a putut reține nici susținerea pârâtului potrivit căreia procesul verbal din 12.05.2006 a fost rectificat prin procesul verbal din 13.07.2006, fiind astfel aprobat procesul verbal rectificat întrucât deși prin art.43 alin. 6 din Legea nr.215/2001 se prevede că înaintea fiecărei ședințe secretarul pune la dispoziția consilierilor procesul verbal al ședinței anterioare pe care ulterior îl va supune spre aprobare consiliului local în speță procesul verbal din 12.05.2006 nu a fost dezbătut și supus spre aprobare în ședința următoare așa cum prevede expres legea, respectiv în ședința din 30.06.2006, ci abia în ședința din 13.07.2006 aspect care de asemenea fundamentează concluzia potrivit căreia nr.107/2006 este nelegală sub aspectul procedurii urmate de adoptare.
Pentru aceste considerente de fapt și de drept instanța a reținut că nr.107/12.05.2006 a fost adoptată cu încălcarea prevederilor art.46 alin. 2 din Legea nr.215/2001 în forma în vigoare la data adoptării ei aspect ce atrage anularea acesteia pentru acest considerent. Raportat la concluziile expuse anterior instanța nu a analizat celelalte susțineri ale părților legate de încălcarea/respectarea nr.536/1997 și celorlalte reglementări urbanistice vizate.
Raportat la excepția inadmisibilității acțiunii pe motiv că nu au fost chemați în judecată toți beneficiarii hotărârii atacate instanța a reținut că hotărârea nr.107/2006 are caracterul unui act administrativ cu caracter normativ întrucât vizează amenajarea teritoriului și aprobarea unui PUZ la nivelul localității motiv pentru care a fost respinsă, prin încheierea din 31.01.2007 (fila 73 dosar fond).
Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei " " instanța a apreciat tot pentru considerentele legate de caracterul normativ al nr.107/2006 faptul că aceasta nu are calitatea de emitent al actului atacat astfel încât se justifică admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive și respingerea acțiunii față de aceasta, hotărârea pronunțată fiindu-i opozabilă prin faptul că este parte în procesul prezent dar hotărârea de anulare a nr.107/2006 a Consiliului Local pentru motive ce țin de nerespectarea dispozițiilor legale imperative referitoare la adoptarea acesteia nu poate produce consecințe asupra " "
Prin urmare, văzând și dispozițiile art.18 alin.1 din Legea nr.554/2004 instanța a procedat la admiterea acțiunii reclamantului față de Consiliul Local și a dispus anularea nr.107/12.05.2006 respingând acțiunea față de " "
Față de dispozițiile art.274 Cod procedură civilă instanța a obligat pârâtul Consiliul Local la plata către reclamant a cheltuielilor de judecată în sumă de 504 RON reprezentând taxa de timbru și onorariul avocațial achitat conform chitanței depuse la dosar.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a formulat recurs pârâtul Consiliul Local criticând-o pentru nelegalitate.
Recursul este întemeiat și va fi admis pentru cele ce urmează:
De esența contenciosului obiectiv este exercitarea controlului jurisdicțional sub aspectul concordanței actelor administrative publice, prin excelență cu caracter infralegislativ, cu dreptul obiectiv, la sesizarea Prefectului sau a Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, bunăoară.
Sediul materiei se găsește în art.1 (8) din legea nr.554/2004, text legal care prevede următoarele: "Prefectul, Agenția Națională a Funcționarilor Publici și orice subiect de drept public pot introduce acțiuni în contencios administrativ, în condițiile prezentei legi și ale legilor speciale.
În ceea ce privește contenciosul administrativ subiectiv, esențial este că în această materie orice persoană are deschisă calea acțiunii în justiție pentru apărarea drepturilor sale subiective sau a intereselor sale legitime (protejate de lege), împotriva actelor administrative emise/adoptate de autoritățile publice.
În acest sens, art.1 alin.1 din Legea nr.554/2004 prevede că: "Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționare în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul poate fi atât privat, cât și public".
Din cele de mai sus rezultă cu puterea evidenței că în contenciosul administrativ subiectiv nu avem de a face cu un control obiectiv, cu verificarea actului contestat sub aspectul lezării de către acesta a ordinii de drept ca în cazul contenciosului administrativ obiectiv, ci cu un examen de conformitate cu legea, prin prisma vătămării personale a reclamantului, într-un drept prevăzut de lege sau într-un interes legitim.
Așadar, în această materie controlul judecătoresc nu se rezumă la constatarea că actul administrativ lezează ordinea de drept, ci, și că în acest mod reclamantul a suferit o vătămare.
Prin urmare, soluția instanței de fond de a examina acțiunea reclamantului numai prin prisma neconformității hotărârii de consiliu local cu reguli procedurale vizând adoptarea hotărârilor consiliilor locale, prevăzute de Legea nr.215/2001, nu este legală, în raport de prevederile art.1 (1) din Legea nr.554/2004, prima instanță confundând contenciosul subiectiv cu cel obiectiv reglementat prin art.1 (8) din același act normativ.
În această situație este evident că în speță nu a fost soluționat fondul cauzei pentru că deși constatarea primei instanțe vizând nerespectarea de către pârât a normelor procedurale la adoptarea hotărârii contestate este corectă, se impune ca tribunalul să exercite controlul actului administrativ în discuție, sub aspectul vătămării reclamantului în drepturile sau interesele sale legitime care pretinde că i-au fost încălcate și despre care face vorbire în acțiune.
Față de cele ce preced, Curtea va admite recursul pârâtului, conform art.312 (5) Cod procedură civilă, va casa sentința recurată, și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul pârâtului Consiliul Local al Comunei, formulat împotriva sentinței civile nr.504/13.06.2007 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
Casează sentința recurată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 14.02.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
Red./14.04.2008
Tehnored. /14.04.2008 - Ex.2
Primă instanță: Tribunalul Timiș - judecător
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL Operator 2928
SECȚIA CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR:--18.07.2007
Către
TRIBUNALUL TIMIȘ
Vă trimitem alăturat dosarul cu nr. de mai sus privind recursul formulat de pârâtul Consiliul Local al Comunei, împotriva sentinței civile nr. 504/13.06.2007 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul intimat și pârâta intimată - SRL T, având ca obiect anulare hotărâre, întrucât prin decizia civilă nr.181/14.02.2008 a fost admis recursul și s-a dispus casarea sentinței atacate cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.
Dosarul cusut și numerotat conține file.
Anexe:.nr- - Tribunal T = 192 file
.nr- - Curtea de Apel Timișoara = 38 file
.nr- - Tribunal T = 22 file
PREȘEDINTE SECȚIE
JUDECĂTOR
- - GREFIER
Tehnored./14.04.2008
Ex.2
Președinte:Ionel BarbăJudecători:Ionel Barbă, Răzvan Pătru, Dorin Ilie
