Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 2267/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 2267
Ședința public de la 06 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Sanda Lungu
Judector - -
Judector - -
Grefier - -
xxxxxxxxxxxx
S-a luat în examinare cererea de revizuire formulat de revizuienta împotriva deciziei nr. 746 din 17 februarie 2009 pronunțat de Curtea de apel Craiova în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA DE MUNC ȘI PROTECȚIE SOCIAL
La apelul nominal fcut în ședința public au lipsit revizuenta și intimata DIRECȚIA DE MUNC ȘI PROTECȚIE SOCIAL
Procedura legal îndeplinit.
S-a fcut referatul cauzei de ctre grefier care învedereaz concluziile scrise depuse de revizuent la dosar.
Curtea apreciind cauza în stare de soluționare a trecut la deliberrii.
CURTEA
Asupra cererii de revizuire de faț;
Prin sentința 1877 din 23 septembrie 2008, Tribunalul Gorjaa dmis acțiunea formulat de reclamanta -, împotriva pârâtei DIRECȚIA DE MUNC ȘI PROTECȚIE SOCIAL
A fost obligat pârâta s mențin încadrarea reclamantei conform deciziei nr. 30 din 11 iulie 2003 de inspector principal treapta I de salarizare si acordarea salarizrii corespunztoare, precum și la plata diferențelor de drepturi salariale începând cu 1 august 2005.
La pronunțarea acestei soluții, prima instanț a avut în vedere urmtoarele:
Din carnetul de munc al reclamantei rezult c in conformitate cu ultima încadrare a acesteia la data de 1 aprilie 2008, aceasta era inspector clasa I, grad profesional asistent tr.1, funcție care nu a fost contestat.
S-a reținut c prin intrarea in vigoare a OUG 82/2004 nu a fost fcut o nou reîncadrare a reclamantei, ci doar salarizarea a fost modificat, menținându-se încadrarea conform Legii. 161/2003 de inspector principal clasa I, funcție obținut in urma evalurii prevzut de Legea 161/2003 și OG 218/2003, avându-se in vedere punctajul obținut in funcție de vechimea în sistem, vechimea total in munc, atribuțiile si responsabilitțile in cadrul compartimentului conform fișei postului, studiile superioare, evaluarea anual a activitții
Dup apariția OUG 92/2004, reclamanta a fost reîncadrat prin decizia emis de pârât in funcția de inspector clasa I, grad profesional asistent, treapta de salarizare 3.
Ceea ce este cert este faptul c in urma ultimei reîncadrrii, reclamantei i-au fost afectate drepturile salariale lunare, salariul su de încadrare sczând de la 9.569,000 lei, la 6. 208,00 lei ceea ce este inadmisibil deoarece drepturile reclamantei au fost câștigate printr-o evaluare și in mod corect aceasta ar fi trebuit s fie încadrat în funcția de inspector principal, treapta I de salarizare, pentru a i se menține salariul.
fcute de pârât sunt eronate, cel puțin prin întâmpinare pârâta susține faptul c, gradul profesional de principal a fost acordat fr s aib corespondenț in salariu, ceea ce nu corespunde realitții deoarece actele normative invocate cuprind aceste aspecte.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Direcția de Munc și Protecție Social G criticând-o ca fiind nelegal și netemeinic.
Prin decizia nr.746 din 17.02.2009, Curtea de apel Craiovaa admis recursul declarat de pârâta DIRECȚIA DE MUNC ȘI PROTECȚIE SOCIAL Gam odific sentința și a respins acțiunea reclamantei.
Pentru a se pronunța astfel s-a reținut c, potrivit art. 1 din Legea 554/2004 "orice persoan care se consider vtmat într-un drept al su ori într-un interes legitim, de ctre o autoritate public, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzat. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public."
În speț, reclamanta prin acțiunea introductiv a solicitat menținerea încadrrii obținute prin decizia nr. 30/11.07.2003. de inspector clasa I grad principal treapta 1 de salarizare, acordarea salarizrii și restituirea diferențelor de drepturi salariale începând cu 01.08.2005, dat ce se prescrie termenului de prescripție de 3 ani, deși noua încadrare în funcția de inspector clasa I grad profesional asistent treapta 3 de salarizare este consecința emiterii deciziei nr. 75/2004.
Acest din urm act administrativ ce a produs efecte juridice asupra funcției publice a reclamantei și implicit cu privire la salarizarea acesteia nu a fcut obiectul acțiunii în contencios formulat de reclamant[, producându-și efecte în continuare.
Având în vedere c prin acțiunea formulat reclamanta nu a solicitat anularea deciziei de reîncadrare, actul administrativ ce a produs efecte cu privire la raportul su de serviciu și c funcția public solicitat de reclamant este în contradicție cu acest act administrativ, Curtea a apreciat întemeiat recursul declarat de pârât.
Împotriva acestei decizii a formulat cerere de revizuire intimata reclamnt.
În motivarea cererii revizuienta a artat c instanța de recurs s-a pronunțat extra petita, asupra unui lucru care nu s-a cerut, deoarece prin cererea de chemare în judecat formulat, a solicitat instanței de judecat menținerea încadrrii obținute prin decizia nr. 30/2003 prin care a fost încadrat în funcția de inspector principal treapta I de salarizare, decizie care niciodat nu a fost anulat sau contestat în vreun fel, ea fiind și la momentul de faț temeinic și legal.
S-a susținut c instanța de recurs a admis recursul G și a modificat sentința recurat, fr a-și motiva decizia pe motivele invocate în cererea de recurs.
Dac instanța de recurs considera c soluționarea fondului depindea de decizia nr. 75/2004 s-a artat c în temeiul art. 4 din Legea nr. 554/2004 avea posibilitatea s se pronunțe, din oficiu, pe cale de excepție cu privire la legalitatea emiterii deciziei nr. 75/2004. Doar în cazul în care se constata c actul vtmtor este legal, acțiunea putea fi respins ca nefondat.
S-a artat și c nu s-au respectat exigențele unui proces echitabil, întrucât în recurs au fost puse concluzii doar pe motivele care au fost menționate în cererea de recurs, iar instanța nu a pus în discuție cercetarea fondului.
Procedându-se astfel, s-a susținut c decizia instanței este lovit de nulitate întrucât intimata nu a avut posibilitatea de a participa în mod activ la desfșurarea judecții și de a-și exprima poziția faț de msurile pe care instanța le putea dispune. Pentru asigurarea contradictorialitții instanța de recurs avea obligația de a pune în discuția prților toate aspectele de fapt și de drept pe baza crora soluționa litigiul.
S-a susținut și c prin decizia a crei revizuire se cere a fost înclcat principiul nediscriminrii prevzut în condițiile în care, în spețe similare au fost pronunțate decizii favorabile solicitanților, ceea ce denot faptul c reclamanta nu a beneficiat de un tratament egal cu al celorlalți.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 322 pct. 2 din proc.civ.
Cu privire la cererea de revizuire formulat în cauz se reține c potrivit art. 322. pct. 2 cod procedur civil, revizuirea unei hotrâri dat de o instanț de recurs atunci când evoc fondul, se poate cere dac s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut, ori s-a dat mai mult decât s-a cerut.
Textul de lege mai sus citat este o aplicare a principiului disponibilitții și vizeaz inadvertențele dintre ceea ce s-a cerut și ceea ce instanța a pronunțat.
Prin urmare, dispozițiile legale mai sus precizate sunt incidente când instanța s-a pronunțat asupra unei cereri, principal, accesorie sau incidental, ce nu s-a formulat iar nu în atunci când este analizat o cerere de probatorii, o excepție sau un motiv de recurs.
Altfel spus revizuientul trebuie s aib în vedere obiectul cererii, nu temeiurile acesteia sau mijloacele de aprare.
Aceasta deoarece, în sensul textului analizat, prin "lucru cerut" se înțeleg numai cererile care au fixat cadrul litigiului, au determinat limitele acestuia și au stabilit obiectul pricinii deduse judecții iar nu argumentele reținute de instanț pentru a reține temeinicia sau netemeinicia unei cereri.
Ceea ce caracterizeaz aceste cereri și le delimiteaz de toate celelalte, este faptul c prin pronunțarea asupra lor, instanța poate pune capt litigiului, statuând prin admitere sau respingere, în acea parte a hotrârii care poate fi pus în executare - dispozitivul.
În același sens înc din practica noastr judiciar veche s-a statuat c: "Nu se poate cere revizuirea unei deciziuni pentru omisiune sau obscuritate în considerentele ei, ci numai când dispozitivul ei este obscur și neînțeles".
De asemenea, motivele privind echitabilitatea procedurii urmate de instanța de recurs și înclcarea principiului nediscriminrii de ctre aceasta nu poate fi analizate pe calea cererii de revizuire ce se exercit strict și limitativ pentru motivele de revizuire expres reglementate prin art. 322 code procedur civil.
În consecinț, cererea de revizuire formulat în cauz va fi reținut ca inadmisibil prin prisma dispozițiilor art. 322 cod procedur civil și va fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge cererea de revizuire formulat de revizuienta împotriva deciziei nr. 746 din 17 februarie 2009 pronunțat de Curtea de apel Craiova în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA DE MUNC ȘI PROTECȚIE SOCIAL
Decizie irevocabil.
Pronunțat în ședința public de la 06 Mai 2009
PREȘEDINTE: Sanda Lungu - - | Judector, - - | Judector, - - |
Grefier, - - |
Judecători:Sanda Lungu, Gabriel Viziru, Carmen Ilie
