Litigiu privind funcționarii publici statutari. Decizia 565/2008. Curtea de Apel Timisoara

ROMÂNIA OPERATOR 2928

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA

SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr- - 9.07.2007

DECIZIA CIVILĂ Nr. 565

Ședința publică de la 15 Mai 2008

PREȘEDINTE: Victoria Catargiu

JUDECĂTOR 2: Răzvan Pătru

JUDECĂTOR 3: Mircea Ionel

GREFIER:

S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul G, împotriva sentinței civile nr.75 din 15 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Timiș,în dosar nr-. privind pe intimații pârâți INSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIEI ROMÂNE și INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI T, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici statutari.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul reclamant personal și asistat de avocat, iar pentru intimații pârâți se prezintă consilier juridic

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată depusă la dosar prin serviciul de registratură al instanței, întâmpinare formulată de intimatul pârât R - INSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIEI ROMÂNE.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.

Reprezentantul reclamantului recurent solicită admiterea recursului formulat împotriva sentinței civile nr.75 din 15 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Timiș,în dosar nr-, să se constate nulitatea absolută a actului contestat, iar în subsidiar, admiterea cererii formulate la instanța de fond.

În susținerea recursului, acesta arată că în hotărârea atacată nu se regăsesc motivele respingerii acțiunii; în faza cercetării prealabile nu i-a fost adusă la cunoștință contestatorului fapta,ci doar în fața Comisiei de Disciplină; un alt motiv este faptul că citarea contestatorului pentru cercetarea prealabilă s-a făcut după administrarea probatoriului, cu mențiunea să se prezinte la ordin, și nu la cercetare.

Nu solicită cheltuieli de judecată și depune la dosar concluzii scrise.

Reprezentantul intimaților pârâți solicită respingerea recursului ca nefondat, și depune la dosar concluzii scrise.

CURTEA

Deliberând asupra recursului, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.75 din 15 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Timiș, în dosar nr-, s-a respins acțiunea reclamantului G în contradictoriu cu pârâții INSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIEI ROMÂNE B și INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI T.

Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut următoarele:

In ședința din data de 08.01.2008 reclamantul a precizat că renunță la judecată în contradictoriu cu pârâtul IGPR și la petitul referitor la anularea dispoziției R nr. 1352/10.05.2007, aspect învederat în încheierea de ședința de la termenul respectiv.

In data de 01.03.2007 a fost întocmit raportul privind unele aspecte din activitatea reclamantului, reținându-se în sarcină mai multe fapte ce ar putea constitui abateri disciplinare.Prin dispoziția șefului inspectoratului T nr. -/12.02.2007 a fost desemnat numitul comisar șef pentru a efectua cercetarea prealabilă a faptelor săvârșite de către reclamant, conform materialului de sesizare.

Conform prevederilor Legii nr. 360/12.02.2007 a fost întocmit raportul de cercetare prealabilă, reținându-se în sarcina reclamantului o serie de abateri comise în desfășurarea activității sale.Conform citației emise de către pârât, reclamantul a fost înștiințat să se prezinte pentru a-i fi prezentat raportul astfel întocmit. După cum rezultă din procesul -verbal întocmit reclamantul a luat cunoștința de cuprinsul raportului de cercetare prealabilă la data de 12.02.2007. In cuprinsul procesului -verbal de prezentare a conținutului raportului de cercetare prealabilă se menționează ca după ce a luat la cunoștința cuprinsul raportului, reclamantul a declarat ca nu are de formulat obiecțiuni în legătură cu modul în care s-a desfășurat procedura cercetării prealabile.

Prin dispoziția nr. -/12.03.2007 emisă de către Șeful Inspectoratului IPJ T s-a stabilit constituirea consiliului de disciplină în vederea analizării juridice și profesionale a abaterilor săvârșite de către reclamant și a modului în care acesta a fost cercetat. In cuprinsul dispoziției se stipulează că abaterile constau în faptul ca nu a înregistrat actele de constare a unor infracțiuni de înșelăciune la măsurătoare și nu a înregistrat plângerile parților vătămate și SC SRL ca petiții, pe care ulterior le-a clasat, deșii acestea trebuiau înregistrate la penal AN. In dispoziție s-a stabilit și componența consiliului, precum și membrii supleanți.

Dispoziția mai sus menționata a fost emisă în conformitate cu prev art. 42 lit. d, art. 55,57 lit. a si 59 din Legea nr. 360/2002.

In vederea audierii reclamantului cu privire la abaterile săvârșite s-a procedat de către Consiliul de Disciplină la citarea reclamantului, la data de 28.03.2007,rezultatul acesteia fiind consemnat în procesul verbal perfectat la data de 28.03.2007. In cuprinsul procesului verbal se menționează persoanele prezente, împrejurarea că reclamantul nu a solicitat suplimentarea materialului probator, ci doar a depus la dosar o copie a unui proces verbal de cercetare la fața locului ce poartă data de 19.04.1006, întocmit cu ocazia efectuării cercetării la fața locului la SC SRL T, cu punctul de lucru la - Germana, precum și copia unei adrese emise de către SC SRL T din care rezultă că la data de 19.04.2006 la aceasta societate nu s-a comis nici un furt, adresa care nu poarta nici un număr de înregistrare și data la societatea care o eliberează.

Consiliul de Disciplină a statuat în unanimitate vinovăția reclamantului și a propus sancționarea acestuia cu trecerea într-o funcție inferioară până la cel mult nivelul de baza al gradului profesional deținut, fapta care este prevăzuta de art. 17 lit. d din Ordinul MAI nr. 400/2004 și art.58 lit. c 1 din Legea nr. 360/2002. Reclamantul a menționat în cadrul raportului că cele reținute au fost dispuse fără să se țină seama de cele petrecute în ședință, precum și de cele declarate de către reclamant și de către apărătorul său.

Măsura la care a ajuns Consiliul de Disciplină a fost menționată în încheierea emisă de către acesta, care a fost comunicată și reclamantului. În temeiul acestei încheieri a fost emisă dispoziția Șefului Inspectoratului IPJ T nr. 356/24.04.2007, prin care s-a reținut în sarcina reclamantului sancțiunea propusă de către Consiliul de Disciplină.

Reclamantul a formulat contestație împotriva acestei dispoziții.

Prin dispoziția nr. 1352/10.05.2007 Inspectorul General al Poliției Române a respins ca neîntemeiată contestația formulată de către reclamant împotriva dispoziției nr. 356/24.04.2007, menținând sancțiunea aplicata prin acest act.

Prin prezenta acțiune reclamantul a solicitat instanței pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună anularea dispoziției Șefului Inspectoratului de Poliție al Județului T nr. 356/24.04.2007.

Reclamantul a invocat în susținerea acțiunii formulate împrejurarea că cercetarea prealabilă nu a fost efectuata în conformitate cu prevederile legale, în sensul că nu s-a pus în discuție nici un aspect legat de existenta vreunei petiții din data de 19.04.2006, reclamantul fiind pus în situația de a nu se putea apăra. Totodată reclamantul a arătat că a fost citat doar telefonic cu ocazia cercetării prealabile,învederând ca a efectuat și cercetarea la fața locului, întocmind în acest sens și procesul verbal de cercetare la fața locului, chiar în data de 19.04.2006, când a fost depusă petiția. Reclamantul învederează că în mod eronat s-a reținut că ar fi audiat martorii doar după trecerea a 20 de zile de la sesizarea faptei săvârșite.

Din ansamblul înscrisurilor depuse la dosar de către reclamant, precum și din cuprinsul dosarului administrativ anexat de către pârât tribunalul a reținut că au fost respectate prevederile Legii nr. 360/2002 privind statutul polițistului.

Astfel fiind, sancțiunea disciplinară aplicată reclamantului a fost stabilită în urma cercetării prealabile și după consultarea consiliului de disciplină, conform prevederilor art. 59 din Legea nr. 360/2002.

Din conținutul dosarului administrativ instanța a reținut că reclamantul a fost ascultat, fiind citat atât în faza cercetării prealabile, cu ocazia întocmirii raportului de cercetare prealabilă, cât și cu ocazia ședinței Consiliului de Disciplină, din data de 28.03.2006. Totodată reclamantul a fost asistat în fața Consiliului de disciplină de un alt polițist,conform prev art. 59 alin 7 din actul normativ menționat.

Totodată tribunalul a constatat că faptele care au fost reținute în sarcina reclamantului au fost puse în discuția acestuia, reclamantul exprimându-și punctul de vedere cu privire la acestea.

În ceea ce privește susținerea reclamantului în sensul că a întocmit proces verbal de cercetare la fața locului în data de 19.04.2006 tribunalul a constatat că acesta nu a fost înregistrat în evidența organelor de poliție, în conformitate cu prevederile legale.Totodată tribunalul a mai constatat că nici sesizarea administratorului SC SRL nu a fost înregistrată, în acord cu dispozițiile legale.

Reținând situația de fapt menționată, văzând și prevederile legale invocate instanța a respins ca neîntemeiată acțiunea reclamantului.

Împotriva acestei hotărâri a declara recurs reclamantul G și a solicitat modificarea sentinței, în sensul admiterii acțiunii și anularea Dispoziției Șefului T nr. 356 din 24 august 2007.

În motivarea recursului se arară că prima instanță a pronunțat o hotărâre nelegală, deoarece nu a cenzurat toate actele și faptele pretins făcute de contestator și nu s-a pronunțat pentru fiecare din aceste fapte.

Recurentul susține că faptele reținute în sarcina sa constituie acuzații grave dar total neadevărate și inexistent, și de aceea nu au putut fi dovedite, fiind create cu ajutorul celorlalți doi foști colegi de muncă ai acestuia, dornici de deveni și ei"șefi de post", ca și recompensă

În finalul motivelor de recurs, reclamantul arată că nu s-a făcut dovada săvârșirii abaterilor reținute în sarcina sa,dar, chiar în ipoteza în care presupusa faptă unică reținută în sarcina sa, ar fi fost adevărată, consideră că sancțiunea aplicată este extrem de mare.

Prin întâmpinarea depusă la dosar la data de 26 martie 2008 intimatul IPJ Tas olicitat respingerea recursului(filele 33-35 dosar(.

Recursul este nefondat.

Din examinarea hotărârii instanței de fond prin prisma criticilor formulat în recurs și din oficiu conform art. 306 alin 2 Cod procedură civilă, rezultă că prima instanță a reținut corect starea de fapt pe baza actelor și probelor de la dosar, și în mod legal a respins acțiunea reclamantului ca neîntemeiată.

Prima instanță a avut în vedere la soluționarea cauzei, actele și probele de la dosar, privind regimul disciplinar al personalului I reglementat prin Ordinul I nr. 400/2004 și dispozițiile Legii nr.360/2002 privind Statutul Polițistului, cu modificările și completările ulterioare, conform cărora în cursul lunii februarie 2007, în urma unor verificări efectuate în activitatea reclamantului s-au constatat mai multe nereguli și s-a stabilit că agentul de poliție Gaî nregistrat ca petiție o plângere privind agresiunea comisă asupra numitului, iar o reclamație de furt din data de 19 aprilie 2006 clasat-o ca petiție,deși existau indicii cu privire la existența unei infracțiuni.

Prin dispoziția de sancționare nr.356 din 24 aprilie 2007 emisă de Inspectoratul de Poliție al Județului T, s-a apreciat că fapta reprezintă abateri disciplinare, ce constituie neglijență manifestată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, prevăzute de art. 57 lit. b) din legea nr. 360/2002 și art. 12 lit. b) din ordinul MAI nr. 400/2004 cu modificările și completările ulterioare și a fost sancționat cu sancțiunea disciplinară de "trecere pe funcția de ajutor de șef de post"(fila 9 dosar tribunal). Din cuprinsul dispozițiilor mai rezultă că s-a efectuat cercetarea prealabilă, iar din raportul întocmit rezultă că agentul nu a formulat cereri în apărarea sa și, nu a avut de făcut obiecțiuni cu privire la modul în care s-a desfășurat procedura cercetării prealabile. Din cele de mai sus,rezultă că motivele de recurs formulate de reclamant și criticile aduse sentinței de fond, sunt neîntemeiate, având în vedere că la emiterea dispoziției de sancționare a reclamantului au fost respectate dispozițiile legale,prevăzute de art. 59 din legea nr. 360/2002, privind Statutul Polițistului, cu modificările și completările ulterioare și Ordinul MAI nr. 400/2004 privind regimul disciplinar al personalului MAI,iar sancțiunea disciplinară a fost corect stabilită.

Pentru aceste considerente instanța constată că recursul declarat de reclamant este nefundat și urmează ca în conformitate cu prevederile art. 312 pct. 1 din Codul d procedură civilă să-l respingă și să mențină sentința tribunalului ca temeinică și legală.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de reclamantul G, împotriva sentinței civile nr.75 din 15 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Timiș,în dosar nr-.

Irevocabilă

Pronunțată în ședința publică de la 15 Mai 2008

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - -

GREFIER,

Prima instanță - Tribunalul Timiș - Judecător,

Red / 19.06.2008

Tehnored - 20.06.2008

2 expl /SM

Președinte:Victoria Catargiu
Judecători:Victoria Catargiu, Răzvan Pătru, Mircea Ionel

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Litigiu privind funcționarii publici statutari. Decizia 565/2008. Curtea de Apel Timisoara